802 matches
-
ca instituție de legitimare a legăturii lor, prezență regăsită în numărul din ce în ce mai mare al documentelor. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând întotdeauna caracterul căsătoriei, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin citirea cununiei religioase de către un preot. De-a lungul secolului o serie de alte măsuri se prevăd în așa numitele „zapise de cununie“ adevărate certificate alcătuite de preotul unei comunități. Se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
di vor țul unui preot nu este acceptat și dacă totuși apare el antrenează ca te ri si rea. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând în totdeauna caracterul căsătoriei lor, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s-a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin ci ti rea cununiei religioase de către un preot. Momentul cununiei religioase capătă o semnificație civilă aparte în absența unor registre parohiale care să țină socoteala
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este acceptat și dacă totuși apare el antrenează ca te ri si rea. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând în totdeauna caracterul căsătoriei lor, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s-a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin ci ti rea cununiei religioase de către un preot. Momentul cununiei religioase capătă o semnificație civilă aparte în absența unor registre parohiale care să țină socoteala tuturor celor care s-au căsătorit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
legitimitatea cuplu lui și a copiilor care se vor naște, dreptul acestora din urmă de a revendica patrimoniul tatălui și zestrea mamei. Trebuie arătată aici distincția clară între căsătorie și concubinaj. Interzis de canoane, el se practică totuși, dar conform pravilei, în această legătură ilicită femeia deține o poziție foarte fragilă. Bărbatul o poate alunga după o anumită perioadă de conviețuire, fie pentru a și lua o altă concubină, fie pentru a se însura. Concubina se află la discreția bărbatului, iar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
însoțesc, se cere. Postul este o perioadă de penitență, când nu numai corpul, ci și spiritul trebuie să treacă printr-o perioadă de reculegere și umilință. Or, nunta sem ni fi că bucurie, zgomot, abuz de mâncare și băutură. După Pravilă, nunțile nu se fac în postul cel mare, adică în postul Paș te lui sau în postul Crăciunului. În practică, atunci când se vorbește despre data că să to riei, se facelegătura cu timpul fast al calendarului religios, „ne vom căsători
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o orație. Darurile fac parte dintr un rit social cunoscut, acceptat și pus în practică de toți, indiferent de categoria socială sau de puterea economică. Cum nimic nu este lăsat la voia întâmplării, darurile capătă, după nuntă, semnificație juridică. conform Pravilei, ele se îm part întrecei doi soți astfel: „darurile de la nuntă după obiceiu, jumătate să să socotească ale bărbatului și jumătate ale soției“. Nunți boierești La începutul secolului al XIX-lea, o corespondență asiduă se schimbă între două mari familii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nunții. Și aceste daruri apar țin persoanei care le-a primit și care le păstrează odată legătura căsătoriei desfăcută sau în caz de vă du vie. Sin gu ra excepție o constituie adulterul dove dit al femeii. Chiar dacă are, conform Pravilei, drep turi depli ne asupra acestor daruri, femeia face deseori apel la ajutorul justiției pentru a și le recupera fie din casa soțului în caz de divorț, fie din casa socrilor sau a cum na ți lor în caz de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Strâmbeanu, supărat că ginerele nu știe să ascundă, măcar în spate le aparențelor, indiferența față de moartea acele ia care i-a fost soție. Dacă nu de ochii lumii, cel puțin pentru „că s-ar fi căzut după cum ne poruncește Sfânta Pravilă să jăluiască anul acel dă’ntăi dă plin ca pe o soție a lui“. „Anul jalei“ este considerat ca o formă de respect față de sufletul răposatului, an în care riturile funerare se urmează cu strictețe de către soțul supraviețuitor ca una
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din care 168 aparțin soțiilor și 41 soților. „Traiul rău“ îmbracă diferite forme, de la violența verbală și până lacea fizică, de la ames te cul părinți lor și până la ti ra nia soacrei. Este interesant de văzut cum definește Sfân ta Pravilă „vrăjmășia vieții“. Glavele 183, 184, 185, 220 de scriu, într-o serie de articole, traiul rău și maniera în care acesta poate fi invocat ca motiv de separare, atât de către bărbat, cât și de că tre femeie. Prima zaceală din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unei conduite asociate cu desfrâul sau cu adulterul, iar alte două în care moartea a pus capăt adul te ru lui. Băr ba ții se află în frunte cu 56 de jalbe, iar femeile cu numai 12. Dis cur sul Pravilei se conturează mai degrabă în jurul desfrâu lui feminin, acor dând o oarecare in dul gen ță celui masculin. Pe parcursul a 21 de ar ti co le, glava 215 ana li zea ză desfrâul feminin, trecând prin toate forme le pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
invi te de două ori s-o pă ră seas că, abia după acest pro ce deu bărbatul poate fi adus în instanță și numai dacă nu s-a su pus cererilor se trece la procesul de separare. De asemenea, Pravila operează cu doi termeni atunci când este vorba de imo ra li ta tea con ju ga lă: preacurvia și cur via. Diferențele dintre cei doi termeni sunt abia sesiza bi le, primul re fe rin du-se la adul ter
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
um blă din loc în loc, bântuie pe uliță, pe la câr ciumi sau prin băi le pu bli ce, în căuta rea de plă ceri tru pești și uneori nici o pedeapsă nu o poate în frâ na. După prevede ri le Pravilei, o femeie nu are voie să-și pă ră seas că căminul fără acordul soțului ei, cu excep ția rude lor pe care le poate vizita. Ie și rea ei din sat sau mahala nu o transformă într-o „cur
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care a venit să se plângă, capătă o parte din vina disputei conjugale. În al treilea rând, apare diferența în ceea ce privește judecarea acestor pricini: adulterul feminin con sti tuie o mare atingere adusă cinstei bărba tu lui și este judecată după Pravilă; adulte rul masculin este aso ciat traiu lui rău care nu implică nici dezonoarea, nici sepa ra rea. De aceea și sanc țiu ni le apli cate celor două sexe îmbra că forme diferite: femeia adulteră este trimisă la mănăstire
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și cel al amantului. În toamna anului 1740, să tul de atâta rușine și dez o noare, soțul intervine pe lângă mi tro po li tul Neofit, care îi este și duhovnic, să primească carte de despărțire și toată zestrea conform Pravilei. De data aceasta, procesul se desfă șoa ră DESFRÂUL CONJUGAL 331 în public și cu participarea pu bli cu lui. vecinii sunt chemați să de pu nă mărturie asupra unor fapte des fă șura te cu nouă ani în urmă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se acordă. Lovitură de teatru însă: zestrea nu poate fi confiscată pentru că soțul a reprimit-o în patul conjugal, chiar dacă a prea cur vit cu altul. În sus ținerea acestei sentințe, mitropolitul Neofit invocă glava 215, zacea la 15 din Pravilă care zice următoarele: „de vréme ce va fi știind bărbatul că-i curvește muiarea cu alții, și-i va fi și zis și s-au și jăluit de multe ori, iar așa cu aceastea au tăcut, n-au avut ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
da jos din pat. Supărat că „nici într-un chip nu va să vie să stea de față cu dumnealui vel armaș, pentru ca să descoperim lucru mai cu adevăr“, Prea Sfinția Sa se hotărăște să judece în lipsa jupânesei. Așa că, mitropolitul consultă din nou Pravila rumânească și pe Armenopol. Pe baza acestora, îi dă voie boierului Brezoianu nu numai să con fiș te zestrea soției, dar și a treia parte din avere, ne fiind copii la mijloc. Totodată, femeia pierde dreptul de a se mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca fiind leneș, iresponsabil, hoț și pribeag. După părerea lor, numai „mișălătatea și patima lenii“ l-au făcut să fugă și să-și abandoneze casa și nevasta. După ce a cules mărturiile și a anchetaat bine Cazul, mitropolitul caută la Sfânta Pravilă la lista 216, glava 235 care zice următoare le: „că muerea ce i să duce bărbatul în tru-alt loc și cinci ani să zăboveas că de la casa lui și nu-ș va aduce aminte nemica de muiarea lui, sau să-i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
totul să iasă la lumină. Când Vasile fură caii noului său cumnat și fuge, este dat în urmărire și astfel episcopul află ce gravă eroare a comis. Prins, Vasile este tuns și caterisit nu din cauza furtului, ci a bigamiei. După Pravilă o asemenea legătură se pedepsește foarte aspru, fie cu tăierea capului, fie cu închisoarea la ocnă și confiscarea averii, căci legea consideră că numai are nevoie de avere din moment ce și-a pierdut cinstea. Apoi un ritual dezonorant se pune în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toleranța în judecarea unor astfel de cazuri prin necesitatea stabilirii pă cii în sânul familiei, deși recunoaște că bigamul „este vinovat dă pedeapsă pentru fapta ce au făcut“; i se acordă iertarea numai „să trăiască bine cu soția lui“. Aplicarea Pravilei ar amplifica inutil neînțelegerile dintre soți, iar de confiscat nu prea este ce, căci toți cei implicați în astfel de pricini sunt săraci lipiți. special este Cazul Radei din Bucov, județul Saac. La 1784, tatăl o mărită după Andrei din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și supraveghea pentru ca cei doi să nu se întâlnească și să nu fugă împreună, prinzând astfel conflictul. Boală diversele maladii constituie de asemenea un bun motiv pentru divorț, dar nu orice boală și nu orice bolnav poate cere separarea. După Pravilă se acordă despărțirea pentru le pră, indiferent care dintre soți se află bolnav și indiferent în ce moment al vieții a intervenit boala. În ceea ce privește epilepsia, lucrurile se complică, fiindcă dacă boala a intervenit după căsătorie, separarea nu se mai poate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lui, sodomitul este iertat, în timp ce ademenirea unui partener de același sex devine abatere de la buna morală, sancționată ca atare. Dacă luăm în considerare pedepsele aplicate - ca non bisericesc, închisoare, bătaie, amendă - ele sunt totuși mult mai blânde în raport cu ceea ce spune Pravila și, mai ales, în comparație cu ceea ce se întâmplă în alte medii ca Franța sau Anglia. De exemplu, la sfîrșitul secolului al XVII-lea, la Mo u lins, un soț acuzat că și-a constrâns soția să întrețină raporturi contra naturii este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
primul rând, soțul are un răgaz de trei ani pentru a-și îndeplini obligațiile conjugale sexuale și pentru a-și dovedi virilitatea. Abia după trecerea acestei perioade, soția poate da jalbă. Toate cele șapte cazuri respectă răgazul pre scris de către Pravilă. În jalba ei, femeia nu se plânge de ne putința soțului ca de ceva care ar împiedica-o să aibă copii, nu se vorbește niciodată de perpetuarea familiei, femeia reclamă mai degrabă dreptul ei de a beneficia de virilitatea soțului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de vârstă (2), căsătorie prin rapt (1), so do mie (2). Amestecarea de sânge este văzută de Biserică ca legăturacea mai detestabilă: „sângele amestecat iaste un păcat și o greșeală mai rea și mai cumpită decât preacurvia“, glăsuiește glava 211. Pravila consideră că relațiile incestuoase dintre părinți și copii, dintre frați și surori, dintre bunici și ne poți prezintă gradul cel mai mare de periculozitate. Aceste relații se pedepsesc cu moartea, în schimb, celelalte legături de rude nie și alianțe le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dacă s-ar în toarce - să-l predea în mâinile autorităților locale. Hoția constituie motiv de divorț numai în patru cazuri, dar ea apare alături de abandonul conjugal în trei cazuri și în alte trei cazuri este asociată cu traiul rău. Pravila acordă separarea atunci când se poate dovedi că bărbatul fură, jefuiește biserici și morminte sau este tâlhar de drumul mare. Neaga din satul Moldoveni cerea despărțirea de soțul ei, după patru ani de căsătorie. Gheorghe este un hoț notoriu înfierat în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
spectacolul pedepsei este integrat cotidianului“, iar condamnatul este „vestitorul propriei lui condamnări“. Cu toate acestea, în secolul al XVIII-lea are loc o îm blânzire a pedepsei, după cum remarca Michel Foucault. Ar trebui să facem aici o comparație între prevederile pravilei și aplicațiile ei. Judecătorii au o mare autonomie atunci când este vorba de interpretarea legii și depunerea ei în practică, chiar codul scris lasă la libera alegere judecarea anumitor delicte: „sau să se judece după cum va fi voia judecătorului“, sună unele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]