1,167 matches
-
previzibilitatea, controlul, detașarea, necum valorile etico-morale, care trebuie, în mod necesar, să treacă într-un plan secund. În acest sens, argumentează González, metodele calitative și critice au ca premise participarea și implicarea socială, acestea promovând și făcându-se ambasadorii unui "praxis relațional", potrivit căruia cercetătorul vorbește cu o anumită comunitate/cultură, renunțând la mai vechea practică, cu pretenții de științificitate, a discursului despre comunitatea sau cultura respectivă. În ultimă instanță, Al González mă îndemna, alert, să descurajez orice tip de "reacție
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
agendă, în acest caz, a coordonării dintre teoretic și practic. Ba chiar, adeseori, ca într-un veritabil mise-en-abyme al semnificațiilor, scrierile sale lasă impresia că cele două niveluri se confundă, (auto)raportându-se unul la celălalt, fenomen explicabil în temeiul "praxisului relațional" de care tot domnia sa ne-a vorbit, la începutul capitolului de față, și care nu înseamnă altceva decât o consecință practico-teoretică a celor expuse la modul teoretico-practic în Introducerea la Our Voices. Pentru a ilustra cele de mai sus
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
prin excelență a telos-ului noii "politici a cercetării", pe care autorii, cum ne amintim, o descriu cu toată responsabilitatea, într-o formulă ce explicitează cât se poate de franc poziția lor particulară în ce privește noua identitate a domeniului Științelor comunicării: acel "praxis relațional", de care îmi vorbea Al González, la sfârșitul anului trecut, nu se poate concepe fără materializarea sa în scriitura academică. Dacă Selena reușește medierea și inovarea la nivelul propriilor forme de expresivitate (artistică), îmbogățind pop cultura americană prin efortul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
face posibilă, dar și optimă, această raportare. 7. Criticismul postmodern: Raymie McKerrow Iată-ne ajunși la sfârșitul aventurii. Ultimul text636 pe care l-am ales spre analiză, în sprijinul ilustrării logicii acestei cercetări particulare, se intitulează Critical rhetoric: Theory and praxis (Retorica critică: teorie și practică) și îi aparține profesorului Raymie McKerrow de la Universitatea din Ohio de la Athens (Atena). Studiul a fost publicat, în anul 1989, în prestigioasa revistă de științe ale comunicării intitulată Communication Monographs (Monografii ale comunicării, în traducere
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
780. Oratorul (tradițional), prin urmare, va contribui la proliferarea dialecticii controlului și, desigur, atâta vreme cât nu întreține o relație dialectică cu ideologia, nu va reuși să rămână agent în contextul sistemului social. Materialitatea discursului, pe de altă parte, atrage atenția asupra "praxis"-ului folosit de retorica critică. Dacă Aristotel înțelegea prin praxis înțelepciunea practică, oferind termenului conotația sa etică tradițională, retorica critică, precizează McKerrow, renunță la această dimensiune, înțelegând prin praxis un mod de a acționa în manieră transformatoare asupra relațiilor sociale
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
controlului și, desigur, atâta vreme cât nu întreține o relație dialectică cu ideologia, nu va reuși să rămână agent în contextul sistemului social. Materialitatea discursului, pe de altă parte, atrage atenția asupra "praxis"-ului folosit de retorica critică. Dacă Aristotel înțelegea prin praxis înțelepciunea practică, oferind termenului conotația sa etică tradițională, retorica critică, precizează McKerrow, renunță la această dimensiune, înțelegând prin praxis un mod de a acționa în manieră transformatoare asupra relațiilor sociale, cât se poate de reale pentru participanții la configurarea lor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sistemului social. Materialitatea discursului, pe de altă parte, atrage atenția asupra "praxis"-ului folosit de retorica critică. Dacă Aristotel înțelegea prin praxis înțelepciunea practică, oferind termenului conotația sa etică tradițională, retorica critică, precizează McKerrow, renunță la această dimensiune, înțelegând prin praxis un mod de a acționa în manieră transformatoare asupra relațiilor sociale, cât se poate de reale pentru participanții la configurarea lor, însă fictive, în ce privește caracterul lor construit în și prin discurs. Retorica critică, prin urmare, nu elimină exigențele etice, însă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
acest lucru nu ne poate deturna atenția, constată McKerrow, dinspre conștientizarea faptului că "discutarea unor astfel de practici (non-discursive - nota mea.) are loc în termeni de practici discursive"781. Prin urmare, încheie criticul, pentru a își îndeplini scopul transformator, analiza praxis-ului social trebuie "să discute în termeni concreți acele relații care sunt "reale" - care constrâng, realmente, discursul, și fac acest lucru în modalități pe care rareori le percepem în absența unei astfel de analize"782. În ce privește al treilea principiu pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Readings in rhetorical criticism, Strata Publishing Company, State College, PA, 1995, pp. 312-335. Martin, Judith N., & Nakayama, Thomas K., "Thinking dialectically about culture and communication", în Communication Theory, 9, 1, February 1999, pp. 1-25. McKerrow, Raymie, "Critical rhetoric: Theory and praxis", 1989, în Carl R. Burgchardt (ed.), Readings in rhetorical criticism, Strata Publishing Company, State College, PA, 1995, pp. 126-147. Wander, Phillip C., Shadow Songs: History, ideology, and rhetorical responsibility, Troubador Publishing, Leicester, 2013. Wilbur Schramm (ed.), The Science of Human
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
328. 624 Ibidem; sublinierea mea. 625 Ibidem; sublinierea mea. 626 Ibidem; sublinierea mea. 627 Ibidem. 628 Ibidem. 629 Ibidem. 630 Ibidem, p. 329. 631 Ibidem. 632 Ibidem. 633 Ibidem. 634 Ibidem. 635 Ibidem. 636 Raymie McKerrow, "Critical rhetoric: Theory and praxis", 1989, în Carl R. Burgchardt (ed.), op. cit., pp. 126-147. 637 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 126. 638 Ibidem. 639 Ibidem. 640 Ibidem. 641 Robert Hariman, "Status, marginality, and rhetorical theory", în Quarterly Journal of Speech, 72, 1986, pp. 38-54
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și manipulărilor, respectiv cea a subiecților care-și pun probleme de existență, de comunicare, de conștiință și destin. De aici rezultă disjuncția între știință și filosofie, între cultura științifică (obiectivantă) și cultura umanistă (antropocentrică). Tot de aici, dubla natură a praxisului occidental, rupt între autoadorarea subiectului individual (individualism), uman (umanism, antropocentrism), național (naționalism), etnic (etnocentrism) și știința și tehnica obiective, cantitative, manipulatoare. Cele două universuri incompatibile "își dispută societățile noastre, viețile noastre, spiritele noastre"835, marcând printr-un fel de schizofrenie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în care sunt prinse mai multe noțiuni, ca de exemplu "dezordine / ordine / organizare / interacțiune". Or, Morin arată că ideea de buclă ne invită la o "gândire generativă", deoarece ea semnifică faptul că "nu se poate gândi decât plecând de la un praxis cognitiv (buclă activă) care face să interacționeze productiv noțiuni sterile atunci când sunt disjuncte sau doar antagoniste. Ea semnifică faptul că orice explicație, în loc de a fi reducționistă/simplifiantă, trebuie să treacă printr-un joc retroactiv/recursiv care devine generator de cunoaștere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fluiditatea. „De ce trei ore”, Îl Întreb intrigat, „nu vă permiteți să plătiți, toți patru, o secretară cu normă Întreagă sau măcar cu jumătate de normă, patru ore?” „Am consultat specialiști”, Îmi spune, „trei ore sunt suficiente pentru a asigura funcționarea praxisului”. Din toată discuția din seara aceea am rămas cu această informație derutantă: o secretară are nevoie de doar trei ore pe zi pentru a organiza munca a patru specialiști. Praxisul era și rentabil, mi-a mai spus, și-a permis
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Îmi spune, „trei ore sunt suficiente pentru a asigura funcționarea praxisului”. Din toată discuția din seara aceea am rămas cu această informație derutantă: o secretară are nevoie de doar trei ore pe zi pentru a organiza munca a patru specialiști. Praxisul era și rentabil, mi-a mai spus, și-a permis să asigure educația copiilor (fiica era deja medic, iar fiul, specialist Într o bancă) din jobul sau. Întâlnit a doua zi, pierdut ca și mine, la Luvru, m-a Întrebat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
politic 26. Așadar, introducerea perspectivei de gen în teoria politică nu se reduce la simpla adăugare a "categoriei femei" în cercetările respective, ci produce o serie de mutații și inovații în plan teoretic, conceptual și metodologic, cu impact direct asupra praxisului politic. În contextul acestei schimbări de paradigmă în știința și acțiunea politică, trebuie înțeleasă și regândirea frontierei între sfera publică și sfera privată, care trimite la ideea că democratizarea vieții publice nu este posibilă în absența democratizării prealabile a sferei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
and Messages", Televisions, Vol. 7, No. 4. (1981), "Brecht's Marxist Aesthetic: The Korsch Connection", in Betty Weber and Herbert Heinin (eds.), Bertolt Brecht: Political Theory and Literary Practice, Athens, Ga., University of Georgia Press. (1982), "Television Myth and Ritual", Praxis, 6. (1984), Herbert Marcuse and the Crisis of Marxism, Londra and Berkeley, Macmillan and University of California Press. (1985), "Public Access Television, Alternative Views", Radical Science Journal, 16. (1987), "Baudrillard, Semiurgy and Death", Theory, Culture & Society, Vol. 4, No. 1
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ordine teoretică și nu practică. Mă interesează, cum firesc este, mersul politicii, nu și învălmășeala, în care să mă implic, concret. Doresc să am libertatea de a mă pronunța asupra treburilor politice ale țării, nu mă interesează să particip la "praxisul" cotidian. Nu am și nu am avut vocație de "om politic", cum unii dintre confrații mei cred (sau se iluzionează, a-și fi descoperit după '89...). A.B.Ce credeți că va rămâne din literatura scrisă, în ultimii 40 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fi aceea a asumării critice a "semnificației ontologice a metaforei" ca expresie a "limitării acestuia întru mister și revelare". Prin poezia lui Al. Philippide, ca și prin intervențiile teoretice ale acestuia, i se relevă "reevaluarea modernă a romantismului". La nivelul "praxisului poetic" al lui Philippide, apare cu limpezime manifestarea "titanismului magmatic eminescian" ("În peisajul liric interbelic, poezia acestuia reflectă probabil cea mai acerbă luptă a creatorului cu modelul romantic eminescian, cea mai intensă convulsie a spiritului creator, chinuit de contrarietatea influențelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
restrictiv) ne apare determinativul TEORETIC. Să nu uităm că chiar și-n epoca cea mai puțin suspectată de „compromisul cu imediatul“ (a se înțelege cu spiritul pragmatic !) un veritabil gînditor și om de spirit se călăuzea după deviza theoria sine praxis est cum rota sine axis ... Și-apoi, de ce-am spune „liceu teoretic“ cînd vocația instituției consacrate de Aristotel se exprimă într-un perfect echilibru dintre științele TEORETICE (matematică, fizica și filosofie, sau metafizica), științele PRACTICE (economia, sau hrematistica, că
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de o parte și de alta a Atlanticului (filmul american Philadelphia este din 1994, Guibert moare În 1991 iar Freddy Mercury, liderul lui Queen, În 1993: este epoca numită de Frédéric Martel a „hecatombei”, cu urmări importante asupra eticii și praxisului comunității homosexuale). și În cazul lui Guibert, preferința pentru zone fetide ale imaginarului - exploatate Însă cu mai multă relativizare, cu umor și, la final, cu cinism - ne face să ajungem la concluzia lui Simone de Beauvoir: homosexualul provoacă dintr-o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
doilea. E ca și cum ar spune, bunoară, că Arghezi l-a "anticipat" pe Mihai Beniuc ori Blaga pe Gheorghe Pituț... între ambițioasa teorie, deplasată uneori dincolo de necesitățile vitale ale recepției estetice, ca o supra-lectură autonomă, joc al conștiinței cu sine, și praxisul analitic, comprehensiv, inteligent, cu o marcată tendință de-a se sustrage sensului comun, Marin Mincu e o personalitate bine reliefată a criticii noastre actuale. Riscul detașării conținut în saturația cerebrală e depășit de fibra-i suplimentar combativă, iute inflamabilă și
O antologie de Marin Mincu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12557_a_13882]
-
separe lumea propriu-zisă de aceea a gîndirii și a spiritului, el evaluează totul în perspectiva unui imperativ geometric și a unui determinism cultural. Ceea ce gîndirea noastră abstractă a creat ca adjuvant al acțiunii sau a acceptat ca o concluzie a praxisului, ceea ce este incoruptibil tocmai pentru că s-a sustras oricărei consistențe materiale, constituie, în viziunea lui Bruno Landis, modulul absolut al vieții înseși, sămînța primordială din care germineză toate formele și din care emană toate ritmurile universului. Exact și utopic, aplicat
România-Elveția și retur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16651_a_17976]
-
celestium, Nicolaus Copernic. Ediția a doua, Basilea, 1566. O bagatelă, nu?... Ca și Vulgata Clementina din dreapta ei, printre cele șase volume ale Bibliei Poliglote a compatriotului dumneavoastră Cisneros, și acel Cronicarum din Nüremberg. În partea astălaltă, observați acel ciudat in-folio: Praxis criminis persequendi de Simon de Colines, 1541. Sau legătura aceasta mânăstirească cu patru nervuri și încuietoare metalică, la care vă uitați. Stiți ce-i înăuntru?... Legenda aurea de Jacobus de Voragine, Basilea 1493, tipărită de Nicolaus Kessler. Corso răsfoi cartea
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
trebuie să raporteze Comisiei și, dacă este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse că au existat, atunci când există temerea că: - acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afară teritoriului sau; și/sau - arată că un nou mal praxis a fost implicat (folosit). Secțiunea a 6-a În timpul celor doua luni după sfârșitul fiecărui trimestru, țările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit conform prevederilor secțiunii a 4-a, despre procedurile instituite ca
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 2 august 2002 (*actualizat*) convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii agenţiilor de implementare ISPA privind implementarea măsurilor ISPA - Etapa I pentru remedierea deficienţelor în România"**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149696_a_151025]
-
țară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei și, dacă este necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse că au existat, atunci când există temerea că: - acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afară teritoriului său: și/sau - arată că "mal praxis" a fost implicat (folosit). Secțiunea a 6-a În timpul celor 2 luni după sfârșitul fiecărui trimestru, țările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub secțiunea a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 31 martie 2003 (*actualizat*) dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi a staţiei de epurare în municipiul Piatra-Neamţ, România", semnat la Bruxelles la 10 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153363_a_154692]