525 matches
-
lor mituri, pe eroii care cer sau pretind un alt destin. Deși, pentru noi, europenii moderni, acest cuvânt, după Napoleon care decreta că „politica este destinul”, dar, mai ales, după magnificul Faust II al lui Goethe ce Încearcă să răstoarne predestinarea oarbă grecească, oedipiană, În schițarea unui adevărat „liber arbitru”, intuit și de gîndirea iezuită, acel segment din existență În care e posibilă Lupta, cuvântul grav, dramatic și misterios - Destin - Începe să prindă alte valențe. Sigur, nu pentru toată lumea și, mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mărul este atât de prețios, iar jefuirea lui constantă sleiește și îmbătrânește natura umană, în timp ce cuminecarea din fructul sacru revigorează și întoarce timpul la gloria dintâi. Un al treilea factor ce atrage după sine procesul inițiatic ține tot de o predestinare, dar una cu voce maternă. În balada Șarpele I(7), feciorul este blestemat din leagăn să-și cunoască strămoșul cu evidente însemne solare: „Ș-ai liu, liu, liu cu mama,/ Pui de șarpe ti-ar mânca,/ Pui de șarpe balaur
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
baladă că eroul tânjește după o zână pe care a surprins-o, în basm ea fiind cea care provoacă aflarea numelui, ceea ce reprezintă un botez simbolic, superior. Pedeapsa poate fi înțeleasă atât în sensul mutilant al inițierii, cât și al predestinării de a ieși din lumea familiară. Dacă norocul ținea de universul uman, limitat, dorul îl înscrie pe Arghir în planul mitic față de care el își resimte afinitatea. Ardiu este „omologul” lui „Arghir, cel mai pedepsit cu dor”, sintagmă întâlnită și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iar echivalența în planul uman face din perechea de tineri o alăturare fără alternativă, recunoscută și în textul colindelor: „De frumoasă’n lume/ Ea soață nu are,/ Numa sfântu soare”. Deși trec separat prin ritualul inițiatic, cei doi poartă mărcile predestinării reciproce. „Dalba soție” este doar cea care a parcurs întreg traseul de acte magice și numai ea poate fi pe potriva mirelui „împărat” din orațiile de nuntă. Ipostaza estetică absolută este redată prin comparație: „frumoasă ca și luna” spune personajul Țiganul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Leșnic - Hunedoara), „Mândru-i june și-mbrăcat/ Tăt în haine de bumbac,/ Mohorâte-s d-argintite,/ Cu d-aur acoperite” (Zam - Hunedoara). Fata de împărat, fecioara inițiată, este singura care îl vede, motivul acesta cu răspândire mare sugerând de fiecare dată predestinarea și caracterul ales al „receptorului”. Tatăl mâniat, probabil de „pierderea” viitoare a fetei, îl supune pe flăcău la o ultimă probă: înlocuirea calului. La fel ca în încercarea alegerii bidiviului din basmele rusești, un singur cal poate fi dublul tânărului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
identitatea formativă, este altul. Acesta scoate din Indeterminat alte chipuri, alte întâmplări. Realitate în sine nu există. Viețile noastre sunt rezultate ale unor multiple perspective. Care au fost întâlnirile esențiale din viața (și cariera) ta? Cât e întâmplare, cât e predestinare în asemenea întâlniri? Nimic nu este întâmplător. Ceea ce pare accidental, aleatoriu în viețile noastre e rezultatul deficienței percepțiilor noastre, incapabile să sesizeze o altă ordine. Întâlniri determinante: Vasile Dan, Katia, Ion Pop, scriitorii de la Echinox, Ștefan Aug. Doinaș. Cât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sine ca scriitor. Cât e comoditate, cât e lașitate, cât e alegere bine însușită în faptul că ai ales să rămâi la Alba Iulia? Ce ai pierdut rămânând la Alba Iulia? Ce ai câștigat rămânând la Alba Iulia? Cât e predestinare în fixarea într-un anumit loc? Cred cu încăpățânare că există o predestinare în toate ale noastre. E o credință. Și ca orice credință e vag demonstrabilă sau imposibil de demonstrat. Eu am câștigat totul, venind în Alba Iulia. Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
însușită în faptul că ai ales să rămâi la Alba Iulia? Ce ai pierdut rămânând la Alba Iulia? Ce ai câștigat rămânând la Alba Iulia? Cât e predestinare în fixarea într-un anumit loc? Cred cu încăpățânare că există o predestinare în toate ale noastre. E o credință. Și ca orice credință e vag demonstrabilă sau imposibil de demonstrat. Eu am câștigat totul, venind în Alba Iulia. Ce ți-a adus ție poezia? Ce frustrări ți-a provocat poezia? Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
reînvii personajul ceva mai târziu. Scriitorul, în fața paginii sale albe, se poate crede un fel de Dumnezeu înainte de crearea lumii. Îți trebuie mult bun simț însă ca să înțelegi că de fapt acest tip de percepție este o... joacă. Crezi în predestinare? Crezi în talent? Cât e talent și cât e perseverență în devenirea unui artist? În ce mă privește, eu cred în muncă și în umilința scrisului. Rămân umil în fața cuvintelor pentru că știu un lucru: ele mă scriu de fapt pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se poate mântui dacă nu este predestinat și fără să aibă credință și har3, trebuie să fim foarte atenți la felul de a vorbi și discuta despre toate acestea. 367. A cincisprezecea. De obicei nu trebuie să vorbim mult despre predestinare; dar dacă vreodată, în vreun fel sau altul, am vorbi, să o facem în așa fel încât oamenii simpli să nu cadă în vreo greșeală, așa cum se întâmplă uneori, spunând: dacă e să fiu mântuit sau osândit, e deja hotărât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Trecut în neființă fulgerător și prematur în ziua de 20 mai 1997 Cătălin Anuța și-a găsit odihna veșnică în Cimitirul Sf. Apostoli Petru și Pavel din Iași. Evocându-l, romancierul Stelian Baboi nota, printre altele: „...Cătălin Anuța avea o predestinare a morții, din și prin poezie, căci viața...reprezintă o enigmă și un mister, de care nu ne putem apropia cu instrumentele noastre limitate de cunoaștere”. REFERIRI EXTRASE: -BUSUIOC, NICOLAE, Scriitori și Publiciști Ieșeni Contemporani. Dicționar, Ed.Vasiliana, ’98, Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
-MANOILESCU, MIHAI, Memorii vol. I - II, București, Ed. Enciclopedică, 1993MAMINA, ION și SCURTU, IOAN, Guverne și guvernanți, 1916 - 1936, București, Ed. Silex, 1996, p. 201 - 202. -DIAMANDI, STERIE, Galeria oamenilor politici București, Ed. Gesa, 1991, p. 249 - 255MANOILESCU, MIHAIL, Tragica predestinare a geniului românesc, Iași, Ed. Moldova, 1993 ARTICOLE:NICHITA, VASILE, Mihail Manoilescu despre profilul industrial al României, An. Științ. Univ. Al. I. Cuza Iași, nr. 14, 1968, p. 109 - 120 MANOLIU, EMANOIL (1855-1931) ACTOR și ZIARIST Retras de pe scenă în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Sava, Remus Ionașcu, Valeriu Burlacu, Alfons Radvanski, Nicolae Șubă - iată doar câteva nume enunțate în grabă! Ei bine, la loc de cinste printre aceștia, prin întreaga ei activitate artistică, în secolul trecut, se înscrie numele sopranei Julieta HalușBorcea! Ca o predestinare, parcă, începutul și sfârșitul vieții ei artistice a stat sub semnul binecuvântării numelui marelui nostru George Enescu. Și iată cum... Ca elevă a Școlii Normale din Piatra-Neamț, urmărind unul din concertele marelui artist, s-a hotărât să-și îndrepte pașii
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de ajutor personalului sanitar. Mă simțeam foarte important. Din întâmplare, mi se repartizase un pat care se afla exact în clasa și în locul unde, cu câteva zile înainte, fusese banca mea de elev și vedeam în aceasta un semn de predestinare. Fiecare elev avea grijă de câte un pat și de un anume rănit. În patul "meu" l-am găsit pe soldatul Burcea; un tânăr țăran oltean, de prin Drăgășani, din cel mai tânăr contingent mobilizat. Ne-am împrietenit îndată. Avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
l-am făcut (sau m-am făcut, cum vreți să spuneți), pe tânărul Rhonda și arheolog... Săpăturile lui au fost publicate într-o serie de volumașe ilustrate, de format minuscul, pe care le mai păstrez și acum. Era, probabil, o predestinare, mai ales dacă se ține seama că, peste câțiva ani, la Universitate, m-am înscris la filologia clasică, și numai covârșitoarea personalitate a lui Vasile Pârvan, ca și succesul neașteptat pe care l-am avut la prima lucrare de seminar
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
evlavios, dedicat îngrijirii pastorale și slujirii celor bolnavi. Însă dragostea lui Cristos l-a constrâns să se înscrie într-o direcție care i s-a clarificat tot mai mult prin trecerea anilor. Părintele Natale a înțeles și a interpretat «semnele» predestinării lui Dumnezeu față de acest suflet excepțional și l-a ajutat să-și asume planurile lui Dumnezeu. În conflictele de conștiință, atât de ordin interior cât și exterior, don Giovanni alunga orice perplexitate ori teamă de greșeli și iluzii, abandonându-se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
limba latină din 1559). Idei reprezentative: * „Biblia este singura autoritate care decide în toate problemele de credință și de organizare a Bisericii”; Omul se justifică prin credință și prin meritele faptelor sale; * acceptă două taine: botezul și Împărtășania; * instituie dogma predestinării. IIsus Hristos s-a jertfit doar pentru cei aleși; * Ascetismul laic; * Obligativitatea frecventării bisericii; * implicarea pastorilor în viața particulară; * intoleranță, stigmat, ardere pe rug pentru cei de altă credință; * refuză tradiția Sfinților Părinți; * un cult sobru și riguros: fără sfinți
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
îndoiau de posibilitatea unei cunoașteri efective într-un domeniu sau altul, iar existența lor e pesemne indicatorul cel mai sigur al temperaturii și subtilității climatului intelectual. Existau gânditori care respingeau cu desăvârșire acel cosmos spiritual al transmigrației. Existau adepți ai predestinării, care credeau în transmigrație, dar care socoteau că toate ființele înzestrate cu simțire trebuie să cunoască orice soartă cu putință până să se elibereze. Pentru Gautama sunt relevante îndeosebi trei mișcări: upanișadică, yoghină și jainistă. Relația lui cu aceste mișcări
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a le corela și citi. În una dintre serile petrecute Împreună, Îmi dezvăluise, cu un soi de gravă complicitate, misterul care potența relația noastră: diferența de vârstă, 22 de ani, care ne separa, ne și unea, de fapt, printr-o predestinare lizibilă doar cunoscătorilor. Codul putea fi recunoscut În repetarea ciclică, anume la 11 ani, a cifrelor duble, pentru fiecare dintre noi și anume Începând chiar de la vârsta mea de 11 ani, când Saul avea deja 33. Ciclul continua, Într-adevăr
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
noii săi colegi, bineînțeles. Precocele act public de identitate era, În realitate, o nevinovată farsă premonitorie: ghiozdanul purta marca atelierului care Îl confecționase: Legătoria STEINBERG, a tatălui său, Maurice Steinberg, legător de cărți și producător de ambalaje. Un fel de predestinare, s-ar zice, pentru artistul care avea să-i imprime numele nu doar În memoria publicului juvenil, ci și În aceea a unei mult mai largi audiențe a viitorului. „A purta o uniformă și a fi pe dedesubt un străin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Dumitrescu-Bușulenga, București, 1997 (în colaborare cu Emil Moangă). Repere critice: Petraș, Panorama, 239; Bogdan-Alexandru Stănescu, Uvertură (sau despre noua, dar atât de vechea critică), LCF, 2002, 13; Mircea Iorgulescu, Nehotărâri de critic tânăr, „22”, 2002, 16; Daniel Ștefan Pocovnicu, Fețele predestinării, ATN, 2002, 5; Gabriel Dimisianu, „Concert de deschidere”, R, 2002, 4-6; Irina Petraș, Gala cronicarului sau Despre sacrificiu, APF, 2002, 6; Cornel Vâlcu, Un debut voluminos, „Piața literară”, 2002, 12; Antonio Patraș, Singura critică, ALA, 2002, 627; George Popescu, Uvertura
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
loc sordid) sunt privite fără lirism, într-un „film” cu derulare alertă, cu secvențe abrupte, de o țipătoare concretețe senzorială. Vocea autorului pus pe filosofare sceptică rostește panseuri fals compasive. Cazuistica aceasta se dovedește un suport inadecvat pentru ideea de predestinare, agitată pe tot parcursul narațiunii. Aflat aproape între aceleași înzestrări și limite, Țapul deschide seria romanelor în care erosul este exclusiv, iar din subsolurile ființei instinctualitatea se ridică la suprafață, atotstăpânitoare. Distincția între imoral, amoral și moral, străină personajelor (ipostaze
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
sub semnul nobil al singurătății. Aceasta e resimțită ca un blestem cu alibi mitologic, poetul declarînd cu tristă superbie: "Ca Midas.../ pe tot ce pun mîna/ devine Singurătate" (Haiku). întreg scenariul vieții intră în cadrul stării în cauză, care este o predestinare: Nu putem să facem nici măcar/ un gest pentru a ne/ ascunde de singurătate" (Pentru a ne ascunde). O bună parte din textele poetului nu reprezintă decît (auto)analize ale singurătății, pe care definind-o, se definește pe sine, pe care
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
Jezus messiasi tudata, Reformatus lelkesztovabbkepzo tanfolyam I./ Conștiința mesianică a lui Isus, Kolozsvar, 1984 24. Vermes Geza: A zsido Jezus vallasa/Religia evreului Isus, Budapest, 1999 III. Teologie sistematică 1. Îndreptățirea bazată pe credința - Luther - Calvin - sinodul din Trident 2. Predestinarea în interpretarea lui Augustin - Calvin - Predestinarea și viața economică: Max Weber 3. Baza mărturiei - crucea Lui Isus 4. Despre conștiință: rădăcinile filozofice - bazele biblice - Importanța în epoca Reformei - Importanța teologică: posibilități și limite 5. Apărarea vieții în contextul poruncii VI
ORDIN nr. 3.151 din 25 ianuarie 2011 privind aprobarea programelor de religie reformată pentru susţinerea examenului de definitivare în învăţământ şi a gradului didactic II. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229955_a_231284]
-
I./ Conștiința mesianică a lui Isus, Kolozsvar, 1984 24. Vermes Geza: A zsido Jezus vallasa/Religia evreului Isus, Budapest, 1999 III. Teologie sistematică 1. Îndreptățirea bazată pe credința - Luther - Calvin - sinodul din Trident 2. Predestinarea în interpretarea lui Augustin - Calvin - Predestinarea și viața economică: Max Weber 3. Baza mărturiei - crucea Lui Isus 4. Despre conștiință: rădăcinile filozofice - bazele biblice - Importanța în epoca Reformei - Importanța teologică: posibilități și limite 5. Apărarea vieții în contextul poruncii VI Bibliografie 1. MCGRATH, ALISTER E.: Bevezetes
ORDIN nr. 3.151 din 25 ianuarie 2011 privind aprobarea programelor de religie reformată pentru susţinerea examenului de definitivare în învăţământ şi a gradului didactic II. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229955_a_231284]