3,550 matches
-
niciodată în disprețul Cuvântului, în pleava uitării înnoptează poeții! Cât despre Moarte, nimic în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la poarta magiei ape
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
același cuvânt înseamnă în ebraică ,înțelept" sau ,bunic"). Iar mai apoi actualizarea s-a concretizat în numeroase poeme ce refac drumul spre aceeași casă , drumul spre fericirea pierdută, spre timpul trecut, spre puritate. Dacă parcurgem cu reală empatie traseul acestor poteci ce urcă ,imprietenite" spre casa de pe colină, sub amenințarea primei zăpezi dar pe fundalul încă verde al pinilor, simțim treptat cum se deschide orizontul spre o imensă vale...Ba mai mult, o culoare repetată de această vale pe frunzele îngălbenite
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
ani de scris și de publicat, după cel puțin tot atâția de ,viață literară", nu din inocență le scriu. Ele pleacă mai mult dintr-un fel de compasiune pentru vacarmul în care se trăiește, literar, la noi. îmbulzeala permanentă pe potecile care, chipurile, duc la capodoperă. La scrierea care revoluționează, ciclic, precum anotimpurile, alte și alte despărțăminte ale literelor române. Succesiv, noii creatori, autori, sunt primiți cu rafale elogioase, cu montări spectaculoase, cu noian de speranțe mărturisite ditirambic. Fiecare nou venit
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
din regiune, pornite în retragere - Vasile Chilian urma să transmită informații armatei române aflate în zona Mărășeștilor. Casa lui, din comuna Tichiriș, în care se instalase comandamentul unei brigăzi germane, era exact în spatele liniei I a trupelor inamice. Cunoscând bine potecile munților - și știind cât de strașnic erau supravegheate de nemți - el și-a dat seama că numai pe Valea Putnei (pe firul apei) ar fi o posibilitate de trecere dincolo - „la frați” - și astfel i-a răsărit ideea că pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
al ,douămiiștilor"... încă un binom contradictoriu în creația Norei Iuga. Pe de o parte o tradițională reverie, mai bine zis o fantazare sentimentală nepotolită, neoprită ca o amețitoare rotire într-un carusel cu o viteză in crescendo: ,mi-am ales poteca din dreapta, el pe cea din stînga. eram doi cai înhămați la o droșcă. aveam stații speciale unde ne opream, cum își marchează catolicii drumul calvarului, al nostru era frumos presărat cu molizi tineri, cu margarete și cărăbuși de mai. cînd
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
înafară, atrăgând tot atâția imigranți din exterior, de toate culorile și limbile, deciși să-și împlinească destinul în cea mai prosperă societate? Și de n ori mai mulți turiști pavând largile noastre autostrăzi, excelent asfaltatele drumuri naționale, pitoreștile cărări, tainicile poteci cu bancnote foșnind de zerouri? Vor dezerta plaja de la Copacabana și Saint-Tropez, perspectiva din Nissa, locantele tailandeze, susurul izvoarelor hawaiene pentru un locșor pe cearceaf, la Vama Veche? Vor aduce la domiciliu, la Rotterdam, Sidney, Boston, doldora de inubliabile amintiri
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
Ștefan Micle urma la Cluj, două școli, una dimineață, Liceul Piariștilor, Împreună cu Avram Iancu, Papiu Ilarian, Aron Pumnul, frații Buteanu și alți pașoptiști, iar alta după-amiază, Școala de Arte și Meseii și, așa cum spunea profesorul Augustin Z. N. Pop, „pe poteci numai de el știute, cu mămăliga În straiță, făcea patru drumuri pe zi, Între Feleac și Cluj, Însumând aproape 25 de km”. Ștefan Micle a fost unul din tribunii lui Avram Iancu, conducând taberele de la Someșeni pentru eliberarea Clujului, unde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
sezonului estival în jurul prânzului, soarele bate printr-o fereastră a pesterii exact pe vârful ghețarului, dând impresia că acesta este ”în flăcări”, de aici și numele de Focul Viu. Continuând traseul ne așteaptă o coborâre prin Poiana Florilor, după care poteca ne conduce spre intrarea în defileu. Aici începe partea interesantă a traseului care ne poartă prin vale spre Cascada Evantai. Frumusețea zonei vine însă cu unele sacriificii. Pentru a putea ajunge la cascadă trebuie să urmăm traseul care ne conduce
Adam Freundlich [Corola-blog/BlogPost/96619_a_97911]
-
poduri și lanțuri ancorate în stâncă. După ce am trecut de aceste dificultăți ne așteaptă în sfârșit minutata cascadă. Aceasta are o cădere de apă de 10 metri, provenind dintr-o peșteră. După ce ne-am tras sufletul și am admirat cascada, poteca serpuiește în sus pe munte spre următorul obiectiv, Izbucul Galbenei. În această zona pârâul Galbena iese de sub pământ și formează un mic lac cu apă cristalină si rece ca gheața. Acest lucru este posibil reliefului datorită reliefului calcaros, representativ munților
Adam Freundlich [Corola-blog/BlogPost/96619_a_97911]
-
la un fel de izgonire a celor doi din rai. - Adam și Eva au rămas totuși împreună și după aceea... Cu siguranță că altfel nu am fi noi - mi-am zis, doar pentru mine, abătut cu gândul pus parcă pe poteca ce ar fi trebuit să o bat între Craiova și Cernăuți. Ce-i drept, cam nedrept! și unde mai pui că... Hai, domnule, ce dracu, parcă ai fi bolnav! Gânduri de-aiurea... De-aiurea? Dumnezeu potrivește veșnic boul cu beleaua
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
drept parțial valabilă. Știința se integrează și ea religiei. Nu pare a avea inhibiții ori tabuuri, măcar până la anumite niveluri. Nu ezită să sancționeze „prostia” lui G. Călinescu și Al. Piru, care scriu „bășcălios” despre paginile religioase ale lui E. Poteca. Și nici să exalte pe C. M. Ionescu, „distinsul comparatist”.Prozatorul și eseistul, pe moment marginal, secundar, A. D. Munteanu, îi trimisese în timpul regimului comunist un articol despre „religia ca forță iluminatoare”. Nu tot acolo ajung M. Eliade și Joseph Campbell, cu
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
a intrigii biblice creație-cădere-mântuire”. „Marele critic literar M. H. Abrams a descris proiectul romantic drept o «secularizare a intrigii biblice» a schemei: inocență- cădere-mântuire transformate într-un model pur istoric.” Un reabilitat, contra lui G. Călinescu și Al. Piru, Eufrosin Poteca (1786-1858) - „acest romantic este și un prudent iluminist” -, ajunge, iată, ilustrativ pentru două grele paradigme culturale. Romantismul Biedermeier, numit în mod curent „îmblânzit”, aici e fixat în sinonimul „strunit”. Barocul oratoriei sacre franceze este constat la E. Poteca, arhimandritul „exilat
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
Piru, Eufrosin Poteca (1786-1858) - „acest romantic este și un prudent iluminist” -, ajunge, iată, ilustrativ pentru două grele paradigme culturale. Romantismul Biedermeier, numit în mod curent „îmblânzit”, aici e fixat în sinonimul „strunit”. Barocul oratoriei sacre franceze este constat la E. Poteca, arhimandritul „exilat în Oltenia de Vest”, la Mănăstirea de la Gura Motrului, romanticul și iluministul, un autor complex, iată, aproape complet ignorat nu doar ca atare, dar oricum. Nemoianu crede că nici în comunism nu prea există literatură blasfemiatoare, când prozatorii
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
prologul acestei scrieri, poetul spune: Toți cei care-au pășit cîndva pe-aci, Sub ramurile veșnic șoptitoare, în graiul meu alt strai își vor găsi Și azimi la eterna sărbătoare. Veniți voi, ai Helagrului tovarăși, Voi, Alk și Vidri, pe poteci umbroase, Prin vrerea mea vă veți întoarce iarăși Și ospătați veți fi în orice case. Iar Sardo biruind pe totdeauna Balauri sumbri, vînt și piază rea, Pe fruntea lui va străluci cununa Și-n dreapta lui Ramida o să stea! Căci
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
nu ocultează importanța conceptelor și a practicilor existențiale, sociale și estetice ale realității. În primul rând, literatura virtuală nu înseamnă "moartea cărții" sau "moartea autorului", ci mai degrabă fenomenul de coexistență a culturii tipărite cu cultura electronică. Spre exemplu, Grădina potecilor ce se bifurcă de Borges este o descriere metaforică a cărții-labirint, idee concretizată, în spațiul electronic, de către Stuart Moulthrop în hipertextele Forking Paths și Victory Garden. Pe de altă parte, romanele tipărite precum Amalgamemnon, Xorandor și Verbivore de Christine Brooke-Rose
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
Prin osârdia lui Ion Mamina, despre mulți dintre cei care cândva s-au perindat pe scena politică de la noi, știm acum cât le-a fost viața și unde își odihnesc rămășițele lumești. A bătut nu de puține ori alei sau poteci de cimitire, căutând sub bălării sau covor de mușchi, pe stinghii sau pietre de cruci, stinghere scrijelituri de nume de demult... Evoc asemenea strădanie a sa, neînțeleasă de mulți, acum când și el s-a strămutat sub țarini, în ultima
Robit cărților, arhivelor... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10801_a_12126]
-
de acord, sau că “Dragostea în vremea holerei” e un fel de mare telenovelă.. Ceea ce mi se pare important e că în fiecare din aceste cărți e uriașul scriitor care o dată sau de mai multe ori m-a condus pe poteci din cea mai pură lumină. Cu uimire asemănătoare i-am citit pe Faulkner, Joyce, Kafka, Musil, Cortázar și mulți alții. În afară de acești giganți, cu literatura lor prea perfectă, am, desigur, și multe cărți de suflet. Imi plac Sei Shonagon și
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
reveni cu două scrisori mototolite în mână, pe care mi le întinse, roșie la obraz și supărată parcă, ocolindu-mi privirea. Apoi intră îmbufnată în casă fără să mai spună ceva. Rămas cu scrisorile în mână, am început să urc poteca. Privesc plicurile, amândouă erau de la Adelina: același scris fin, îngrijit, aceleași timbre albastre, frumoase. Doar că plicurile erau un pic șifonate și se vedea că fuseseră desfăcute, probabil citite, apoi lipite la loc. M-am lămurit imediat de cele întâmplate
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (8) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373625_a_374954]
-
FURTUNĂ DE IUBIRE Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Pe-o furtună de iubire Ce-n tornade a căzut; Plină cu dezamăgire Pornită dintr-un sărut. Unde sufletul din fire, Lungi poteci a străbătut Pe-o furtună de iubire Ce-n tornade a căzut; Treacă-meargă prin trăire, O decepție din fire- Buzele-i-'ntr-un sărut S-au atins și s-au temut. Pe-o furtună de iubire Referință Bibliografică: Furtună de iubire / Elena
FURTUNĂ DE IUBIRE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373711_a_375040]
-
ere fără putere, fără avere, glorios în tot ce-i puturos A PLECA Adică a te muta În altă parte A părăsi căminul tău Și a fugi în alt destin! Cum e? Fascinant la început, După care încep căutările de poteci. Nevolnic, rătăcești printre străini Ești al nimănui, nimeni nu te știe, Vrei să te lipești, să aparții Cuiva sau gliei neștiute Te lupți, te oferi, te dărui pe nimic Inutil! Ploile nu cad pentru tine, Pămîntul îți rodește buruieni Nici
LIRICE (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373745_a_375074]
-
fost mișcat de cuvintele pline de sensibilitate, credință, iubire și dăruire ale sale, izvorâte din preaplinul unei inimi bogate în experiențe și sensibile în a le împărtăși și altora, spre descoperirea adevăratei căi spre desăvârșire și prin împreună călătorie pe „poteci” de credință. O astfel de cunoaștere a sufletului său larg, în care Dumnezeu și aproapele ocupă locuri privilegiate, ne oferă lucrarea sa “Poteci de lumină. Douăzeci și una de trepte spre rai. Gânduri rostite”, publicată la Editura “Andreiana”, a Mitropoliei Ardealului, în
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
în a le împărtăși și altora, spre descoperirea adevăratei căi spre desăvârșire și prin împreună călătorie pe „poteci” de credință. O astfel de cunoaștere a sufletului său larg, în care Dumnezeu și aproapele ocupă locuri privilegiate, ne oferă lucrarea sa “Poteci de lumină. Douăzeci și una de trepte spre rai. Gânduri rostite”, publicată la Editura “Andreiana”, a Mitropoliei Ardealului, în anul 2013, care cuprinde dialoguri teologice cu Părintele Cătălin Dumitrean pe marginea textului unor Sfinte Evanghelii, abordând realități pastoral - misionare specific lucrării Sfintei
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
pripit? Poate s-a frânt în zborul clipei, Cuprinsă de neliniștea din piept, Atunci când, spusă pe nedrept, I-a insultat tăcerea umbrei... Poate a fost culcușul unor vise, Chemate, doar, de note muzicale, Și-n tromba simfoniilor astrale, A rătăcit poteca ce-o-ntâlnise? Găsi-voi oare motivarea, Ce aripi îmi creștea în suflet, Când, obosit de-atâta umblet, Îmi combătea inadecvarea? E tânără, e zveltă, e vioaie, E tot în cântecul ce-l fredonez! Doar anii s-au îngrămădit burghez
MOTIVARE... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384709_a_386038]
-
carnea orelor Și luna ca o gutuie galbenă cade răpusă în dulcețuri de zâmbete Tu să mă-ntorci spre tine! Pentru că dinspre tine tânguiește durerea la porțile înalte și grele ale inimii Pentru că mișelescul dor pe tine te caută-n potecile vremurilor Tu să mă culci pe brațe ! Răstignită-n răscruci de cuvinte și în patimi de iarbă verde Umbrită de păcatul așteptărilor lungi că niște hoarde de huni Tu să mă culci pe brațe! Să nu mă rătăcești în cernelurile
ŞI SĂ MĂ IUBEŞTI ! de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384781_a_386110]
-
stația de autobuz de unde ar fi plecat la oraș. Se urcă într-o altă mașină. Când ajunse la șosea îi spuse șoferului să oprească. ― Poți să te întorci, Toadere, de acum mă descurc! După ce rămase singură, Florica se îndreptă spre poteca ce ducea la Ocolul Silvic. Acolo, o aștepta Constantin. Aveau de vorbit. Trebuiau să pună la cale o treabă ce nu putea fi amânată. * Se înserase și mama nu se întorsese. Nicu plângea: ― Vreau la mama! Unde e mama? Surioara
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384765_a_386094]