6,818 matches
-
de precipitații. Dacă am dori o analiză și mai exactă ar trebui să ținem cont de stratificația geologică, de variația saturației diferitelor straturi, de variația evapotranspirației corelat cu temperatura ș.a. Propun pentru interpretare comparația între debitele uzate și cantitatea de precipitații / debitele de alimentare cu apă. A2) Variația debitelor minime de apă uzată (2002) Pentru a construi graficul a fost nevoie de următoarele: - tabel debite orare de apă influentă în Stația de epurare, din anul 2002; - tabel cu zilele cu precipitații
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
precipitații / debitele de alimentare cu apă. A2) Variația debitelor minime de apă uzată (2002) Pentru a construi graficul a fost nevoie de următoarele: - tabel debite orare de apă influentă în Stația de epurare, din anul 2002; - tabel cu zilele cu precipitații, din anul 2002; - tabel cu valorile debitelor uzate orare influente în Stația de epurare, pe timp uscat (2002);tabel cu valorile minime a debitelor uzate orare minime (zilnic - în 2002); - tabel cu valorile medii lunare ale debitelor minime pe timp
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
debitelor uzate orare influente în Stația de epurare, pe timp uscat (2002);tabel cu valorile minime a debitelor uzate orare minime (zilnic - în 2002); - tabel cu valorile medii lunare ale debitelor minime pe timp uscat (2002). A3) Variația cantității de precipitații Pentru a construi graficul a fost nevoie de următoarele: - tabel cu cantitățile de precipitații zilnice (2002); - tabel cu cantitățile de precipitații lunare (2002). A4) Interpretarea rezultatelor Analizând graficul din figura 3.4 și valorile din tabelul 3.1 se constată
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
valorile minime a debitelor uzate orare minime (zilnic - în 2002); - tabel cu valorile medii lunare ale debitelor minime pe timp uscat (2002). A3) Variația cantității de precipitații Pentru a construi graficul a fost nevoie de următoarele: - tabel cu cantitățile de precipitații zilnice (2002); - tabel cu cantitățile de precipitații lunare (2002). A4) Interpretarea rezultatelor Analizând graficul din figura 3.4 și valorile din tabelul 3.1 se constată că debitul uzat minim pe timp uscat influent în Stația de epurare are următoarele
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
zilnic - în 2002); - tabel cu valorile medii lunare ale debitelor minime pe timp uscat (2002). A3) Variația cantității de precipitații Pentru a construi graficul a fost nevoie de următoarele: - tabel cu cantitățile de precipitații zilnice (2002); - tabel cu cantitățile de precipitații lunare (2002). A4) Interpretarea rezultatelor Analizând graficul din figura 3.4 și valorile din tabelul 3.1 se constată că debitul uzat minim pe timp uscat influent în Stația de epurare are următoarele valori: - media: 453 l/s - minim: 335
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
valorile din tabelul 3.1 se constată că debitul uzat minim pe timp uscat influent în Stația de epurare are următoarele valori: - media: 453 l/s - minim: 335 l/smaxim: 532 l/s Comparând acest grafic cu variația cantităților de precipitații se constată o corelație totală între debite și influența precipitațiilor asupra nivelului apelor subterane, respectiv asupra debitului de infiltrație. În luna iunie avem un maxim de infiltrație (datorită precipitațiilor maxime 143,4[l/mp lună], infiltrație care scade în luna
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
minim pe timp uscat influent în Stația de epurare are următoarele valori: - media: 453 l/s - minim: 335 l/smaxim: 532 l/s Comparând acest grafic cu variația cantităților de precipitații se constată o corelație totală între debite și influența precipitațiilor asupra nivelului apelor subterane, respectiv asupra debitului de infiltrație. În luna iunie avem un maxim de infiltrație (datorită precipitațiilor maxime 143,4[l/mp lună], infiltrație care scade în luna iulie odată cu scăderea precipitațiilor la 53[l/mp lună] și
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
smaxim: 532 l/s Comparând acest grafic cu variația cantităților de precipitații se constată o corelație totală între debite și influența precipitațiilor asupra nivelului apelor subterane, respectiv asupra debitului de infiltrație. În luna iunie avem un maxim de infiltrație (datorită precipitațiilor maxime 143,4[l/mp lună], infiltrație care scade în luna iulie odată cu scăderea precipitațiilor la 53[l/mp lună] și care cresc în luna august datorită creșterii nivelului pluviometric la 118,2[l/mp lună]. În restul perioadelor observăm
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
corelație totală între debite și influența precipitațiilor asupra nivelului apelor subterane, respectiv asupra debitului de infiltrație. În luna iunie avem un maxim de infiltrație (datorită precipitațiilor maxime 143,4[l/mp lună], infiltrație care scade în luna iulie odată cu scăderea precipitațiilor la 53[l/mp lună] și care cresc în luna august datorită creșterii nivelului pluviometric la 118,2[l/mp lună]. În restul perioadelor observăm o constantă între variația precipitațiilor și cea a concentrațiilor. * Analizând valoric media intrărilor minime pe
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
mp lună], infiltrație care scade în luna iulie odată cu scăderea precipitațiilor la 53[l/mp lună] și care cresc în luna august datorită creșterii nivelului pluviometric la 118,2[l/mp lună]. În restul perioadelor observăm o constantă între variația precipitațiilor și cea a concentrațiilor. * Analizând valoric media intrărilor minime pe timp uscat a debitelor de apă de 453 l/s, putem considera că el este format din 50¸100 l/s debit uzat și 350¸400 l/s debit de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
putem considera că el este format din 50¸100 l/s debit uzat și 350¸400 l/s debit de infiltrație. Dacă luăm în considerare valoarea minimă a graficului din luna iulie 335 l/s, și dacă comparăm cu nivelul precipitațiilor atunci tindem să apreciem că infiltrațiile nu pot depăși 350 l/s. B) Analiza statistică a debitelor în rețeaua de canalizare corelând debitele de alimentare cu apă cu cele de canalizare B1) Generalități Corelația aceasta încearcă să demonstreze influența debitelor
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
2002) B3) Variația debitelor de apă intrate în Stația de epurare ca debite medii zilnice pe timp uscat Construirea graficului a necesitat următoarele date: - tabel cu variația orară a debitelor influente în Stația de epurare (2002); - tabel cu zilele de precipitații (2002); - tabel cu debitele orare influente în zilele secetoase (2002); - tabel cu debitele orare medii pe fiecare zi secetoasă din 2002; - tabel cu debitele medii influente lunar în anul 2002 în zilele secetoase. B4) Interpretarea rezultatelor privind debitele de infiltrații
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de concentrare superficială și de curgere prin conductă. La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie să se țină seama de: - clasa de importanță a folosinței pentru care se realizează canalizarea; - regimul precipitațiilor, relieful și condițiile de scurgere, permeabilitatea suprafețelor canalizate; - necesitatea de apărare, în parte sau în totalitate, a zonei canalizate împotriva inundațiilor în cazul unor ploi mai mari decât cea de calcul, pentru care stabilirea soluțiilor se face pe bază de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
și uzate, [m3]; Qc - cantitatea totală de ape uzate și de ploaie, în amonte de deversor, [m3/s]; 300 - secunde, timpul maxim de acumulare. În cele mai multe cazuri, când nu există lucrări speciale de acumulare, k = 1;înălțimea medie N a precipitațiilor, în semestrul de vară, conform datelor meteorologice. Cantitățile de apă mai mari decât debitul critic total sunt deversate în emisar. Alcătuirea deversoarelor Deversoarele sunt alcătuite, din punct de vedere constructiv, din trei părți principale: - camera de deversare, în care se
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
produce cu o lună mai devreme sau mai târziu față de data medie. Numărul mediu al zilelor cu îngheț crește de la 99,4 la Cotnari, la 111,8 la Podu Iloaiei, ajungând la 115,8 la Strunga. Cantitățile medii anuale de precipitații sunt cuprinse între 500 și 550 mm. În ariile în care se încadrează teritoriile analizate se înregistrează: 600 mm în vestul județului, 618 mm în sectorul Dealul Mare-Hârlău, 579,6 mm la stația Iași (perioada 1961-2009), 502,3 mm (medie
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1 mm la stația Strunga (perioada 1981-2000), 536,7 mm la stația Cotnari (1981-2008), 565,8 mm la Podu Iloaiei (perioada 1981-2000) și 529 mm la Pașcani. Media plurianuală de la Târgu Frumos (502,3 mm) este mai redusă decât media precipitațiilor înregistrate la stațiile învecinate ca urmare a efectului de foehnizare produs prin circulația descendentă a aerului ce coboară dinspre dealurile din nord-vestul și vestul teritoriului spre Câmpia Moldovei. Regimul anual al precipitațiilor atmosferice este de tip continental, cu un singur
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
502,3 mm) este mai redusă decât media precipitațiilor înregistrate la stațiile învecinate ca urmare a efectului de foehnizare produs prin circulația descendentă a aerului ce coboară dinspre dealurile din nord-vestul și vestul teritoriului spre Câmpia Moldovei. Regimul anual al precipitațiilor atmosferice este de tip continental, cu un singur maxim în luna iunie (88,7 litri / m 2) și un singur minim, în luna februarie (28,4 litri / m 2) . Cantitățile medii lunare (iunie și februarie) sunt mai mari în nord-vestul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în luna iunie (88,7 litri / m 2) și un singur minim, în luna februarie (28,4 litri / m 2) . Cantitățile medii lunare (iunie și februarie) sunt mai mari în nord-vestul , vestul și sudul județului. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara (4o% din totalul anual), iar cele mai mici iarna, când se înregistrează circa 14% din total. Ploile torențiale din timpul verii pot provoca inundații și declanșa alunecări de teren ce afectează terenurile agricole și gospodăriile. Alt fenomen
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mai, poate dăuna culturilor. Orientarea formelor de relief și culoarele de vale influențează canalizarea curenților de aer. Vânturile dominante bat din vest - nord-vest și au caracter neregulat. Iarna bate crivățul dinspre nord-est, un vânt geros și uscat. În arealele cu precipitații mai reduse deficitul anual de umiditate este de 150-180 mm și de aceea se impune compensarea lui prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în perioada de vegetație. 5
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nord-est, un vânt geros și uscat. În arealele cu precipitații mai reduse deficitul anual de umiditate este de 150-180 mm și de aceea se impune compensarea lui prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în perioada de vegetație. 5. Hidrografia Apa reprezintă una din resursele naturale cu o importanță deosebită, ea influențând repartiția populației, localizarea așezărilor omenești și activitățile economice, imprimând un anumit specific peisajului geografic. Teritoriul județului este drenat
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a atins valoarea de 2,01m 3/s la 30 august 1961 (I. Șandru și colab., 1972). Cele mai importante strate acvifere apar în formațiunile sarmațiene de la baza teraselor înalte din satul Lespezi. Aceste ape au debite variabile, în funcție de regimul precipitațiilor, având calități fizico-chimice bune. Pe terase, în puțuri, pânza freatică se întâlnește la 15-20 metri adâncime. În zonele de luncă, pânza freatică este interceptată la adâncimi ce variază între 2-5 metri sau apare la zi, ca izvoare la baza teraselor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
un potențial hidric variat format din ape subterane (minerale și dulci), ape curgătoare (râul Bahlui și afluenții acestuia - Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia (din S), Rediu, Podgoria Copou, Cârlig și Ciric (din nord) și lacuri. Apele curgătoare au o alimentare pluvionivală, precipitațiile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpezile cu 35%. Se adaugă alimentarea subterană (circa 15%) care provine din stratele acvifere din terase, deluvii și șesuri. Volumul de apă transportat de Bahlui și afluenți este mai mare primăvara
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpezile cu 35%. Se adaugă alimentarea subterană (circa 15%) care provine din stratele acvifere din terase, deluvii și șesuri. Volumul de apă transportat de Bahlui și afluenți este mai mare primăvara datorită precipitațiilor și topirii zăpezilor. Vara, volumul de apă reprezintă circa 27% din media anuală, iarna 17% (datorită și aportului subteran), iar toamna râurile au cea mai redusă scurgere (11% din volumul anual). La Iași, debitul mediu anual al Bahluiului este de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
o, iar mortalitatea de 4,5%o. Calculați valoarea bilanțului natural. - Care era densitatea populației orașului Tg. Frumos în anul 2002, dacă știm că suprafața era de 3,87 km 2 iar populația de 13.573 de persoane? - Urmărind regimul precipitațiilor medii lunare, calculați care este anotimpul cel mai secetos, dar și cel mai ploios. Studiul de caz este metoda care urmărește o situație reală, semnificativă pentru un anumit domeniu și care se cere a fi analizată și rezolvată. „Cazul” ales
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
fapte, fenomene și procese petrecute la distanțe mari și greu de abordat în mod direct. Foarte sugestive și ușor de realizat sunt diagramele în coloane sau cele în benzi, utilizate la reprezentarea unui singur element variabil în timp, precum regimul precipitațiilor, structura populației active la recensăminte etc. Cu o largă utilizare sunt și diagramele sub formă de curbe Ăpot exprima mișcarea naturală a populației, evoluția numerică a populației orașului sau alte situații), diagramele de distribuție cantitativă (folosite în geografia populației la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]