KorAP: Find »[drukola/base=potecă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...140 >

3,486 matches

Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187

și apus. II ca demult dimineți înfrigurate într-o primăvară de culoarea mâinilor bunicii ploaie măruntă de o săptămână și chiar mai mult ploaie mocănească aducătoare de pace, vise și povești când din adâncurile pământului până la cer e o singură potecă. suntem copii jocurile noastre se mută iar în bârlog unde îngerul ne veghează hibernarea și coboară din icoană să guste lipia caldă scoasă acum din cuptor. așteptăm ziua de Paști. a rămas ploaia au rămas diminețile înfrigurate numai vremea aceea

ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Innoi_se_vor_ca_ale_vulturului_tineretile_tale.html [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355

atârnată în oftatul norilor închiși în prăvălia de la marginea zăvoiului. * Inima ierbii mă strângea de mână. Suferea de dorul coasei ce-și scărpina spinarea în talpa dimineții cu gâfâit de rouă. * Copacul acela cu emoții impertinente era acuzatul care violase poteca ce ducea frunzele în sanatoriul toamnei. * Zilele cu ochii albaștri ascultau vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu buze de șindrilă. * Secera lunii tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. * Nu mă mir că

CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gindu_n_buzunar_george_baciu_1350495607.html [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480

a arealului de sub piscurile Ceahlăului? Muntele sfânt al strămoșilor, strămoșilor noștri plin de megaliți ce te duc cu gândul la turismul primordial sau la Războiul lumilor. E o stare de liniște în toate. Pe stradă, liniște, în cartiere, liniște, pe potecile pădurilor, liniște. Doar prin bucătării auzi zgomot de veselă și tacâmuri. Mai mereu, la aceleași ore. Apoi, liniște, liniște, liniște! Pe la sărbători, ceva gălăgie, creată de invazia unor venetici. Pentru scurt timp. * Trenul intră, viguros, în gara ce se pregătește

TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1374748951.html [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
te așteaptă un picnic pe cinste, la concurență cu Cercul Gospodinelor de pe Cozla. Când e cod canicular, ștrandul e la dispoziția ta, cu toate facilitățile! Mai e și hipodromul. Dar câte ispite nu sunt la poale de Bahrin și pe potecile ce duc spre locuri mirifice?!?... Am participat și la cea de a XX-a ediții a simpozionului național, de filatelie, cartofilie și, probabil, la cel mai tare târg al colecționarilor din Moldova. Ce iute trece timpul? Eveniment căruia autoritățile ar

TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1374748951.html [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929

soarta ta”.(Doti) Expresie a unei profunde dezolări, despărțirea îndrăgostiților înseamnă smulgerea nemiloasă a „ frunzei albastre” de pe o „ creangă de aur”: „O să rămâi în mine și după ce-o să pleci La fel de nepătrunsă, la fel de-mbietoare, O insulă ciudată cu drumuri și poteci Ce nu duc nicăierea sărmana mea plimbare.”( Poem) Adesea intimitatea afectivă devine tulburătoare când iubita este asociată umbrei nemiloase a morții: „O, dacă moartea ar avea paloarea Obrajilor tăi dragi, înfiorarea Buzelor tale umede și calde M-aă învoi în unda

RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Radu_stanca_un_cneaz_valah_la_ion_ionescu_bucovu_1387364271.html [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
Corola-blog/BlogPost/381152_a_382481

Mai pot fi iubire, mi-e dor să-ți mai fiu, În nopțile-n care prin vise-ți mai cad, Mireasmă divină din muguri de brad. Mai vreau să te-aud prin iubire cum treci, Făcându-ți prin ere stelare poteci Spre Calea Lactee din sânii mei nuzi, Când strigătul vieții din mine-l auzi... Tăcere și-atât....se-aude doar ceasul Cum bate-n alt ritm...îmi șovăie pasul, La mine în piept începe să doară, Secundele-mi curg spre Steaua Polară

STEAUA POLARĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1491596868.html [Corola-blog/BlogPost/381152_a_382481]
Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482

putrezește și Isus în gînd, i-auză-l plîngînd. (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) --------------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, an VI nr. 1 și în „PREPOEM”, an I, nr. 7, ambele din aprilie 1940 UITE STRIGOII Uite strigoii, uite liliecii Au ieșit în marginea potecii șui, bădărani și tărcați ca niște argați. Așteaptă să treacă fata cu zodia seacă, s’o ademenească, s’o fure pentru subpământeana pădure. Măi strigoilor, măi liliecilor, ajunge-v-ar umbletul melcilor, lăsați fata, lăsați bucuria cu numele Maria. Știu

POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583

Viața este un pârâu odihnitor... Semnează, Joseph B. Strauss, engineer and poet, 1937. În spatele statuii și pe fundal promontoriul teșit din Marin County, “mânjit” din loc în loc de pete pâlcuite de molizi, stejari și pini pitici prin care se strecoară șerpuind poteci asfaltate, cât să permită accesul mașinilor, unele de-a dreptul înguste, pentru ca pasul turiștilor să încetineze pentru a admira de la înălțime, neasemuita părticică de rai care este întâlnirea dintre ape... Pare un platou denivelat, cu forme tumulare care își etalează

GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
Corola-blog/BlogPost/382368_a_383697

tărâmuri cu brumă și ceață Florile lor sunt regine-n palat Scânteiază-n saloane de gheață Împodobind al toamnei regat. Dârzele crizanteme au curajul De-a sta în fața brumei seci, Doar ele dau grădinilor mirajul, Când neaua se așterne pe poteci. Apoi, înfruntă freamătul de vânt Ce suflă peste toamnă cu putere, Rostul crizantemelor pe pământ Este ofranda vieții efemere. Azi, stelele pământului înving, Mai prelungesc a grădinilor viață... Crizantemele și toamna se sting, Când plânge cerul cu flori de gheață

CRIZANTEME de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1475350099.html [Corola-blog/BlogPost/382368_a_383697]
Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878

sisteme de încălzire și iluminat pentru mănăstire printr-o mică eoliană și panouri solare. Peșteră Din spatele mănăstirii începe a derula la vale o cărare largă și ușor înclinată spre est. De aci se văd rocile ce ies în evidență pe poteca, fiind într-adevăr calcaroase. Ea decurge către peșteră sfanțului. În drum spre grota principala în care se spune că a trăit sf. Casian, urmează o curbă de vreo 90 de grade, dinspre direcția nord-est spre nord-vest, intrând într-o pădurice

MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_manastirea_sf_valerian_mihoc_1362132865.html [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306

îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la a fi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, trimițând la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste; practic vorbind, din punct de vedere duhovnicesc, el a ajuns să curățe poteca spre Biserică. Toate acțiunile și demersurile sale, mai cu seamă în și din ultimii ani, cuprind subiecte și probleme de o actualitate dureroasă și, totodată, foarte prioritară, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică încercată și reușită

DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
facă școală, atrăgând prin autenticitatea lui și prin inteligența sa luminată de Duh. Este un apologet strălucit. - p. 10). Volumul Cine suntem (2008), conceput și alcătuit de apologetul creștin Dan Puric, își relevă în corolă zece „petale de aur“: Mătur poteca spre Biserică (interviu acordat de Dan Puric lui Claudiu Târziu, publicat, mai întâi, în Formula AS, XVII, nr. 754/2007, angajând o interesantă „gamă tematică/problematică“: „turismul bisericesc“ al lui Dan Puric înainte de anul 1989, credința familiei medicului Puric în

DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
decembrie 2007, pornind de la jurământul miniștrilor Așa să-mi ajute Dumnezeu ! și de la „manipularea“ religiei de către politicieni), Cele trei priviri (interviu acordat de Dan Puric lui Robert Turcescu, de la Realitatea Tv, din 10 august 2007, pornind de la lămurirea aserțiunii Mătur poteca spre Biserică și continuând pe temele: laicizarea, originea transcendentă a Neamulu, întâlnirea cu omul răsturant - p. 119; etc.), Zece leproși (predică rostită la Mănăstirea Petru Vodă, în 20 ianuarie 2008, despre o prelungire a puterii Cuvântului lui Dumnezeu - p. 134

DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
Corola-blog/BlogPost/343987_a_345316

cheile lumii financiare, telecomunicațiile legând birourile și bursele din întreaga lume. Aeroportul CHANGI e unul din cele mai mari din lume: cu 70 de mișcări pe oră, practic la ficare minut sunt sosiri și plecări. La nord, 1 Km de poteca (causeway) leagă Singapore cu Peninsula Malaya la Johore Bahru. E un vital drum și de cale ferată care leagă Singapore de Bangkok prin 1923 Km. OAMENII Singapore are 2,65 milioane cu structura: 77,3 % chinezi, 14,1 % malay, 7

SINGAPORE de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1442382498.html [Corola-blog/BlogPost/343987_a_345316]
Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203

băuturii, apoi se instalează amețeala ce ți-o creează consumul ei, odată cu creșterea cantității băute. Barca, prinzând viteză din ce în ce mai mare, împrăștia stropi reci de apă cu irizări multicolore de la lună și o dâră de spumă rămânea în urmă ca o potecă, formând siajul[1]. Ștefan dorea să-și etaleze posibilitățile bărcii sale de a zbura cu mare viteză pe apă, profitând mai ales că era o mare liniștită cu unduiri ușoare, în care se reflectau stelele și razele lunii, iar din

ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396449215.html [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
Corola-blog/BlogPost/347058_a_348387

Acasa > Stihuri > Semne > ILUZII DE TOAMNĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului De plânsu-mi, plânge ploaia toamnei reci că, dragostea-i în ceață pe poteci. În ea s-a pierdut îmbrățișarea speranței ce s-a topit cu zarea. Doar vântu-i triumfător și mândru, cănd creștetul îmi mângâie tandru. Cu reci fiori, în suflet pătrunde dor înfocat, de ploaie să-l ude. Cu frunze în zbor

ILUZII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414480918.html [Corola-blog/BlogPost/347058_a_348387]
Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968

mi-au suflat viclene-n față Și mi-au uscat seva cea plină de viață, Iar dac-au reușit de-atâtea ori să mă doboare, Am renăscut mai viu, bând elixirul din izvoare... Atâtea viscole mi-au troienit pe suflet, Poteca vieții mi-a fost grea la umblet Și din noroaiele duhnind a nedreptate, M-am ridicat curat, privind stelele toate... Cu gheara lor, tristețile adânci și ... Citește mai mult CHIPPrietene,Mă-ntrebi de ce îmi este Sfinx azi chipulși cum de-

GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
haine mi-au suflat viclene-n fațăși mi-au uscat seva cea plină de viață,Iar dac-au reușit de-atâtea ori să mă doboare,Am renăscut mai viu, bând elixirul din izvoare...Atâtea viscole mi-au troienit pe suflet, Poteca vieții mi-a fost grea la umbletși din noroaiele duhnind a nedreptate,M-am ridicat curat, privind stelele toate...Cu gheara lor, tristețile adânci și ... XII. INOCENȚĂ..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016. INOCENȚĂ

GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-n față, Să fiu un drum înzăpezit în câmp Și-un călător surprins de timp... Să fiu zăpada aspru spulberată Și floarea gheții pe un geam pictată, Să fiu eu șuierul hai-hui prin crengi Și urma ștearsă-a căprioarei pe poteci... Să vă privesc pe geamul luminat în noapte, Cum depănați povești în șoapte, De frigul crunt, lacrima să-mi devină sloi, Să mă-ncălzesc privind la voi.. Și-apoi...,dintr-o suflare, pe-o aripă de gând, Să mă ridic

GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
cum viscolul îmi suflă-n față,Să fiu un drum înzăpezit în câmpși-un călător surprins de timp...Să fiu zăpada aspru spulberatăși floarea gheții pe un geam pictată,Să fiu eu șuierul hai-hui prin crengiși urma ștearsă-a căprioarei pe poteci...Să vă privesc pe geamul luminat în noapte,Cum depănați povești în șoapte,De frigul crunt, lacrima să-mi devină sloi, Să mă-ncălzesc privind la voi.. Și-apoi...,dintr-o suflare, pe-o aripă de gând,Să mă ridic

GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
a fost aici voi fi uitat...O lume apărută..., ... XX. PE BANCA DE SUB TEI..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1625 din 13 iunie 2015. PE BANCA DE SUB TEI... Când uneori, prin iunie, mă înfioară vântul, Spre Eminescu, iar, potecă-și face gândul, Căci teiul de pe deal e într-un nimb de floare Și, lin, în univers, își cerne-a lui ninsoare... Iar dacă în miresme învăluie pământul, Desigur că-n zadar mi-aș folosi cuvântul, Spre-a zugrăvi magia

GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
doi tineri m-oi regăsi și eu, Cu părul nins de floare și stele-n gând mereu, Atunci...pe banca-aceea, sub teiul de ... Citește mai mult PE BANCA DE SUB TEI...Când uneori, prin iunie, mă înfioară vântul,Spre Eminescu, iar, potecă-și face gândul,Căci teiul de pe deal e într-un nimb de floareși, lin, în univers, își cerne-a lui ninsoare... Iar dacă în miresme învăluie pământul,Desigur că-n zadar mi-aș folosi cuvântul,Spre-a zugrăvi magia și

GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698

amintirile dacilor, care se jertfeau de bunăvoie, ca să-i aducă lui Zamolxe cererile celor de pe pământ. În drumurile bătute de Brâncuși spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare duc în Câmpul lui Neag...Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea

AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în drumul reconstituirii potecilor copilăriei, care l-au dus la Hobița dacilor transilvăneni, la nord de Munții Retezatului: Pe un tăpșan am întâlnit vipera cornută, mare, care m-a băgat în sperieți...La trei pași de obrazul meu...Mi s-a întipărit în minte

AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598

Acasa > Poezie > Delectare > CĂLĂTORI SINGURATICI Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Eram călători solitari pe potecile anilor apuși străbăteam bărăganul destinului măsurând pânzele orizontului pictate cu dureroase tăceri. Cu priviri obosite în jur percepea foșnetul vieții; perechi de mici vietăți ale câmpiei, din vizuini aruncau curioase priviri, mici străluciri dintre tufișuri țepoase la acele creaturi rătăcitoare

CĂLĂTORI SINGURATICI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464787957.html [Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598]