476 matches
-
vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberată o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după oamenii legii, și care apoi fugeau pentru a nu fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe care l‐a luat de soț după plecarea lui Iosif. Ea „și‐ a consolidat singură atât aureola de melpomenă... hrănind cu oxizi un foc fără combustie, o flacără de comoară... A fost una din fascinațiile vremii, o frumusețe ...” * 137 Praștia Praștia, ziar bilunar, în 2 pagini, de polemică socială, politică și literară,apare la 20 decembrie 1923 sub deviza „Să spui adevărul râzând” (Horațiu), sub direcția unui comitet, redactor G. Ponetti, proprietară Elena Dan, redacția și administrația Bârlad, strada Aprodul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care l‐a luat de soț după plecarea lui Iosif. Ea „și‐ a consolidat singură atât aureola de melpomenă... hrănind cu oxizi un foc fără combustie, o flacără de comoară... A fost una din fascinațiile vremii, o frumusețe ...” * 137 Praștia Praștia, ziar bilunar, în 2 pagini, de polemică socială, politică și literară,apare la 20 decembrie 1923 sub deviza „Să spui adevărul râzând” (Horațiu), sub direcția unui comitet, redactor G. Ponetti, proprietară Elena Dan, redacția și administrația Bârlad, strada Aprodul Purice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pagini, de polemică socială, politică și literară,apare la 20 decembrie 1923 sub deviza „Să spui adevărul râzând” (Horațiu), sub direcția unui comitet, redactor G. Ponetti, proprietară Elena Dan, redacția și administrația Bârlad, strada Aprodul Purice nr. 4, ca o ... praștie îndreptată către oamenii de felul „dl. Iancu Mihăilescu, absolvent a patru clase primare, telefonist la căile ferate... care, în numele literaturii române, s‐a ridicat împotriva poetului G. Tutoveanu prin ziarul bârlădean „Brazdă Nouă” din 27 octombrie; sau a atitudinii de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din 27 octombrie; sau a atitudinii de o revoltătoare n ecuviință, pe care a avut‐ o un domn avocat, Ștefan Dumbravă, față de acel ași poet G. Tutoveanu, cu ocazia unei ședințe a Ligii Cu lturale.” Domnului Mihăilescu‐Macaz îi răspunde Praștia prin însuși cuvântul lui Nicolae Iorga care nu‐i altul decât șeful politic suprem al celui care aruncă trivialităț ile: ... G. Tutoveanu este „un adevărat, un duios și un puternic poet”; poezia sa „Aduceți‐vă aminte” este „Una din cele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bucăți lirice din literatura noastră”; poemul său „Logodnica lui Vifor” este „de o formă clasică pură”; întregul volum „Balade” e „cea mai însemnată carte de poezii din acest an și de câtva timp încoace”. Cel de al doilea număr din Praștia apare la 20 ianuarie 1924. Este realizat la Tipografia Aron Haber Bâ rlad. Praștia a fost un fel de gazetă de satiră și umor al „Academiei Bârlădene”. 138 Rulmentul Rulmentul, gazetă de uzină, organ al Comitetului de partid și al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
clasică pură”; întregul volum „Balade” e „cea mai însemnată carte de poezii din acest an și de câtva timp încoace”. Cel de al doilea număr din Praștia apare la 20 ianuarie 1924. Este realizat la Tipografia Aron Haber Bâ rlad. Praștia a fost un fel de gazetă de satiră și umor al „Academiei Bârlădene”. 138 Rulmentul Rulmentul, gazetă de uzină, organ al Comitetului de partid și al Comitetului de întreprindere (mai târziu - Comitetului sindicatului) din Fabrica de rulmenți Bârlad, apare la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
școlară. Într‐un număr din România Mare - scos de bârlădeni la București - G.G. Ursu spune că în „Cronica unui colț de ța ră” se evocă participarea elevului Alexandru Vlahuță de la Liceul Codreanu, când stătea în Cotul Negru la lupta cu praștiile. „Aici s‐ a oțelit Vlahuță pentru bătăliile de mai târziu ale vieții” - spune profesorul. ... ” Se poate - evocă G.G. Ursu, dar trebuie adăugat că elevul se înarma prin acei ani 1872 - 1876 și cu alte arme... cu o solidă cultură umanistă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad (1174-1974) 106 Murgeni........................................ .....................107 Naționalul..................................... .....................107 9.A.B ............................................... ..................108 Noul Timp........................................... ...............109 Obiectiv ............................................... ..............109 Ogorul ............................................... ................111 Opinia Bârladului ..............................................1 11 Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe fostul teritoriu al Palestinei din secolele Xl-lX î.e.n. ar aparține numai construcțiilor reali- zate de ivriți. Ori ei nu aveau habar de felul cum se construiește, neștiind să dea cu dalta sau cu toporul ci numai cu ghioaga și praștia, așa cum o dovedește cu prisosință zidirea templului de către Solomon care a chemat meșteri fenicieni. Aceste construcții care fac astăzi obiectul mîndriei arheologilor din Israel, au fost ridicate de egipteni care au controlat multă vreme Palestina, iar o parte dintre ele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
rîu”. Fanaticii mozaici susțin că prin ,,rîu” trebu- ie să înțelegem fluviul Eufrat ce curge la peste 200 de km. de Palestina, adică pe ei Iahwiță vroia să-i crăcăneze peste tot pămîntul pe care și-l întindeau ca o praștie. Dar descrierea este una geografică, adică est - Marea Roșie; vest - Marea filisteni- lor pe care noi o știm că este Marea Mediterană; sud - pustiul care duce în Egipt iar nord ,,rîu”, adică rîul Iordan de la izvoare pînă la vărsare în Marea Roșie. Acest
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
întrebat...” Textul de mai sus arată situația jalnică a ivriților, săraci și fără surse de existență s-au aruncat asupra filistenilor să-i prade. Faptul că ei nu aveau nici săbii nici sulițe ci se bazau numai pe ghioagă și praștie, arată că erau niște semisălbătici iar din acest întuneric pretind ei că au curs valuri de revelații cu care au luminat lumea. Tot acest text mai datează odată pătrunderea celor cîteva mii de indivizi ale triburilor semiților ivriți în Canaan
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu junghiul de vînat pește?... Dacă lovești în el, nici sabia nu ține, nici sulița, nici săgeata, nici țăpoiul! Fierul i se pare lui ca paiele și arama, ca lemnul putred! Fiicele arcului nu-l pun pe fugă; pietrele din praștie se prefac în pleavă cînd dau de solzii lui. Ghioaga, în socoteala lui, e ca o trestie și de vîjîitul lăncii își bate joc“... Aceasta să fie oare creatura? Chiar ea? Pe semne că profețiile nu se împlinesc totdeauna, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
grotesc benign: Victor Hugo recita atât de frumos: O coteaux, o sillons, soufles, soupirs, haleines!... când, deodată, o piatră zbură în capul poetului. Aie! strigă el. Și întorcându-se, văzu o ceată de copii între șase și nouă ani, cu praștii, după copaci, la zece metri; încă o piatră zbură în scăfârlia poetului. Și înainte ca Victor Hugo să spună ceva, unul din mucoși, umilindu-se, ridicând capul și mângâindu-și imaginara viitoare barbă hugoliană, recită, imitându-l pe poet: Pan
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ochii s-au adumbrit, o panică iguanică mă cuprinse din creștet până la picioare, provocându-mi un tremur ușor, abia perceptibil. În cei câțiva pași pe care i-am parcurs, cu greu am reușit să-mi stăpânesc nervii Întinși ca o praștie. Docilă, de astă dată, i-am urmat pe vameși care mi-au cerut imperativ să deschid bagajele pe o masă de lemn dintr-un colț al Încăperii. Mă priveau sticlos, cu răceală, ca pe un posibil delicvent, fără drept de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
imaginară. În literatură, corpul uman schimbă perspectiva relației cu privitorul eficient. Mână-n mână Pentru specialiști Michelangelo (1475-1564), David, suveran al Regatului Israel (1004-965 î. H.), „favoritul Domnului”, ca păstor l-a învins pe uriașul Goliat, cu o piatră din praștie, reprezintă mitul învingătorului inteligent și al strămoșului Fecioarei Maria. DIALOG: CE SUNT GESTURILE cu mâna? Potrivește-ți gestul după cuvânt, cuvântul după gest! Shakespeare, Hamlet - Cuvinte cheie: figuri geometrice, firul vieții, sistem religios, sistem magic, în simboluri, în ceremonialul puterii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
o realitate/o bestialitate de telefon, o superbitate/șmecherie/șukărime de haină, o belea de bluză, o bengoasă de mașină; o bunăciune de mâncare de proastă calitate: un jeg de lucrare, o panaramă de mașină, un pardaf/un praf/o praștie de telefon, o trompetă/o tigaie de ceas, o râșniță/o tablă de calculator, o ieftinătură de ceas; o petardă de concert, o distroșenie de spectacol; o jegoșenie/o amărăciune de mâncare, o oribilitate de supă (AD) 3.2.3
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
o găsim exprimată și la Plutarh într-un pasaj al lucrării Despre fața vizibilă a Lunii: Luna are totuși un ajutor contra forței care o îndeamnă să cadă: este mișcarea însăși și rapiditatea revoluției sale, precum obiectele plasate într-o praștie nu pot cădea datorită mișcării giratorii în care sunt antrenate. Galileo Galilei (1564-1642) a fost primul care a făcut experiențe care au demonstrat că, dacă se observă o diferență între timpii de cădere ai corpurilor lăsate libere de la aceeași înălțime
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
videntă se depărtează coatele, brațul aruncător ușor flexat conduce mișcarea re înapoi, celălalt braț se întinde și greutatea corpului trece piciorul opus rațului de aruncare. Mingea se duce lateral - jos pe partea brațului aruncător, epărtându-se de corp; * cu o “minge praștie”, cu un baston sau cu o greutate cu mâner, se xecută 2 - 3 rotări preliminare legate între ele; * din poziția stând depărtat lateral (la nivelul lățimii umerilor) cu spatele e direcția de aruncare și cu genunchii ușor îndoiți, se execută
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și se așează pe sol; * același exercițiu cu ținerea unui baston în mână cu brațele întinse înainte - jos oblic, cu eliberarea obiectului; * același exercițiu precedat de o rotație preliminară; * același exercițiu cu două rotații preliminare; * același exercițiu cu lansarea “mingiei praștie”; * același exercițiu cu ciocanul. Recomandăm și următoarea schemă a instruirii programate pentru exersarea acestei aruncări ( fig.106) Recomandăm ca pentru formarea și exersarea deprinderii de alergare să se folosească și pregătitoare, datorită valențelor moral-educative și de socializare specifice acestui tip
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Locul de prisacă se oferă „cu tot pomătul câtu va hi înpregiurul prisăcei și cu izvoarele de lângă prisaca și pădure pren pregiurul locului prisăcei și a pomătului, din marginea pomătului din sus de fântână până unde a da omul cu praștia cu piatră și la vale drept până în margine în câmpu” (subl. n.). Observăm din textele documentare de mai sus cerința ca locul de prisacă să fie astfel ales încât să dispună de o bogată floră ca bază meliferă, respectiv pădurice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în domeniul stupăritului, meserie improprie nomadismului. Dar ceea ce frapează în contextul dat rezidă din noțiunile folosite pentru măsurarea locului destinat ființării prisăcii: „locul iaste în laturi câtu arunci cu răsteul în toate părțile” sau „până unde a da omul cu praștia cu piatră” (evident că e vorba de o rază de cuprindere în formă de cerc a locului. Expresia a da omul cu praștia cu piatră (mai ales), ca și aceea a aruncării răsteului în toate părțile în laturi, trebuie în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iaste în laturi câtu arunci cu răsteul în toate părțile” sau „până unde a da omul cu praștia cu piatră” (evident că e vorba de o rază de cuprindere în formă de cerc a locului. Expresia a da omul cu praștia cu piatră (mai ales), ca și aceea a aruncării răsteului în toate părțile în laturi, trebuie în mod obligatoriu să ne poarte cu gândul la niște practici îndepărtate mult în timp. Căci nu se poate concepe folosirea efectivă a praștiei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
praștia cu piatră (mai ales), ca și aceea a aruncării răsteului în toate părțile în laturi, trebuie în mod obligatoriu să ne poarte cu gândul la niște practici îndepărtate mult în timp. Căci nu se poate concepe folosirea efectivă a praștiei sau chiar a resteului în timpul când se fac daniile din documentele amintite mai sus. Deci albinăritul se dovedește a fi pe aceste locuri de durată milenară o practică transmisă din generație în generație, cu reglementări ce atestă o indestructibilă continuitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Nu întâmplător, zona a fost locuită stabil încă din epoca pietrei. E de admis, oare, să credem că oamenii din a doua jumătate a secolului al XVII-lea se apucau în mod stricto sensu să „arunce cu răsteul” sau cu „praștia cu piatră” pentru ca să stabilească o anume mărime de teritoriu ? Noi afirmăm că nu. E de la sine înțeles că se știa, pe bază de experiență îndelungată, ce și cât reprezintă acest mod de a măsura în cazul prisăcilor și sensul acesta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]