546 matches
-
o carte care-i plăcea. Densusianu se mulțumea cu niște scurte notițe de minimalizare a rivalilor poetului Ervin. Singur Mihail Dragomirescu a ținut o cronică regulată, dar ... dramatică" . După întâiul război mondial, mai exact, după amintitul an ", critica românească devine precumpănitor profesionistă și foiletonistică, aplicată, la obiect. Cărțile sunt trecute prin sita judecăților estetice severe; li se stabilesc notele diferențiale și sunt ierarhizate axiologic. Profesionalizarea criticii este așadar un fapt. În același timp, se produce și o specializare a criticii românești
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a omului, ea a încetat să fie pretutindeni vizibilă, declarată, afirmată ca o calitate indispensabilă pentru un membru al societății, pentru bunul cetățean. Laicitatea a eliberat, aș îndrăzni să spun, divinul de prestigiul social. în imaginarul tîrziu modern, chipul lui precumpănitor nu este cel al suveranului ceresc, adesea prea îndeaproape cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a evidențiat și între metafora științifică și metafora poetică. Pornind de la aserțiunea că "știința descoperă" în timp ce "arta inventează", Daniela Rovența-Frumușani considera că "cele două aspecte, cognitivul și expresivul, coexistă, numai că, în știință, metafora este preponderent cognitivă, iar în artă precumpănitor expresivă" [D. Rovența- Frumușani, 2000: 118]. Mihaela Mancaș făcea observația că metafora "poetică sau lingvistică presupune un transfer de termeni, posibil datorită conținutului semantic, parțial comun, al elementului substituit și al celui care substituie" (M. Mancaș, în DSL, 2005: 308
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sub porticele orașului. Aici copiii dobândeau noțiuni de scris-citit, de aritmetică și de muzică, durata procesului de învățământ fiind de 5 până la 7 ani. După vârsta de 14 ani, în tabla de materii școlare a elevului, educația fizică deținea locul precumpănitor. Elevii scriau pe tăblițe cerate (în epoca elenistică foloseau foile de papirus) texte literare și elemente de aritmetică, limitate la cele patru operații (tabla înmulțirii era cunoscută încă din timpul lui Pitagora). În cadrul programei școlare, locul principal îl dețineau poeții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
părinților, apoi să fie eliminat exclusivismul sau intoleranța religioasă, deoarece scopul unei vieți morale este practicarea virtuții. Ilustrul filosof francez punea un accent deosebit pe educația fizică, morală și intelectuală în formarea elevului. Între cerințele educației fizice se evidențiază grija precumpănitoare a mamelor în creșterea copilului în primii ani de viață, apoi se propune o creștere ,,naturală” a acestuia în detrimentul asistenței și tratamentului medical. După prima copilărie, se impune să fie alese mai degrabă exerciții fizice de gimnastică, prin care să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ani, deoarece o încărcare inutilă cu informații a memoriei copilului, o memorare mecanică, nu poate produce o creștere naturală a acestuia. Cronologic, educația ar trebui să urmeze câteva etape în devenirea sociopsihologică a copilului: 0-12 ani este etapa în care precumpănitoare este educația fizică; 12-15 ani este etapa destinată instrucției în vederea dezvoltării intelectuale a puberului; 15-18 ani este etapa adolescenței și a pregătirii pentru prima tinerețe, respectiv pentru viață, în care precumpănitoare ar trebui să fie educația moral-afectivă și cea sexuală
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sociopsihologică a copilului: 0-12 ani este etapa în care precumpănitoare este educația fizică; 12-15 ani este etapa destinată instrucției în vederea dezvoltării intelectuale a puberului; 15-18 ani este etapa adolescenței și a pregătirii pentru prima tinerețe, respectiv pentru viață, în care precumpănitoare ar trebui să fie educația moral-afectivă și cea sexuală; ultima etapă în formarea tânărului începe de la 18 ani, iar educația religioasă, preceptele morale creștine trebuie insuflate sistematic de către guvernantă. Evantaiul materiilor de învățământ trebuie să cuprindă următoarele discipline: istoria și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se reproșa faptul că organizarea instruirii pe baza centrelor de interes îi văduvește pe numeroși elevi de șansa de a dobândi mai multe cunoștințe, iar pe de altă parte, ceea ce ar fi și mai grav, faptul că elevii sunt ancorați precumpănitor în lumea concretului, lipsindu-i de posibilitatea de a accede spre generalizări și abstractizări mai ridicate. Chiar dacă a întâmpinat critici obiective, concepția pedagogică a lui Decroly a propus o serie de sugestii și soluții notabile pentru perfectarea demersului pedagogic, soluții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1935), Psihologia reclamei. Studiu de psihologie economică (1935), Orientarea profesională academică (1936), Psihologia educației. Principiile psihologice ale formării educative (1942), Igiena universitară la Cluj (1942), Introducere în pedagogie (1946). Formația inițială a lui Todoran a fost una de factură psihologică, precumpănitor centrată pe investigarea temperamentului și caracterului. Peste timp, poate și din necesități didactice, s-a profilat pe psihologia educației și pedagogie. În volumul Introducere în psihologie, autorul utilizează cu precizie termenul de pedagogie, definind educația într-un mod cu totul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Autorul vorbește despre trei moduri de existență umană: estetică, etică și religioasă. Modul estetic apare ca fiind dominat fie numai de scopuri senzuale, fie numai de scopuri intelectual-raționale. Cel de-al doilea mod existențial, cel etic, este caracterizat de preocuparea precumpănitoare pentru dreptate, pentru o stare de bine generoasă, precum și de legături morale perfecte. Persoanele înregimentate modului etic de existență sunt predispuse spre o evaluare amănunțită a posibilelor consecințe ale propriilor acțiuni. O astfel de personalitate de tip etic se apropie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
limba română, atât direct, prin conviețuire, cât și pe cale politico-literară; folosirea slavonei (limba slavă veche) În biserică și În stat, și chiar În „afacerile zilnice ale românilor“, până În secolele XVI-XVII; ca și originea slavă a majorității instituțiilor medievale românești. Influența precumpănitoare a fost a slavilor sudici, mai precis a statului bulgar (limba slavă folosită În țările române este, În esență, „medio bulgara“).<endnote id="6"/> Aceste considerații ale lui Ioan Bogdan nu au fost reținute până la ultimele consecințe, cu alte cuvinte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
divizate, s-a purtat și pe teren românesc. Ce s-ar fi Întâmplat fără Primul Război Mondial? Germania a mizat greșit pe război și a pierdut. Fără război (firește, și dacă ar fi câștigat războiul!), influența ei ar fi devenit precumpănitoare În Europa Centrală și de Sud-Est. Cine știe, poate intelectualii români ar fi ajuns să vorbească mai curând germana decât franceza! Cele două modele, francez (În subsidiar, belgian) și german (cu varianta sa austriacă), au ocupat aproape În Întregime timp
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
zelul susținătorilor pretendentului la scaunul Moldovei, fie că aceștia erau boieri moldoveni, pribegi în Polonia, fie că erau nobili poloni de la hotarul Moldovei. Dar, în afara acestor considerente, există un motiv mai important care ar fi trebuit să influențeze în mod precumpănitor atitudinea lui Ștefan. Suzerani recunoscuți de toți voievozii Moldovei, regii poloni, în conformitate cu moravurile medievale și mai ales în situația „specială” în care se afla Ștefan cel Mare în anii 1457-1458, nu ar fi tolerat încălcarea acestei suzeranități și ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zbură la matcă. Nu doar că ura pe români, dar](Ibidem.) era convinsă că victoria germanilor va fi un mare bine pentru noi, că ei, organizând solid valorificarea bogățiilor acestei țări și ră mâ nând de veci cu o influență precumpănitoare aici, vor face fericirea României. Bineînțeles, primea și vedea pe mulți din ger manii de seamă, dintre care unul, maiorul Prajma, șeful aprovizio nării, ami cul tatălui său, principele Hangiarli, locuia la dânsa. Lucrul i se pă rea natural și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am aflat (și nu aveam să mai uităm) câteva aforisme de valoare permanentă: "boala este o "față" a bolnavului, nu poate fi separată de bolnav"; sau "diagnosticul se pune în primele cinci minute de la vederea bolnavului"; sau "examenul clinic este precumpănitor, o analiză de laborator, chiar dacă este contrarie clinicii, nu poate înlesni observația directă a bolnavului"; sau "de modul în care reușești să conduci conversația cu bolnavul depinde succesul în cazul respectiv"; ...și multe alte "vorbe" care comprimau o uriașă cantitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cred că oamenii trebuie judecați după efectele faptelor lor, și cum puțini au făcut numai bine - doar sfinții -, oamenii obișnuiți îi vom judeca după ce a precumpănit în ce au făcut, binele sau răul. Or, la George Ivașcu binele a fost precumpănitor, dacă ne referim, desigur, la profesia, la acțiunea lui de critic și istoric literar, de publicist și alcătuitor de reviste. Viața lui personală nu o am în vedere, nu sunt pregătit să o judec și nici nu am căderea. Deci
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și mai de mult, dar acelea sunt numai fulgurări, frânturi de trăire la al căror sens am putut ajunge doar prin conexiuni făcute ulterior, cu date despre acea epocă de care am luat cunoștință matur. Este vorba de o impresie precumpănitor vizuală și de o alta pre cumpănitor auditivă - prima legată de un mic obiect strălucitor de care trăgeam și care era, cum am reconstituit mai târziu, lănțișorul ceasului cu capac de argint al bunicului, iar cealaltă de patefonul cu manivelă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
V.Voiculescu, Adrian Maniu (p.526-527). Dumitru Micu. Gândirea și gândirismul, București, Minerva, 1975. ... Începuturile și o bună parte a producției literare (gândiriste n.n.) ocolește nocivitatea concepției gândiriste pentru că în poezia semnată de Ion Pillat, V. Voiculescu sau Aron Cotruș, precumpănitoare uneori este expresia modernă a lirismului în linia neoclasicismului esențializat... Rezumând gândirismul, D. Micu scrie: „Organ al unui curent ideologic obscurantist, reacționar, Gândirea n-a îndeplinit, în epocă, doar rostul acesta. A fost un lung șir de ani, un receptacul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
e cel mai puternic dintre miturile care solicită imaginația și vocația constructivă a tânărului port". Dar, odată integrat Junimii, "ceva se schimbă" în atitudinea, în manifestarea gândirii poetului: "educația filosofică ia locul celei literar-sentimentale. Nu metafora, nu epitetul capătă rol precumpănitor, ci viziunea". Dar începuturile acestei noi atitudini trebuie căutate la universitatea din Viena, ne arată Cornel Ungureanu, unde poetul află un climat românesc "cum nu mai exista la vreo altă universitate din lume", aceasta fiind o instituție care "propunea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
primă vedere în epocă, dintre Eminescu și Alecsandri, precum și studiul lui C. Dobrogeanu-Gherea, pe care, dincolo de îngustimea unui comentariu sociologizant, a stilului "greoi" și "rudimentar", îl află "de-a dreptul modern" prin "afirmațiile referitoare la influențele suferite de poezia eminesciană", precumpănitor din literatura germană. Mult mai mult decât alți cercetători, doamna Ioana Vasiloiu, stăruie asupra formulelor de apreciere a personalității scriitorului și gazetarului, din necroloagele publicate la decesul acestuia, în 1889. E un bun prilej de a reține "imaginea publică eminesciană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
n-ar fi putut niciodată întemeia o dinastie trainică și cu prestigiu în țară. Iar mai târziu, cine știe dacă țara s-ar fi aflat în niște împrejurări favorabile ca acele de atunci, pe când influența lui Napoleon al III-lea precumpănitoare în Europa și mult binevoitoare pentru noi, ne-a înlesnit șansa urcărei pe tronul României a Principelui Carol de Hohenzollern, în urma refuzului comitelui de Flandra. Toată corespondența și toată strădania oamenilor noștri de stat întru a dobândi un Principe străin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de la temelie” ai mănăstirii mitropolitane de la Curtea de Argeș aveau, cu smerenie, știința că Scara Raiului ce nu se poate urca decît luptând cu Răul. Bestiarul folcloric românesc, „Fiziologul latin”, canoanele biblice și pasiunea medievală pentru simbologie Față de cel occidental, ce răspunde precumpănitor misticii, bestiarul românesc își are sursa în morală. în ceea ce privește simbolul ales de Neagoe Basarab, avansăm ideea că simbolizarea zoomorfă s-a născut dintr-o raționalitate semnificantă alimentată mai degrabă de codul arhitectural și cavaleresc medieval, în care blazonul era similar
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
și-n virtutea profesiei sale. A doua zi spre seară am purtat o discuție cu amândoi și mi am dat seama că-mi cunoșteau toate frământările, însă pe fondul unei generozități moștenite și educate, discreția era cu atât mai mult precumpănitoare. Un singur lucru mi-a cerut nenea Toma, să-l anunț imediat ce voi afla rezultatul admiterii la facultate. Și-am făcut-o imediat. După ce s-au afișat rezultatele, am expediat două telegrame, una părinților mei la Însurăței, cealaltă cu mare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la tata văzusem. Adi a suferit mult în tăcere, s-a retras oarecum în matca sa personală și i-a fost un real sprijin mamei în perioada ce a urmat. Cred că amprenta sa genetică are în mare măsură configurația precumpănitoare a celei moștenite de la tata și asta o spun în virtutea atâtor similitudini emoționale, comportamentale și chiar habituale. Deși mama ne-a educat simțul datoriei în a respecta rânduiala creștin-ortodoxă și-a insistat de fiecare dată asupra celor mai importante repere
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
grupe să plecăm de la orele de lucrări practice. Pe nivelul anului nostru, anul II de studiu, fuzionau două semigrupe, existând în felul acesta două condici studențești de prezență. O condică asigura și verifica prezența pe geografie-franceză, unde numărul colegilor era precumpănitor și responsabil era colega noastră Nina Ungureanu Sava, iar cealaltă condică reunea specialitățile secundare engleză, germană, rusă, iar responsabilitatea îmi revenea mie. Nici nu mai știu ce-a fost, cum a fost de fapt și ce anume a declanșat decizia
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]