2,203 matches
-
venit cu mintea într-un par Și-a dat șase șase la zar, Nebuna și-a făcut groapă în cimitir Și mânca în ea batoane cu chefir, Și-a plantat sexul prin grădină Și a cules prunci de slănină, A prăjit ouă cu șuncă sărată Vânzându-și ficatul cu coplată, Iar la ultimul capăt de drum Și-a întins viermii la fum, A rămas în groapă cu mormânt cu tot Și și-a spintecato făcândo compot Punându-și pricina într-o
O FEMEIE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377437_a_378766]
-
venit cu mintea într-un par Și-a dat șase șase la zar, Nebuna și-a făcut groapă în cimitir Și mânca în ea batoane cu chefir, Și-a plantat sexul prin grădină Și a cules prunci de slănină, A prăjit ouă cu șuncă sărată Vânzându-și ficatul cu coplată, Iar la ultimul capăt de drum Și-a întins viermii la fum, A rămas în groapă cu mormânt cu tot Și și-a spintecato făcândo compot Punându-și pricina într-o
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
din lună,A venit cu mintea într-un parși-a dat șase șase la zar,Nebuna și-a făcut groapă în cimitirși mânca în ea batoane cu chefir,Și-a plantat sexul prin grădinăși a cules prunci de slănină,A prăjit ouă cu șuncă săratăVânzându-și ficatul cu coplată,Iar la ultimul capăt de drumși-a întins viermii la fum,A rămas în groapă cu mormânt cu totși și-a spintecato făcândo compotPunându-și pricina într-o dobândă Dimineața îi era fecundă
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
despicat se dă la cuptor cu bulion (roșii), sare, piper, cartofi rondele, ardei, ulei, verdeață. Crochete din somn: Se feliază somnul, se bat feliile ca pentru șnițele, se dau prin ou și făină, se presară cu sare și condimente. Se prăjesc. Chifteluțe: Se dă peștele crud prin mașina de tocat, se amestecă cu: usturoi, ouă, condimente, făină, verdeață, un pic de bicarbonat stins în oțet. Se modelează și se prăjesc în ulei. Letea: ciorbă de pește, proțap de crap, știucă umplută
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
prin ou și făină, se presară cu sare și condimente. Se prăjesc. Chifteluțe: Se dă peștele crud prin mașina de tocat, se amestecă cu: usturoi, ouă, condimente, făină, verdeață, un pic de bicarbonat stins în oțet. Se modelează și se prăjesc în ulei. Letea: ciorbă de pește, proțap de crap, știucă umplută, chifteluțe, șalău cu maioneză și cartofi natur, scrumbie afumată, scrumbie marinată, pește marinat, pește prăjit, raci fierți, hamsii. Rețete: Știucă umplută: Se curăță știuca de solzi și de piele
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
bucăți din alt pește (știucă sau somn) se trec prin mașina de tocat. Se adaugă piper, usturoi, 2 ouă, 2-3 linguri de ulei. Se frământă bine, se umple o știucă fără piele, șiră și solzi. Se dă prin făină, se prăjește puțin, se dă la cuptor 20 de minute. I se păstrează capul care se prinde cu o scobitoare în gură. Deasupra se pun cubulețe de roșii și piper. Se ornează cu pătrunjel. Se dă la cuptor. Drob de pește: Se
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
ulei. Șalău pane sub formă de fudulici: Se curăță șalăul de piele, se taie fâșii de grosimea unui deget, pe toată lungimea peștelui, se presară cu sare, se țin 24 de ore, se dau prin făină, prin ou și se prăjesc. Chilia Veche: scordolea, știucă umplută, caras prăjit, lin cu legume la grătar, saramură de biban, crap pe varză, drob cu icre, lapți și pește, șalău cu maioneză. Rețete: Scordolea: Se fierb cartofi, se pasează ca pentru piure, se amestecă cu
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
că în goana mea cu sania pe gheața lucie, am nimerit în apa rece, rece, sub o copcă, probabil făcută în grabă de vreun pescar sărac, dornic să aștearnă copiilor săi, pe masa de Anul Nou, pește proaspăt prins și prăjit în tigaia de tuci. Am reușit să fiu scos de acolo de frații și prietenii mei, am fost pus pe sanie și dus acasă. Până să ajung acasă a durat ceva, ajunsesem la poartă și eram ca o statuie de
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
Taty nu muta grătarul sub pomul acela care nu avea nici un chip. Ne voind să le plouă, oile s -au băgat și ele sub pom și a ieșit o îngrămădeală acolo pe care doar faptul că aripile reușiseră să se prăjească, a mai slăbit-o un pic.. Trecând prin cotețul găinilor, Taty a dus aripile și le-a pus pe masă. Acum urma să coacem porumbul meu. Când au văzut porumbul, oiele au intrat într o stare nedefinită și se agitau
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
de cât sunt și pe unde au ajuns. Plecați din Bucovina împânziseră globul cu numele lor și acum se reântâlniseră spre a povesti despre copilăriile lor fericite. - I-a zi, măi vere, cum ai mâncat tu numai fripturi și cartofo prăjiți în armată și ai fumat numai kent, îl îmbia unchiul Mitică pe unchiul Gică să povestească. Toți s-au oprit din băut și mâncat și îl priveau curioși pe unchiul care nu prea avea chef de povestit, dar nu avea
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
cel rău” ar trebui să gândească mai bine acest aspect, căci nimic pe lumea aceasta nu va rămâne nerăsplătit. Și cele bune și cele rele. Apoi, poți mânui focul să te încălzești, dar tot la fel de bine poți să te și prăjești. Și niciodată nu vei putea înțelege de ce singur te-ai prăjit. În încheiere, știu că aceia care nativ sunt oameni “buni”, vor înțelege prea bine ceea ce am vrut să spun. Cât despre cei profitori, cei care fac mereu abuz de
PROST... DE BUN... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374393_a_375722]
-
nimic pe lumea aceasta nu va rămâne nerăsplătit. Și cele bune și cele rele. Apoi, poți mânui focul să te încălzești, dar tot la fel de bine poți să te și prăjești. Și niciodată nu vei putea înțelege de ce singur te-ai prăjit. În încheiere, știu că aceia care nativ sunt oameni “buni”, vor înțelege prea bine ceea ce am vrut să spun. Cât despre cei profitori, cei care fac mereu abuz de bunătatea și bunăvoința celor “proști de buni”, le recomand să mai
PROST... DE BUN... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374393_a_375722]
-
să aflăm cine va fi desemnat ”campion”, rămânând cu oul întreg. În zilele de primăvară, când ni se făcea poftă de dulce și nu mai aveam cozonac, mama ne pregătea rapid friganele: felii de pâine înmuiate în lapte și ou, prăjite în tigaie și presărate cu zahăr. Un desert așa de simplu încât la nevoie până și noi singuri eram în stare să ni-l pregătim! Bineînțeles că m-am mirat când am aflat că ”torrijos”, desertul preferat al spaniolilor de
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
unirea cu realitatea ultimă, precum o picătură în ocean, individul pierzându-se în absolut și astfel încetând să mai existe... Au râs, s-au jucat, s-au bălăcit ca doi copii și s-au bucurat de razele soarelui care le „prăjea„ trupurile zvelte. Ea avea un costum de baie din două piese, negru, care-i punea în evidență contururile feminine . El purta un slip verde , ca ochii ei. Era nespus de îndrăgostit! Nici nu bănuiau ce le pregătește destinul... *** „Da' cum
DEVA ȘI DEVAȘII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375490_a_376819]
-
să-ți spun? Mergea dimineața la piață, cumpăra gâște, din care vindea jumările, pieptul, ficatul, bineînțeles, pulpele. Și rămâneau aripile pentru noi. (Râdem) Iudit: De atunci nu mănânci aripi... Duci: Însă am avut untură. Și ce bună era! Pe pâine prăjită cu boia și usturoi! Și tatăl meu era un om deosebit! Iudit: Se vedea pe fața lui! Duci: Deosebit de cumsecade! N-a fost om care să nu-l aprecieze... Întotdeauna am dorit să fiu ca dânsul, dar nu am reușit
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
taică-tău, să băgați în pământ bulumacii pentru gard. Nicu se dădu jos din pat, făcu câteva exerciții și cele 25 de flotări pentru a-și menține forma sportivă, mâncă apoi mâncarea sa preferată, „puricei” din mămăligă dată pe răzătoare, prăjită în untura din sloiul de carne afumată, cu murături țărănești. Înhămă caii la căruță, încărcă bulumacii și urcă în deal, unde tatăl său îl aștepta, cu gropile făcute pentru a planta bulumacii, din doi în doi metri, în vederea confecționării gardului
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Dabija; Călugărul, în „Arden din Feversham”, dureroasa și adevărata tragedie a domnului Arden din Feversham, autor englez anonim din secolul XVI, regia Dragoș Galgoțiu; Arabul, în „Alchimistul”, după Paulo Coelho, regia Anca Maria Colțeanu; Dodger Cohen, matricola 277 în „Cartofi prăjiți cu orice”, de Arnold Wesker, regia Alice Barb ; Von Ertzum, elev, în „Îngerul albastru”, după „Profesorul Unrat” de Heinrich Mann, regia Răzvan Mazilu; Sabinul blând, în „Nuntă cu răpiri”, după „Nunta” de A.P. Cehov și „Frumoasele Sabine”, de Leonid Andreev
IOAN BATINAŞ. BOLTA TEATRULUI, STREAŞINĂ NU PIEDESTAL... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372843_a_374172]
-
vremea lui Deceneu. Astfel treceau peste getul acesta, ce-și rătăcise veacul, uitând să se bărbierească, anotimpurile, cultivând astronomia și agricultura. Tatăl său, care-și pierduse o mână în război, murise de curând, rămânând singur. Celibatar convins, după ce-și prăjea două-trei ouă amestecate cu jumări în tigaia magică (pe care mi-o arătase, jubilând), primăvara, după ce se apleca asupra fiecărui butuc, tăindu-i corzile, același plug întorcea brazda în sens invers. Cunoscător al legii lui Arhimede, care trăise în secolul
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
decât altul. Nici usturoiul nu este neglijat, iar peștele,în general cel uscat,este la el acasă. Deși mănânc pește cu plăcere, nu prea sunt încântată de cel de aici. Îl folosesc în general uscat, iarcând prepară peștele proaspăt îl prăjesc mult prea mult. Mă mulțumește însă tonul în sos de tomate. De,este totuși vorba de gusturile fiecăruia. Se gătește cu ulei de cocos, care lasă un miros și gust specific(cel puțin așa simte ficatul meu). După câteva zile
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
învață că nu sânt ca ele și care întâmplător supraviețuiesc... - În trecut nu egzista curent și nici orașe în care ei locuiau în structuri de rocă, ei nu mâncau ca în ziua de azi doar carne vie adică nu o prăjeau. - În trecut nu egzistau mașini troleibuze și așa mai departe, nu egzistau materiale dar vânau animale și din blana lor își făceau haine, deci erau și ei un fel de haini. În trecut nu egzista ce egzistă astăzi. Astăzi egzistă
PERLE DIN EXTEMPORALE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348967_a_350296]
-
și cu cârligul și cu plumbul și cu... Mama ei de octopedă! De ciudă, românașu' meu era cât pe ce să plângă! Acasă, la reședința noastră maoră, am curățat peștele, l-am dat prin făină și sare și l-am prăjit în tigaie... Mămăliga și mujdeiul încă nu se inventaseră pe insulă, așa că am mâncat niște kumera (cartofi dulci) ca garnitură. O masă copioasă, tredițională din mările sudului... oferită părinților săi de juniorul meu. Într-una din zile am fost în
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
La nunțile de pe Ada Kaleh nu se dădeau bani , nu se făcea masă costositoare, căci tinerii trebuiau ajutați, nu trebuiau puși la cheltuială. Invitații veneau cu băutura și mâncarea lor. Cei mai bogați veneau cu berbeci pe care atunci îi prăjeau , și de asemenea cu băutură și tăvi cu baclavale . La petrecere se cânta, se glumea se suneau snoave, mai ales cu Nastratin Hogea. Uneori familiile mirilor, mai înstărite, ofereau o masă mai bogată invitaților . Cănd mireasa este adusă la mire
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
apă fierbinte în ibricele mici care se fierb apoi la nisip în mangal Halva: pe insulă nu s-a făcut . Ea era adusă din Bulgaria (Tahan), făcută din semințe de susan și cacao. Vesela: Ibric, azan-cafea, Tengere - cratiță, Tavă- pentru prăjit - tigaie, Tepsi - tavă pt . cuptor, brutărie, Havan -piuliță... Vesela era în special din metal mai puțin din lut și era adusă din Bulgaria . Note 1.Darea de Seamă a Societății. Teatru orașului Tr Severin . 1909-1925 , Tr Severin, 1926, p.11
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
dar mai crudă-i despărțirea Sufletului de perechea lui de cer orânduită Zise fata blestemându-și visele și rătăcirea Care i-au răpit din suflet liniștea neprețuită Și-ncepu s-adune vreascuri ca făcând cu ele foc O ciupercă să prăjească, tocmai una răsărea Dar când omul flămânzește nu mai are nici noroc N-avea cum s-aprindă focul dacă n-avea foc la ea Și-a pornit amar să plângă lângă brațul de surcele Din mijlocul poieniței unde vrea s-
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]