841 matches
-
experienței și încearcă să explice aceste date conform legilor naturale scutite de valorizări" (s.n.)66. De altfel, caracterul impersonal al cercetării obiective fusese subliniat încă de Helmholtz 67. Dacă ar fi să rezumăm acest scurt excurs despre rostul explicației în pozitivism, iar, pe deasupra, am crede în totala absență a presupozițiilor în științele naturii (Comte însuși recunoaște că fără anumite principii am fi în fața fenomenelor ca niște "orbi cu ochii deschiși"68), am spune că, în timp ce metoda teologică și cea metafizică presupun
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o reprimă în numele unei maxime fidelități față de realitatea dată. Dacă în raport cu ultimele taine perspectiva clasică era absolutistă, iar cea romantică relativizantă, punctul de vedere pozitivist este agnostic 76. Și în această privință Dilthey se situează la răscrucea dintre romantism și pozitivism. Realismul pozitivist înfăptuiește în fond o sinteză între cele două orientări culturale precedente; el este categorial, păstrând astfel ceva din caracterul tipologizant al clasicismului, dar, spre deosebire de acesta, nu pleacă de la un model prestabilit, transcendent sau transcendental, ci pornește inductiv de la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
inductiv de la concret și particular, asemenea romantismului, numai că refuză să se raporteze la o lume ideală, așa cum procedează cel din urmă. Putem spune, îngemănând două nimerite formule ale lui Blaga, că deși pleacă de la "forme individuale, singulare, unice"77 pozitivismul prezintă "natura sub unghiul maximei constanțe"78. De fapt, el calculează "o medie teoretică", încercând "să fixeze natura în constantele ei"79. Tot astfel gândește și Dilthey când notează chiar la începutul Introducerii în științele spiritului: "Toată cunoașterea noastră se
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la nivelul individului și al trăirilor lui, ceea ce reprezintă o nouă dovadă a spiritului romantic care animă viziunea specifică unui Lebensphilosoph. Pe de altă parte, apelul constant la impresia nemijlocită 133 singura capabilă să ne ofere date verificabile trimite la pozitivism. Drept urmare, Dilthey consideră că până și "uniformitățile abstracte sunt imanente experienței înseși"134 și că elementele izolate prin descriere, ca și relațiile pe care le întrevedem prin comparația acestora și "care constituie intuiția cursului vieții, sunt cuprinse laolaltă în viața
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de la ipoteza acestuia, ci întrevede întregul pornind de la parte, care tocmai de aceea poate deveni reprezentativă pentru întreg. Este aici, dacă vrem, o tipologizare inductivă, de factură pozitivistă (vezi II, 2Be), prin intermediul căreia Dilthey, aflat la intersecția dintre romantism și pozitivism, își îndreaptă pașii în direcția acestuia din urmă însă doar în ceea ce privește metoda, pentru că altfel el nu renunță la viziunea Marelui Tot, pe care atomismul pozitiviștilor nu putea decât s-o dezavueze. O asemenea integrare a părții în totalitate dă seama
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sunt relative. Așa cum anticipam, aici este unul dintre punctele în care Dilthey se apropie de pozitiviști. F) Relația cu pozitiviștii Arătam că refuzul (cel puțin parțial) al apriorismului de tip kantian și al metafizicii transcendente îl apropie pe Dilthey de pozitivism. Într-un subcapitol precendent (2Bc) am subliniat deja câteva asemenea puncte de convergență: apelul aproape exclusiv 154 la empiric, la experiență ca punct de plecare și teren de validare a întregii cunoașteri despre realitate; apoi, ideea că obiectul științelor spiritului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de divergență al lui cu pozitiviștii, sugerat de Metzger. În limbajul său obscur, el anticipează (în 1933) disocierea dintre tradiția hermeneutică și cea pozitivistă, distincție pe care von Wright o va clarifica ulterior în mod riguros. Anume, Metzger observă că pozitivismul nu are pentru Dilthey "semnificația unui factum brutum (ca în kantianism sau în conceptul de <<viață>> al neokantienilor)", ci "este mai degrabă o <<rădăcină>> care conține corelațiile pe baza cărora putem interpreta apoi orice experiență și gândire" (s.n.)157. Aici
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
până la un punct după modelul științelor naturii, fapt sugerat chiar de Riedel atunci când arată că, "în măsura în care se limitează metodologic la <<pozitiv>>, în sensul de <<dat>> și <<legic>>" (s.n.), noul sistem al științelor propus de Dilthey "produce, ca fenomen complementar istorismului, pozitivismul"161. Să mai notăm că ultima afirmație deși confuză printr-o neavenită deplasare de accent pe pozitivismul lui Dilthey trimite o dată în plus la tentativa acestuia de a reconcilia romantismul cu pozitivismul. Fiindcă în capitolul III (4), unde vom analiza
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
limitează metodologic la <<pozitiv>>, în sensul de <<dat>> și <<legic>>" (s.n.), noul sistem al științelor propus de Dilthey "produce, ca fenomen complementar istorismului, pozitivismul"161. Să mai notăm că ultima afirmație deși confuză printr-o neavenită deplasare de accent pe pozitivismul lui Dilthey trimite o dată în plus la tentativa acestuia de a reconcilia romantismul cu pozitivismul. Fiindcă în capitolul III (4), unde vom analiza cu de-amănuntul deosebirea dintre Geistesși Naturwissenschaften, vom reveni atât asupra zonei de interferență, cât și a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
propus de Dilthey "produce, ca fenomen complementar istorismului, pozitivismul"161. Să mai notăm că ultima afirmație deși confuză printr-o neavenită deplasare de accent pe pozitivismul lui Dilthey trimite o dată în plus la tentativa acestuia de a reconcilia romantismul cu pozitivismul. Fiindcă în capitolul III (4), unde vom analiza cu de-amănuntul deosebirea dintre Geistesși Naturwissenschaften, vom reveni atât asupra zonei de interferență, cât și a punctului de separație dintre cele două tipuri de științe, acum ne mulțumim să subliniem doar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cum pare să sugereze Riedel când vorbește despre definirea științelor spiritului prin analogie cu cele ale naturii -, ci parcurg împreună o bucată de drum, după care se despart. Dilthey se mai deosebește de Comte și prin poziția față de psihologie. Părintele pozitivismului nu include psihologia în tabloul științelor fundamentale (matematica, astronomia, fizica, chimia, biologia și sociologia), ierarhizate de el în funcție de gradul lor de abstractizare de la maxim la minim, fiecare dintre acestea bazându-se pe rezultatele "mai abstracte" ale celei anterioare ei în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Comte, căreia îi lipsește perspectiva "realității psihologice"171, adică, adăugăm noi, tocmai acea "jumătate a realității" socotită primordială de către Dilthey. În acest context reținem și opinia lui Andrei Marga, potrivit căruia Dilthey reușește să se detașeze de "forma dezontologizantă a pozitivismului" prin promovarea "tezei identității dintre conștiință și existență"172. Un alt punct de divergență între Dilthey și Comte îl constituie ideea de progres și continuitate. Potrivit filozofului francez, istoria speciei înregistrează aceleași trei etape ca și individul în procesul de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vorba, firește, despre sufletul individual, căci sufletul colectiv un Volksseele de pildă rămâne pentru el, tocmai în virtutea ideii abia enunțate, un concept "inutilizabil" vezi I, 3D.) Nu putem să nu stabilim aici o legătură între modelul scientist propus de părintele pozitivismului și pretențiile universaliste ale catolicismului, pe care l-am caracterizat anterior prin sintagma misionarism teoretic. Mare admirator al catolicismului medieval 192, care, după cum am arătat, fusese animat de "idealul unei științe totale", Comte "n-a urmărit sistematizarea ideilor de dragul ideilor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vezi comentariile anterioare în legătură cu caracterul romantic al protestantismului), dar care este întru totul justificat, dacă avem în vedere vocația universalistă a catolicismului. Blaga vorbește despre "atitudinea de profet social" a lui Comte, constatând că acesta le "atribuie științelor unificate în pozitivism exact același rol, ce-l avuseseră metafizica și teologia: rolul social de a crea o unitate de vederi între indivizii marii societăți, care este, și mai ales va fi, umanitatea"194. Or, asumarea unei misiuni mesianice, precum și nostalgia Evului mediu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care este, și mai ales va fi, umanitatea"194. Or, asumarea unei misiuni mesianice, precum și nostalgia Evului mediu au fost dintotdeauna apanajul romanticilor. Reamintim aceste lucruri spre a puncta din nou contrastul dintre demersul lui Comte și intențiile antiromantice ale pozitivismului promovat de el. În fond, o filozofie sistematică trezește în toate cazurile aceeași dorință: de a descoperi ultimele principii, indiferent cum s-ar numi ele. Deosebirea este însă aceea că, dacă în cazul teologiei și al metafizicii ultimele principii, plasate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
trezește în toate cazurile aceeași dorință: de a descoperi ultimele principii, indiferent cum s-ar numi ele. Deosebirea este însă aceea că, dacă în cazul teologiei și al metafizicii ultimele principii, plasate în transcendent, sunt luate ca premise, în cazul pozitivismului ele caută a fi legi imanente ale realității imediate, deși așa cum am văzut se supun finalmente imanenței gândirii, în urma adoptării unui model de cunoaștere scientist.195 Ceea ce își propun programatic pozitiviștii nu este altceva decât realizarea unei sinteze a cunoașterii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sentimentul"199 sau "prezumția absolutului", în timp ce filozoful chiar vorbește despre absolut 200. Iar Comte vrea să ajungă la adevăr, ceea ce înseamnă cu totul altceva decât "exactitatea goală" pe care o exersează intelectul 201. Subliniem însă că dincolo de elementele dogmatice ale pozitivismului său filozoful francez nu revine totuși la modelul tradițional al metafizicii transcendente, precritice. Dar chiar dacă demască falsele probleme ale filozofiei tradiționale și caută să înlăture definitiv iluziile acesteia, părintele pozitivismului nu poate rămâne străin de drama metafizicii în genere, așa cum
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
exersează intelectul 201. Subliniem însă că dincolo de elementele dogmatice ale pozitivismului său filozoful francez nu revine totuși la modelul tradițional al metafizicii transcendente, precritice. Dar chiar dacă demască falsele probleme ale filozofiei tradiționale și caută să înlăture definitiv iluziile acesteia, părintele pozitivismului nu poate rămâne străin de drama metafizicii în genere, așa cum a fost ea pusă în lumină de către Dilthey: avansând pe terenul filozofiei, nu ai cum să nu te supui exigențelor ei, altfel spus nu te poți sustrage sarcinii de a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
părților și a corelațiilor dintre ele. Iar atunci când apare și la Dilthey, o asemenea proiecție-etalon îndeplinește o funcție pur normativă, de structurare și sistematizare a unei realități cunoscute inductiv (vezi II, 2Bf). Dacă ne raportăm însă la rădăcinile istoriste ale pozitivismului, atunci poziția acestuia din urmă față de romantism nu mai este atât de ireconciliabilă precum pare212. Credem că tocmai acest lucru îi dă lui Dilthey posibilitatea să încerce o împăcare între cele două orientări care din câte-am văzut au, altminteri
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
încerce o împăcare între cele două orientări care din câte-am văzut au, altminteri, destule puncte de divergență. Referindu-se la relația dintre Dilthey și pozitiviști, M. Florian constata că ea se articulează pe ideea romantică de istoricitate: "Ca și pozitivismul lui Comte, care spunea că <<o concepție oarecare nu poate fi bine cunoscută decât prin istoria ei>>, gândirea lui Dilthey ia ca organ de cunoaștere a omului orizontul obiectiv al istoriei, nu introspecția subiectivă. <<Omul se cunoaște pe sine în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vezi nota precedentă) și presupun sesizarea condițiilor care fac dintr-o epocă, dintr-o cultură o totalitate ireductibilă, o configurație (Gestalt) valabilă în propria-i temporalitate. Or, în acest sens este greu să mai putem vorbi despre caracterul istorist al pozitivismului de vreme ce idealul lui de cunoaștere îl constituie "explicația cauzală", prin legi universal valabile (vezi I, 2C și 3F). Dată fiind importanța pe care o are istorismul în definirea viziunii lui Dilthey și a drumului său către o Weltanschauungsphilosophie, ne simțim
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
hermeneutice, traducere și prefață de Andrei Marga, Cluj, 1989, p. 133. 10 La aceste tipuri de intercondiționări vom reveni, într-un alt context, în cap. III, 4. 11 Bunăoară, s-ar putea obiecta că dintr-un anumit punct de vedere pozitivismul este de asemenea universalist și raționalist. În continuare însă vom analiza trăsăturile pozitivismului în spiritul epocii lui Dilthey, iar nu în spiritul unor interpretări și prelungiri neopozitiviste. Totodată vom arăta în ce măsură pozitivismul se delimitează de orientările anterioare ale gândirii, dar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aceste tipuri de intercondiționări vom reveni, într-un alt context, în cap. III, 4. 11 Bunăoară, s-ar putea obiecta că dintr-un anumit punct de vedere pozitivismul este de asemenea universalist și raționalist. În continuare însă vom analiza trăsăturile pozitivismului în spiritul epocii lui Dilthey, iar nu în spiritul unor interpretări și prelungiri neopozitiviste. Totodată vom arăta în ce măsură pozitivismul se delimitează de orientările anterioare ale gândirii, dar le și continuă într-un fel sau altul. 12 Recurgem la acești termeni
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
obiecta că dintr-un anumit punct de vedere pozitivismul este de asemenea universalist și raționalist. În continuare însă vom analiza trăsăturile pozitivismului în spiritul epocii lui Dilthey, iar nu în spiritul unor interpretări și prelungiri neopozitiviste. Totodată vom arăta în ce măsură pozitivismul se delimitează de orientările anterioare ale gândirii, dar le și continuă într-un fel sau altul. 12 Recurgem la acești termeni generici nu numai fiindcă sunt consacrați și, ca atare, mai ușor de utilizat, cititorul fiind deja bine familiarizat cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care o au de a reuni sub semnul lor manifestări spirituale înrudite. 13 Tipologia lui, la care vom reveni, cuprinde idealismul libertății, idealismul obiectiv (panteismul) și materialismul (naturalismul). În legătură cu ultimul tip, Dilthey e de părere că acesta "se transformă în pozitivism când caracterul fenomenal al lumii fizice este cunoscut din punct de vedere critic" (Das Wesen..., p. 59). Totuși aici s-ar putea obiecta, de exemplu, că pozitivismul respinge în egală măsură naturalismul și materialismul ca ontologii care aparțin celei de-
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]