517 matches
-
II DE DEPENDEN}| VERBAL| (ADJECTIVAL|)" COMPLEMENTULTC "COMPLEMENTUL" Prin planul său semantic, expresie a modului specific de interpretare lingvistică a lumii extralingvistice, verbul condiționează constituirea și specificul nucleului predicațional. Și tot prin planul său semantic, verbul, indiferent dacă realizează sau nu predicația, are rolul principal în determinarea câmpurilor semantico-sintactice ale unui enunț. Întregirea pe cale sintactică a sferei semantice a verbului este o condiție esențială pentru asigurarea autonomiei enunțului lingvistic, prin structurarea finită a planului expresiei concomitent cu împlinirea planului său semantic global
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
suplimentar în G.A.(II, pp.206,și urm.). În noua ediție a Gramaticii limbii române, elaborată de Academie, fără a se distinge o variantă specifică între relațiile de dependență: relația de dublă dependență, se identifică, în capitolul Predicatul și Predicația, alături de Predicat și de Nume predicativ, funcțiile de Complement predicativ al obiectului (vol.II, pp.290-294) și de Predicativ suplimentar (pp.295-312), prin relaționarea acestora cu doi regenți, unul nominal și unul verbal. Integrate în fenomenul predicației, cele două funcții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
capitolul Predicatul și Predicația, alături de Predicat și de Nume predicativ, funcțiile de Complement predicativ al obiectului (vol.II, pp.290-294) și de Predicativ suplimentar (pp.295-312), prin relaționarea acestora cu doi regenți, unul nominal și unul verbal. Integrate în fenomenul predicației, cele două funcții s-ar distinge între ele din perspectiva relației obligator ( L-au numit Radu, L-au poreclit Ciungu, L-au ales ambasador)-facultativ („...iată-ne înconjurați numai de spioni...” L.Rebreanu, Îl credeam profesor., Se închipuie Napoleon.). Chiar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care o numește, precum și în planul expresiei, și prin aceasta, în însăși structura și funcționarea enunțului sintactic, a două dimensiuni funcționale, complementare: • de complement semantic obligator, în anumite condiții lexicale, morfologice și sintactice ale verbului regent; • de asumare implicită a predicației, printr-o perspectivă secundară de actualizare. Cer în mod obligator o asemenea complinire semantică verbe de simțire, apreciere etc. care, întrebuințate cu un pronume reflexiv, dezvoltă un sens gramatical categorial între reflexiv (obiectiv) și dinamic: a se considera, a se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apar în I. Evseev, Semantica verbului, Facla, Timișoara, 1974, p. 95. Patru sunt principalele avantaje ale denumirii cu aceste sintagme a celor două tipuri structurale de predicat: 1. Reflectă foarte exact modul specific în care participă la planul global al predicației cele două componente semantice, una de tip lexical, cealaltă de tip gramatical. 2. Înlătură contradicțiile terminologice sintaxă (funcție sintactică)/morfologie (parte de vorbire), de tipul predicat verbal exprimat prin interjecții sau prin adverbe (în concepția gramaticii curente, „adverbe predicative”), predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nume predicativ și propoziție predicativă; și numele predicativ, realizat printr-un adjectiv, de exemplu, sau substantiv și propoziția predicativă, sau mai exact „numele” realizat printr-o propoziție participă în aceeași măsură, împreună cu un verb copulativ, la realizarea planului global al predicației. „Ea este cum o știi.”/„ Ea este generoasă.” 4. Prin structura de tip analitic, constituenți analitici realizează și alte funcții sintactice. „A fi om e lucru mare.” șsubiectț „Să poți rămâne tu însuți.” șcompl. directț 19. Gramatica pentru toți, București
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
omul bătrân se poate întrucâtva zice că este, fiindcă a fost și s-a dezvoltat.” (T. Maiorescu, p. 377). În dezvoltarea acestor două perspective cel mai adesea nici verbul a fi nu este numai purtător al componentei semantic gramaticale a predicației; el este și semn al realității sau prezenței unei anumite însușiri, calități, identități; cf. Ecat. Teodorescu, În problema structurii părților de propoziție. Cu privire specială la predicatul nominal, LR, 1979, nr. 2, p. 124. 21, 22. art. Nume și verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în traducere în Cuget clar (1930), Nicolae Iorga dă o explicație plauzibilă începuturilor de infiltrație a operei lui Rousseau în țările române. Marele istoric arată că ideile lui Rousseau "putură să pătrundă (la noi) destul de repede, prin lecturi și prin predicația orală a preceptorilor de limbă franceză, veniți din Occident". Mulți dintre aceștia erau revoluționari francezi refugiați din Franța după 1789. Rousseau a putut fi citit, chiar în secolul în care a trăit, de aristocrația băștinașă, în special de femei. După cum
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
bun mijloc de a exemplifica decupajul unităților textuale minimale. Bernard Combettes propune aici o abordare textuală: Construcția detașată (CD) introduce în enunț o nouă structură predicativă, desigur redusă, dar care stabilește cu subiectul o relație identică cu cea a unei predicații complete. Această caracteristică, care opune net CD construcțiilor legate, este fundamentală: ea explică faptul că o CD apare adesea ca o paranteză, un fel de incidentă explicativă, care nu este utilizată pentru a determina un grup nominal, ci pentru a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este utilizată pentru a determina un grup nominal, ci pentru a aduce o nouă informație despre el așa cum ar face o structură de frază independentă construită pe o articulare predicativă. De aceea CD poate fi interpretată ca un constituent periferic: predicație secundară, ea se adaugă întotdeauna unei prime predicații principale, într-o relație [...] mai strînsă sau mai slabă. (Combettes 1998: 12) Exemplul următor, extras din depeșele scrise de Félix Fénéon în 1906 pentru ziarul Le Matin 5, prezintă o CD (subliniată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ci pentru a aduce o nouă informație despre el așa cum ar face o structură de frază independentă construită pe o articulare predicativă. De aceea CD poate fi interpretată ca un constituent periferic: predicație secundară, ea se adaugă întotdeauna unei prime predicații principale, într-o relație [...] mai strînsă sau mai slabă. (Combettes 1998: 12) Exemplul următor, extras din depeșele scrise de Félix Fénéon în 1906 pentru ziarul Le Matin 5, prezintă o CD (subliniată aici în bold). În ciuda legăturii sintactico-semantice cu subiectul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fugarilor. [P8] Un glonte lovind de moarte calul care trăgea trăsura, gardienii putură să se apropie și îi găsiră pe deținuți morți, cu trupul ciuruit de gloanțe. Spre deosebire de circumstanțialul de loc din P5, cele două CD gerunziale constituie fiecare o predicație, adică o unitate de sens ce trebuie memorată deoarece condiționează lectura a ceea ce urmează: Deținuții și-au procurat pistoale (P2), Un glonte a lovit de moarte calul care trăgea trăsura (P8). Aceasta este și analiza pe care o face în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tematizare a pacientului-victimă (bebeluși) și o rematizare a acțiunii (devorați), eliminînd agentul (de către cine?). Din aceasta a rezultat un compus nominal infrapredicativ, o sintagmă compusă care nu actualizează substantivul bebeluși. Cele două fraze din subtitlu se prezintă sub forma unei predicații care realizează actualizarea a ceea ce rămăsese virtual. Temele (T) sînt despărțite în două unități: o T proprie care răspunde la întrebarea Unde? (În România și În Iran) și o T care răspunde la întrebarea Cine? (un copilaș de 2 ani
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
proprie care răspunde la întrebarea Unde? (În România și În Iran) și o T care răspunde la întrebarea Cine? (un copilaș de 2 ani și un copil de 6 luni). Partea rematică permite punerea în evidență a agentului, dezvoltînd o predicație care răspunde la întrebarea Ce? (este mîncat de porci și este victima lupilor). În schimb, titlurile următoarelor două note informative (care rescriu aceeași depeșă a agenției) operează o tematizare a acțiunii (a devora) care era rematizată în titlul din T7a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fără să vorbească nimeni. O informație scurtă apropiată de depeșă este dată ca o aserțiune (dimensiune ilocuționară [C2]) al cărei adevăr este garantat implicit de către ziarul însuși. În schimb, propoziția P3 din T10 este mai complexă enunțiativ și mai interesantă. Predicația nominală monoremă Niște nebuni, care recategorizează subiectele din P1 și P2, este atribuită unui enunțător al cărui locutor se distanțează net prin formula impersonală: se pare. Ne aflăm în prezența unei enunțări relatate dintr-un punct de vedere anonim (PdV
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
discursive Orice propoziție enunțată are o valoare descriptivă. Activitatea discursivă de referință construiește semantic o reprezentare, un obiect de discurs comunicabil. Acest microunivers semantic se prezintă minimal ca o temă sau obiect de discurs dat și dezvoltarea ei printr-o predicație. Forma cea mai simplă este structura care asociază o sintagmă nominală și o sintagmă verbală, dar, din punct de vedere semantic, o propoziție poate foarte bine să se reducă la un substantiv și un adjectiv. Să luăm cele șase texte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să mențină un continuum omogen de semnificație, o izotopie minimală a discursului prin reluări-repetiții, însă ele asigură, în același timp, progresia prin noi specificări și mobilizări ale referințelor virtuale ale lexemelor convocate. Orice relație de coreferință se sprijină pe o predicație și permite, de fapt, o predicație implicită: Callas est un mit al artei vocale (T26), spatulele sînt niște superbe păsări albe (T31), al doilea polițist inculpat este un inspector al poliției judiciare de 27 de ani (T32). Așa cum subliniază Patrick
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semnificație, o izotopie minimală a discursului prin reluări-repetiții, însă ele asigură, în același timp, progresia prin noi specificări și mobilizări ale referințelor virtuale ale lexemelor convocate. Orice relație de coreferință se sprijină pe o predicație și permite, de fapt, o predicație implicită: Callas est un mit al artei vocale (T26), spatulele sînt niște superbe păsări albe (T31), al doilea polițist inculpat este un inspector al poliției judiciare de 27 de ani (T32). Așa cum subliniază Patrick Sériot: Sub aparența unei simple reluări
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
superbe păsări albe (T31), al doilea polițist inculpat este un inspector al poliției judiciare de 27 de ani (T32). Așa cum subliniază Patrick Sériot: Sub aparența unei simple reluări, a unei simple substituiri, vedem că a doua mențiune este aici o predicație. Însă o predicație implicită, prin aceea că repetiția, redenumirea, care este în principiu un factor de coerență textuală ("urzeala textuală"), maschează de fapt o adăugare de informație, datorită căreia textul poate progresa într-o direcție nouă. (1988:151) Legăturile anaforice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T31), al doilea polițist inculpat este un inspector al poliției judiciare de 27 de ani (T32). Așa cum subliniază Patrick Sériot: Sub aparența unei simple reluări, a unei simple substituiri, vedem că a doua mențiune este aici o predicație. Însă o predicație implicită, prin aceea că repetiția, redenumirea, care este în principiu un factor de coerență textuală ("urzeala textuală"), maschează de fapt o adăugare de informație, datorită căreia textul poate progresa într-o direcție nouă. (1988:151) Legăturile anaforice joacă un rol
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apare, În gândirea filosofică, Încă din paginile Categoriilor aristotelice și a fost supus, prin reconsiderare, alături de alte concepte fundamentale ca spațiul, substanța, ființa sau calitatea, unor diagnoze succesive. Apare deopotrivă și În comentariile medievale care prezintă categoriile ca moduri ale predicației, și la Kant, Descartes sau Hartmann, care le discută fie ca pe funcții ale intelectului, fie ca pe noțiuni generale ce convin tuturor lucrurilor, fie ca pe determinanți ai existenței. Apare și În perspectiva modernă, În felul ei oarecum eretică
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
însă este cuvântul, împlinind astfel cuvintele lui Hristos către apostoli: „Mergeți și învățați toate neamurile”. Neavând altă armă decât cuvântul, în calitatea lui de învățător, preotul nu poate fi decât un soldat al păcii, întocmai cum au fost apostolii. Subordonat predicației este a 2-a funcție, la fel de importantă și anume, săvârșirea sfintelor taine pentru care Hristos a adăugat spuselor de mai sus „Botezând pe oameni în numele Tatălui și ai Fiului și al Sfântului Duh” pentru că înaintea sacrificării cuvântul lui Hristos trebuie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și conducătorului ei, tentative care însă nu au reușit să o zdruncine până la schisma grecească. Pe lângă funcțiile obișnuite, comune tuturor preoților și episcopilor (de predicator, sacrificator și judecător) șeful suprem al Bisericii are două atribute speciale și anume: infailibilitatea în predicație și judecarea creștină (conferită prin dar supranatural, ca un privilegiu în folosul omenirii) și acela de a se opune izbucnirii războaielor realizând pacea în lume, pacea fiind scopul ultim și cel mai înalt al misiunii sale. Pentru a putea realiza
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
rând pe rând prinți și seniori feudali, cu aceleași obligații față de autoritatea suzerană ce decurgea din statutul de vasali. Mulți dintre ei și-au însușit plăcerile luxului, opulenței și chiar înclinația războinică, trecând pe planul doi obligațiile sacramentale (sarcinile pastorale, predicația și administrarea sacramentelor) transformându - se în ucigători de oameni. Este evident că cei careși manifestau asemenea înclinații nu mai erau preoții lui Hristos care venise „ să aducă pe pământ pacea’. După Istoria Papalității scrisă de Hergenroether (unul dintre cei mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în demersul său, a trecut la un atac fățiș asupra papei, etichetându-l nici mai mult nici mai puțin decât ca Anticrist. Mergând mai departe, afirmă că Biblia ca unica sorginte a creștinismului poate fi înțeleasă de toată lumea, face din predicație principala funcție a preoției, negându-le pe celelalte și combate celibatul preoților. Agitația produsă de noua viziune, abil răspândită în mase, a dus la declanșarea unei revolte țărănești, a cărei finalitate a fost asasinarea arhiepiscopului primat al Angliei, maltratarea reginei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]