455 matches
-
practicii pedagogice. Inutil să mai precizez că, în cei cîțiva ani cîți au mai rămas pînă la Revoluție, beneficiarii studiului n-au apelat la vreuna dintre soluțiile propuse! De altfel, lucrurile au mers aproape la fel de prost și în primul deceniu postrevoluționar, începînd să se amelioreze abia odată cu creșterea rolului departamentelor pentru pregătirea personalului didactic din universități 1. 1.Vezi o prezentare extinsă a acestei cercetări în capitolul „Funcția modelatoare a profesorului - plecînd de la cîteva investigații”, în Antonesei, 2005, pp. 153-183. Relația
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este liberă de inferențe subiective. Intențiile ideologice pot fi ușor detectate în alegerea momentului zero. Punctul origo nu este niciodată o alegere arbitrară. Dimpotrivă, semnalează un eveniment în care este injectată o considerabilă doză de semnificații simbolice. Nu degeaba regimurile postrevoluționare aleg să marcheze simbolic desprinderea de "l'Ancien Régimes" prin abolirea calendarului și decretarea unui nou început al istoriei. Paradigmatic în acest sens este stabilirea în 1792 de către Convenția Națională a Primei Republici franceze a "Anului Întâi". Noul punct de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
I. Discursul monofonic (1991-1997). Colapsul regimului comunist prin revoluția română din 1989 urgenta reconceptualizarea trecutului. Totuși, ieșirea din comunism, atât la nivelul societății per ansamblu, cât și la cel al reconceptualizării istoriografice, nu avea să fie rapidă. În anii imediat postrevoluționari, imaginea trecutului românesc a suferit modificări minimale. În pofida faptului că periodizarea marxist-leninistă, pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru a nu perturba imaginea conducătorului), înlăturarea unei pagini întregi alcătuită din citate preluate din cuvântările președintelui, iar restul de o pagină fiind rezultatul cumulat al unor multiple eliminări punctuale. Cosmetizările superficiale aduse textului reflectă supraviețuirea discursului comunist în regimul postrevoluționar, reprezentând o axă a continuității istoriografiei comuniste care, încetul cu încetul, pe măsura îndepărtării temporale de vechiul regim, se va estompa. Manualele succesoare, care spre deosebire de cel al lui Daicoviciu et al. (1991) au fost construite pe fundații noi, au preluat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de mecanismul transferabilității afective dinspre biografia personală înspre regimul socio-politic, idealizarea trecutului comunist survine pe un fond experiențial și pe baza unui stoc de amintiri de primă mână despre realitatea comunistă. Nu același lucru se poate spune și despre generația postrevoluționară de adolescenți născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]