544 matches
-
de la temelie” ai mănăstirii mitropolitane de la Curtea de Argeș aveau, cu smerenie, știința că Scara Raiului ce nu se poate urca decît luptând cu Răul. Bestiarul folcloric românesc, „Fiziologul latin”, canoanele biblice și pasiunea medievală pentru simbologie Față de cel occidental, ce răspunde precumpănitor misticii, bestiarul românesc își are sursa în morală. în ceea ce privește simbolul ales de Neagoe Basarab, avansăm ideea că simbolizarea zoomorfă s-a născut dintr-o raționalitate semnificantă alimentată mai degrabă de codul arhitectural și cavaleresc medieval, în care blazonul era similar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
și-n virtutea profesiei sale. A doua zi spre seară am purtat o discuție cu amândoi și mi-am dat seama că-mi cunoșteau toate frământările, însă pe fondul unei generozități moștenite și educate, discreția era cu atât mai mult precumpănitoare. Un singur lucru mi-a cerut nenea Toma, să-l anunț imediat ce voi afla rezultatul admiterii la facultate. Și-am făcut-o imediat. După ce s-au afișat rezultatele, am expediat două telegrame, una părinților mei la Însurăței, cealaltă cu mare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
la tata văzusem. Adi a suferit mult în tăcere, s-a retras oarecum în matca sa personală și i-a fost un real sprijin mamei în perioada ce a urmat. Cred că amprenta sa genetică are în mare măsură configurația precumpănitoare a celei moștenite de la tata și asta o spun în virtutea atâtor similitudini emoționale, comportamentale și chiar habituale. Deși mama ne-a educat simțul datoriei în a respecta rânduiala creștin-ortodoxă și-a insistat de fiecare dată asupra celor mai importante repere
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
grupe să plecăm de la orele de lucrări practice. Pe nivelul anului nostru, anul II de studiu, fuzionau două semigrupe, existând în felul acesta două condici studențești de prezență. O condică asigura și verifica prezența pe geografie-franceză, unde numărul colegilor era precumpănitor și responsabil era colega noastră Nina Ungureanu Sava, iar cealaltă condică reunea specialitățile secundare engleză, germană, rusă, iar responsabilitatea îmi revenea mie. Nici nu mai știu ce-a fost, cum a fost de fapt și ce anume a declanșat decizia
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și-n virtutea profesiei sale. A doua zi spre seară am purtat o discuție cu amândoi și mi am dat seama că-mi cunoșteau toate frământările, însă pe fondul unei generozități moștenite și educate, discreția era cu atât mai mult precumpănitoare. Un singur lucru mi-a cerut nenea Toma, să-l anunț imediat ce voi afla rezultatul admiterii la facultate. Și-am făcut-o imediat. După ce s-au afișat rezultatele, am expediat două telegrame, una părinților mei la Însurăței, cealaltă cu mare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la tata văzusem. Adi a suferit mult în tăcere, s-a retras oarecum în matca sa personală și i-a fost un real sprijin mamei în perioada ce a urmat. Cred că amprenta sa genetică are în mare măsură configurația precumpănitoare a celei moștenite de la tata și asta o spun în virtutea atâtor similitudini emoționale, comportamentale și chiar habituale. Deși mama ne-a educat simțul datoriei în a respecta rânduiala creștin-ortodoxă și-a insistat de fiecare dată asupra celor mai importante repere
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
grupe să plecăm de la orele de lucrări practice. Pe nivelul anului nostru, anul II de studiu, fuzionau două semigrupe, existând în felul acesta două condici studențești de prezență. O condică asigura și verifica prezența pe geografie-franceză, unde numărul colegilor era precumpănitor și responsabil era colega noastră Nina Ungureanu Sava, iar cealaltă condică reunea specialitățile secundare engleză, germană, rusă, iar responsabilitatea îmi revenea mie. Nici nu mai știu ce-a fost, cum a fost de fapt și ce anume a declanșat decizia
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
dezvoltat din punct de vedere politic în multe state suverane separate datorită mijloacelor de comunicație oferite de natură, care erau foarte bune în raport cu condițiile existente în era premecanizării; astfel, curentul fluviului Nil și vântul de nord, ce sufla în mod precumpănitor, au acționat împreună în Egipt pentru a înlesni unificarea politică a țării, de la bază cataractei întâi până la gurile Deltei.13 Chină, a cărei civilizație renumită este tributara tot unor cursuri de apă, de-a lungul cărora s-au dezvoltat marile
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Emil Iordache l-am cunoscut bine. Nu foarte bine, deoarece nu făceam parte din grupul celor care-l urmau peste tot, cu fidelitate remarcabilă. Nu eram apropiați, nu eram distanțați. Nu mă iubea, nu mă ura. Nu am vocația festivismului - precumpănitoare În Moldova - și, deci, nu Îmi atribui merite de postum companion. Ca un iubitor de literatură rusă Însă ce mă aflu, firește că l-am urmărit cu interes. Am citit cam toate traducerile lui. Am urmărit scrierile sale din Kitej
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
personajul, în același timp și narator, în mod dual, pe alocuri chiar contradictoriu, enigmatic. Cele două laturi ale personajului ar fi intelectualitatea, austeritatea morală, pe de o parte, și senzualitatea, impulsul erotic, pe de altă parte. Roman al dragostei solilocviale, precumpănitoare va fi latura senzualității, a cărei acuitate va fi luminată prin renunțările la care se supune intelectualul lucid, cum se autocaracterizează. Intelectual și om de societate, Emil Codrescu împărtășește convențiile sociale, nu are gustul provocării, stridenței. Ființă morală, nu acceptă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
neputință să mă descurc" (p. 145). Chiar din citat se observă că "analiza" înseamnă, de fapt, ezitare, deliberare cazuistică. Romanul de analiză are ca specific introspecția, perspectiva interiorității. Adela este un roman, în parte, cu substanță sufletească, perspectiva însă este precumpănitor exterioară, comportamentistă. Impresii, senzații, deliberări țin de un pozitivism al cazuisticii, nu de analiza psihologică. Autorul interpretează, glosează un sentiment, nu-l investighează epic. Ceea ce a derutat a fost noutatea obiectului romanului, confundat cu metoda. Obiectul, într-adevăr, al romanului
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
importanța. Există aici o cauză a acestei victorii: cine este superficial trece mai ușor prin viață. Francezii și-au făcut din această flamură un titlu de glorie - este o glorie răspândită, de multe ori declarată, alteori ascunsă; este gloria lor precumpănitoare, deși nu este generală. Uneori gloria superficialității își atinge pragul de trufie, ca și cum ar spune, vorbind întotdeauna la plural: „Așa suntem noi, superficiali, și e foarte bine că suntem așa!“ Puterea acestei superficialități stă în valoarea ei colectivă: nu cutare
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
celei de-a treisprezecea (1185 - 1204), se ivi un stat de sine stătător, neatârnat și purtând titlul de regat, care într-adevăr, pentru multiplul său amestec cu elemente slavone, se numi regat bulgaro-romîn, dar care e ridicat pe o temelie precumpănitor românească în privirea căreia un renumit scrutator al istoriei putea cu drept cuvânt să susție că în organismul noului stat, în care se lucra în comun, pentru unul ș-acelaș scop, românii reprezentau capul, slavii brațul. Neizbutite încercări de alianță cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de partid, toți acești factori stricăcioși contribuiră în mod activ pentru ca statul bulgaro-romîn să decadă, încet-încet însă neoprit. La aceste se mai adaose împrejurarea că, în urma pierderii încurînd a părții de țară curat românești din cuprinsul Macedoniei și a ținuturilor precumpănitor românești din munții Tessaliei și ai Emului, elementul bulgar câștigă preponderență în paguba celui românesc, își manifestă precumpănirea aceasta într-un mod simțitor și fu o cauză fundamentală mai mult de slăbire și de dezbinare, pe lângă factorii de căpetenie adunați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de a-și cere mântuirea de la acela, căruia din capul locului îi era datoare cu ridicarea ei pe tron. Era deja în punctul de-a rândui soli cătră împăratul spre a-l ruga să-i mănține drepturile ei, când considerația precumpănitoare a interesului material făcu să dispară orice alte considerații. Căci pe când ea nu dorea o punere la cale decât pe baza rămânerii ei și a fiului ei, Mihail, la cârma statului, ea se convinse-n curând că împăratul are voința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
boierească se putea găsi aptitudinea necesară pentru o spornică conducere a trebilor publice din țară. Astfel, într-un stat curat agricol, interesele și fireasca dezvoltare a mici proprietăți de pământ precum și acelea ale țărănimii, care prin număr forma o foarte precumpănitoare majoritate, aceste interese rămaseră cu totul nereprezentate și puse la discrețiunea și bunul plac al boierimii, care din parte-i păzea cu gelozie și în mod unilateral numai înflorirea proprietății mari de pământ. Iar acolo unde guvernul e strâns îngemănat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mari de pământ. Iar acolo unde guvernul e strâns îngemănat cu interesul unei singure clase nu prea poate fi vorba de-o îngrijire egală pentru interesele vitale a celorlalte clase. C. Poporul de rând, dar mai cu samă partea lui precumpănitoare, țărănimea, era supusă boierilor în privire autoritativă și civilă, iar aceștia, atât ca autorități politice cât și ca proprietari de moșii, dar mai cu samă în cea dintâi a lor calitate, exercitau o însemnată putere asupra țăranilor. Deși această îmbinare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oștire compusă din turci și români. El se apropie acuma de orașul Thessaloniki, cu al cărui comandant însemnător, Dimitrios Laskaris Leontaris, dori să intre în relație, dar pe drum fu ajuns de Mohamed ce-i venea în urmă cu putere precumpănitoare, fu atacat, bătut și după împrăștierea întregii sale oștiri fu silit să caute scăpare în {EminescuOpXIV 185} acest oraș. Mohamed ceru categoric estradițiunea celor doi fugari, căci de altmintrelea amenința cu imediata cucerire a orașului, cerere pe care Leontaris o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Întâi că actul împreunării e fiziologicește un act de luptă al producătorilor pentru determinarea sexului nașterii ce se va produce, luptă care se decide în favoarea celui mai tare și mai pasionat dintre ei. 2) Principiul eredității încrucișate, la care producătorul precumpănitor în timpul actului transmite asupra fructului contrariul sexului său. Un american care poseda o turmă de vite cornute mari, anume T. D. Fiquet din Houston în Texas (stat în Statele Unite) a aflat, după experimente practice contine 975 {EminescuOpXIV 976} aceste două
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mele, să dau o folosință convenabilă donației divine care este libertatea? Am recunoscut riscul care se ascunde în folosirea libertății, putința de a o folosi în egală măsură în vederea binelui și a răului? Lăsat pe mâna mea, ce am făcut precumpănitor cu acest instrument divin: binele sau răul? Cum l-am folosit în raport cu mine și în raport cu alții? M-am gândit, folosind libertatea, la sursa donării ei? Am știut că răspunderea supremă, folosindu-mi libertatea, nu o am nici față de alții, nici
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
brânciul ontologic pe care i l-a dat Aristotel lui Heidegger? Răspunsul e neașteptat de simplu și greu de sesizat în amploarea consecințelor sale: ideea că sensul originar al ființei nu trebuie căutat în orice ființare de pe lumea asta, ci precumpănitor în ființarea care este produsă pentru a fi apoi folosită în cadrul îndeletnicirii și al preocupării. Ce anume este un lucru, care este esența sa, care este felul lui de a fi și ființa sa știe cel mai bine tocmai cel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Într-o dimineață auzi denumirea exactă a stării lui de spirit. Profesoara de spaniolă, fandosita aia pe care o văzuseră cu iubitul ei pe bulevardul Wilson, spuse că Julius era un copil aplecat asupra lui Însuși și cu o fire precumpănitor reflexivă și În stare să... N-a mai ascultat restul, tocmai pentru că-i plăcea să cadă pe gînduri. Și lui Cano Îi plăcea să cadă pe gînduri. Cel puțin asta era impresia pe care i-o făcea lui Julius. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
populații europene în secolul al XIX-lea. Dintre acestea putem menționa: tehnicile defrișării prin incendiere, formele arhaice de agricultură itinerantă acompaniate de forme de proprietate temporară, sistemul economic și social al celor trei tarlale, rolul hotărâtor al obștii sătești, rolul precumpănitor al bătrânilor, deosebirile dintre loturile cultivate, aflate în proprietate individuală (terroir), și cele devălmașe (communaux) și mai ales atât de importantul principiu al distribuirii egalitare a terenurilor. b) Printre deosebirile cele mai evidente existente între satele românești și cele rusești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
V.Voiculescu, Adrian Maniu (p.526-527). Dumitru Micu. Gândirea și gândirismul, București, Minerva, 1975. ... Începuturile și o bună parte a producției literare (gândiriste n.n.) ocolește nocivitatea concepției gândiriste pentru că în poezia semnată de Ion Pillat, V. Voiculescu sau Aron Cotruș, precumpănitoare uneori este expresia modernă a lirismului în linia neoclasicismului esențializat... Rezumând gândirismul, D. Micu scrie: „Organ al unui curent ideologic obscurantist, reacționar, Gândirea n-a îndeplinit, în epocă, doar rostul acesta. A fost un lung șir de ani, un receptacul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
a provinciei. Între 1917-1918 comentează, ca ziarist, evenimentele legate de revoluția rusă, iar În ianuarie 1918 devine și membru În comitetul de redacție al ziarului "România Nouă", editat la Chișinău de Onisifor Ghibu. Ziarul "România Nouă" a avut un rol precumpănitor În mișcarea națională din Basarabia, fiind practic un port drapel al mișcării de unire a tuturor românilor din veche Dacie Într-un singur stat național. După actul Unirii din 27 martie 1918, Vasile Harea devine prim redactor al ziarului Sfatul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]