19,664 matches
-
nu am știutce să îi răspund.Pentru o secundă am tăcut.Lacrimile s-au ascuns în tăcere.Eram fericit și n-am știutcum să i-o spun.Pentru prima dată, logicași tot plauzibilul s-au predatsub privirile unui copil neatinsde praful zilelor și rugina anilor.Copilul meu. Toate răspunsuriles-au ascuns în spatele ... XXIII. ACESTA ESTE ORAȘUL...( COLOANA A ȘAPTEA), de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 673 din 03 noiembrie 2012. Strigătele lor se auzeau până în Cetatea îngerilor aglomerată de Conștiințele încărcate
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
și-ntr-o frescă a obiceiurilor și tradițiilor satului românesc, cu pondere din zona Moldovei de Jos, din sudul de la granița cu Muntenia: Să-ți fie bine, coane mire, îi spuneau copiii satului, după ce-și culegeau monedele aruncate prin praful drumului, sau din găleata cu apă, pe care i-o puseseră miresei în cale... (pag. 63); cu un întreg film al ceremonialului nupțial: În fruntea alaiului, doi tineri, aleși dintre prieteni sau rubedenii, duceau lumânările mari, albe împodobite cu flori
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
imaginație ceea ce, cu peste patruzeci de ani în urmă, era în acest loc vestitul Laminorul Brăila. Matizul Domnului Pătra, silențios și elegant, se înscrie repede în traficul extrem de aglomerat. Drumul, străbătut cândva spre Balta-Albă de căruțe și trăsuri alergând prin praf, este acum o arteră principală cu două benzi pe sens a orașului. Doar rareori mai întâlnești, și asta doar în cartiere, câte o căruță trasă de cai costelivi, semn că nu mai este timpul lor. Drumul spre Cazasu avea să
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
tocmai era pe punctul să descrie o curbă de o mare frumusețe, dar a rămas cu ochii holbați la legătura de camoni încununată cu Un-Metru-Jumate, și-a pierdut direcția, a drăcuit, a înjurat, s-a urcat pe trotuar, a făcut praf vitrina lui Raul Aur-Fals de a început să plouă cu coliere de sticlă, ceasuri de mână, broșe și inele, Marocas îi dădea înainte, în probă, pierzând controlul și mai știu eu ce, a readus în casă leagănul cu bebelușul pe
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
altcineva). Cronicarul se aștepta însă ca o dramă atît de puternică, un asemenea conflict cu sine însuși să-l facă pe S.A. să scrie mai firesc, fără ticurile de belfer de tip egoistoria și altele asemenea, bune pentru aruncat ca praf în ochii studenților. Se mai aștepta ca, dacă tot își recunoaște o vină, S.A. să n-o întoarcă de parcă ar aștepta aplauze (unii, mai slabi de înger, l-au lăudat cu duioșie, de altminteri). Așteptam ca S.A. să nu spună
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
asfixiat". Bineînțeles că nu-l credem pe acest erou atât de puțin eroic când amenință că va ieși cu o bâtă de baseball pe străzi. Nu pare să fie chiar genul lui: o criză anterioară, adolescentină, a depășit-o făcând praf "bucătăria camera de zi și dormitoru'" cu polonicul. La 30 de ani, înfruntând umilințe și rateuri, alunecând prin "straturile de slineală și panică", el își rezolvă problemele sentimentale și socio-profesionale exclusiv în cheie imaginară. Dar și aceste vise par unele
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
tot astfel, desfășurătorul liric apare ca reportaj al unor experiențe personale. Că reportajul însuși este amenințat și sufocat de banalitate, e vina nu atât a tânărului autor (care arată, uneori, dexterități de invidiat), cât a manierei poetice utilizate, impregnată de praful prozei și al vieții. Redutabil pe culoarul plat-biografist, intens frecventat de o parte a generației '80, T.S. Khasis este, deocamdată, doar notabil în ansamblul polifonic al poeziei de azi.
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
planta filozofiei nu numai că nu se mai poate răsfira în nici o direcție, dar pe deasupra nici un privitor nu mai poate reface retrospectiv creșterea plantei și ramurile ei. Planta s-a sleit, iar ramurile au căzut de mult de pe tulpina ei. Praful s-a ales de ele, și nimeni nu le va mai putea găsi intacte în praful vreunei cămări de depozit sau între coperțile unui tratat. Păstrînd analogia, orice istorie a filozofiei este încercarea de a reproduce planta plecînd de la praful
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
privitor nu mai poate reface retrospectiv creșterea plantei și ramurile ei. Planta s-a sleit, iar ramurile au căzut de mult de pe tulpina ei. Praful s-a ales de ele, și nimeni nu le va mai putea găsi intacte în praful vreunei cămări de depozit sau între coperțile unui tratat. Păstrînd analogia, orice istorie a filozofiei este încercarea de a reproduce planta plecînd de la praful pe care ramurile l-au lăsat în tratatele vremii, ba mai mult este încercarea de a
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
Praful s-a ales de ele, și nimeni nu le va mai putea găsi intacte în praful vreunei cămări de depozit sau între coperțile unui tratat. Păstrînd analogia, orice istorie a filozofiei este încercarea de a reproduce planta plecînd de la praful pe care ramurile l-au lăsat în tratatele vremii, ba mai mult este încercarea de a dovedi existența unei tulpini a gîndirii în condițiile în care cunoașterea actuală a omenirii nu provine dintr-o asemenea gîndire. Cu alte cuvinte - și
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
Mă întrebam (și nu izbuteam să însăilez un răspuns) cum de s-a putut strica în asemenea hal, am mai văzut drumuri proaste, dar nu așa, parcă al nostru ar fi fost făcut nu din beton și asfalt, ci din praf de cretă, din rumeguș, din cenușă. Ori suntem recordmeni mondiali ai neiscusinței în construcții (puțin probabil), ori suntem urmăriți de un blestem al destrămării (iarăși, greu de crezut), ori suntem exponenți absoluți ai lucrului de mântuială, ai bătăii de joc
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
vreo câteva, le alesese pe cele cu coperte frumoase. La sfârșit, mi-a mulțumit că îl scăpasem de ele, spunând cu convingere și cu melancolie parcă: Cine mai are astăzi timp de citit, cărțile nu sunt decât un depozit de praf...) Cert este că vizibilitatea publică a scriitorilor români de astăzi este la o cotă foarte scăzută. Dezamăgitor este și altceva: faptul că notorietatea scriitorului, atâta câtă este, nu se dobândește pe căile firești, adică prin valoarea literaturii sale, ci cu
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
din Blocul Scriitorilor ori, pe furiș, de pe șantierele și dintre ruinele fostului Antim. Sentimentul pe care ți-l lasă priveliștea uciderii unui oraș este copleșitor. Unele fotografii luate de sus ni-l arată pe Ceaușescu în mijlocul unor omuleți, deplasîndu-se prin praful și pulberea Antimului. Nimic mai ilustrativ pentru ce am putea numi maoismul românesc. Istorie pentru toți A apărut nr. 56 al revistei lunare HISTORIA, editată de Trustul de presă "Evenimentul românesc". Adresându-se publicului larg, adică nespecializat în studii de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
care "se specializau": care în arte marțiale, care în focoase, care în guerilla urbană. Desigur, destui urmau și facultăți "normale": medicină, științe economice, agronomie etc. Unii erau de-o violență înspăimântătoare: prin 1978, i-am văzut cu ochii mei făcând praf două cămine (căminele numărul 1 și 2) ale complexului din Timișoara, într-un război în toată regula - cei implicați erau, mi se pare, palestinieni și sirieni: geamuri făcute țăndări, uși baricadate, pături și saltele incendiate, "cocteiluri molotov", împușcături. În același
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
un elogiu sincer la adresa lui Vasile Nicolescu și Dumitru Popescu? Dar ironia și malițiozitatea se văd cu ochiul liber. Să nu fi citit nimeni aceste rânduri înainte ca ele să fie publicate? Atunci însă de temuta cenzură comunistă se cam alege praful. Dacă o astfel de comparație plină de sugestii politice a putut fi publicată în anul 1986, de ce se simțeau striviți de cenzură atâția scriitori ai vremii? Singura critică este o radiografie a criticii literare românești din deceniul nouă al secolul
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
un elogiu sincer la adresa lui Vasile Nicolescu și Dumitru Popescu? Dar ironia și malițiozitatea se văd cu ochiul liber. Să nu fi citit nimeni aceste rânduri înainte ca ele să fie publicate? Atunci însă de temuta cenzură comunistă se cam alege praful. Dacă o astfel de comparație plină de sugestii politice a putut fi publicată în anul 1986, de ce se simțeau striviți de cenzură atâția scriitori ai vremii? Singura critică este o radiografie a criticii literare românești din deceniul nouă al secolul
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
mai privi când apar le televizor îl aveam. Ar fi păcat să nu facem uz de ele. Iar dacă nu, să nu ne plângem, peste câțiva ani, că am ajuns să trăim într-o țară al cărei aer miroase a praf de pușcă.
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
slab reprezentate în spațiul românesc, sunt, de asemenea, de o importanță hotărâtoare pentru comprehensiunea corectă a democrației și a statului de drept. Unele volume filosofice au destinul tragic de a rămâne exerciții intelectuale gratuite, frumoase utopii peste care se așterne praful de bibliotecă. Masivul tratat de filosofie contemporană scris de Andrei Marga va avea, cu siguranță, un traseu opus. Filosofia lui Habermas oferă cadrul teoretic pentru înțelegerea realităților pe care le trăim noi astăzi - la nivel politic, social, religios sau științific
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
Cu fotbaliștii pe care îi are, România ar fi putut fi mai mult decît o simplă prezență la acest campionat mondial. Dacă ar fi fost o prezență. Mutu, Chivu & comp. și-au refuzat această șansă, de dragul unor mize mici. Un praf, un chef, o escapadă nocturnă înaintea unui meci important. Asta e istoria României fotbalistice care se mai uită o dată la televizor la campionatul mondial. De curînd, într-un turneu de consolare în Statele Unite, fotbaliștii noștri au fost surprinși fumînd, prilej
Generația irosită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10547_a_11872]
-
de față. Mi se pare o prostie să facem caz din fumat, cînd, după cum știm, nu de aici li se trage fotbaliștilor noștri ratarea calificării la campionatul mondial. Mutu și-a bătut joc de cariera lui de fotbalist trăgînd un praf în Anglia, unde a crezut că-și poate permite orice, fiindcă el era Adrian Mutu. Fotbalistul român a ajuns la Juventus, dar nu și-a mai găsit cadența de mare jucător. Dintr-o vedetă căreia i se căuta în coarne
Generația irosită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10547_a_11872]
-
înfrânt, bătând cu vergile marea, Helespontul, că-i înecase corăbiile... Victoria, decapitată, de la Luvru, o fi tresărit, pe moment, recăpătându-și capul și țipătul teribil, probabil, în cinstea uriașei probe sportive, agitându-și aripile viguroase, ca să scuture poate de pe ele praful parizian al muzeului... * O echipă de fotbal, așa dar,... (e drept, antrenată de un neamț, pe care-l chema, culmea, și Otto, ca pe cel dintâi împărat german)... ca și cum însuși Temistocle, făuritorul flotei elene, învingătorul de la Salamina, s-ar fi
Pe moment by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10559_a_11884]
-
se freacă - una de alta - gata să scoată fum și scântei - să ia foc e cazul de multă - de mult mai multă furie - în această lume jalnică lume pe care nu o luminează nimic STRĂINĂTATEA DE-ACASĂ iarbă - terciuita de praf motorină și funingini în sântul drumului - urma de roată - trecută prin carne de câine câțiva scheletici copaci cerșesc - zadarnic pe deasupra inimilor de fier ale mașinilor Dumnezeu - aruncat de suflul arogantei TIR-urilor dimpreună cu cadavrul de câine în sântul șoselei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
adevăr poate sta la masa acestei lumi, cel al vieții sau cel al morții? 1038. Minciună este unicul adevăr cunoscut! 1039. Care stradă nu-și are pașii ei și care pași nu-și au lumea lor? 1040. Îmbrățișarea este mântuirea prafului stelar din noi. 1041. Divinul din noi își cere sufletul său pereche. 1042. Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în mine ogarii! Aflați: nu voi trăi niciodată în disprețul Cuvântului, în pleava uitării înnoptează poeții! Cât despre Moarte, nimic în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
arătăm că doamne-ajută că mă ia de guler și mă întreabă: De ce mă înjuri mă? Și era gata să mă caftească. Atunci, turbat de furie și de durere, speriat și de namila care cu un pumn m-ar fi făcut praf, instinctiv, căci nu am avut timp să meditez, i-am dat una cu capul în boașe de a căzut jos cât era de vlăjgan. Nici nu mă desmeticisem bine că m-am trezit din nou luat de guler și am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]