551 matches
-
susținerii democrației și respingerii alternativelor nedemocratice pe baza acestor itemi. Vom analiza in extenso relația dintre capitalul social și valorile democratice într-un capitol ulterior. Ne limităm aici la introducerea sprijinului pentru regimul democratic în modelele de regresie care determină predictorii cei mai importanți ai participării convenționale și neconvenționale. În cele din urmă vom stabili efectul atitudinilor sociale. Românii în general sunt centriști. Pe o scală de la 1 (stânga) la 10 (dreapta) cei mai mulți se situează în centrul scalei, la 5. Media
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
contră. În rest, nici un tip de participare nu este semnificativ legat de susținerea democrației ca regim competitiv sau de mulțumirea cu lupta autorităților publice împotriva corupției. Diferența evidentă constă în comportamentul lor politic: apartenența la partide este cel mai important predictor al participării convenționale, în timp ce apartenența la sindicate este un predictor important al celei neconvenționale. Altfel spus, cei care protestează nu sunt și cei care sunt activi civic, în timp ce încrederea socială nu joacă nici un rol în participarea politică, așa cum descoperise anterior
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
legat de susținerea democrației ca regim competitiv sau de mulțumirea cu lupta autorităților publice împotriva corupției. Diferența evidentă constă în comportamentul lor politic: apartenența la partide este cel mai important predictor al participării convenționale, în timp ce apartenența la sindicate este un predictor important al celei neconvenționale. Altfel spus, cei care protestează nu sunt și cei care sunt activi civic, în timp ce încrederea socială nu joacă nici un rol în participarea politică, așa cum descoperise anterior același Uslaner (2002). Protestul din România este asociat cu sindicalismul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
libertatea de expresie și resping mai puternic formele de autoritate. Ei pot fi văzuți ca apărători și promotori ai libertății, mai curând decât cetățeni alienați și ostili democrației. Iar dorința de libertate o componentă a post-materialismului este un foarte puternic predictor al democratizării la nivel global (Welzel, Inglehart, 2005). Protestatarii din România sunt mai asemănători activiștilor civici decât publicului. Împreună cu aceștia, ei reprezintă o speranță pentru răspândirea valorilor democratice în România, în ciuda participării politice foarte reduse și evident inegalitare. Spunem speranță
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
nerezolvate, fiind "cantonați" în anumite momente din trecut. Semnificativ de precizat este faptul că, în 77,5% dintre cazuri problemele emoționale nu au fost semnalate înainte de plasamentul în vederea adopției. Într-un alt studiu, Rosenthal și Groze 147 constatau că, singurul predictor puternic pentru destrămarea adopției este comportamentul agresiv al copiilor. Probleme semnificative de comportament au fost semnalate de cei doi autori numai după vârsta de 6 ani și niciodată înainte. McRoy 148 analizând în studiile sale factorii care concură la succesul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ținutei de serviciu, ca o oportunitate de a eficientiza toate aspectele comportamentului profesional, inclusiv hainele și înfrumusețarea. Încă din 1958, B.M. Springbett a pus în evidență faptul că vestimentația adoptată de candidați pentru un eventual loc de muncă reprezintă un predictor important al deciziei de angajare (apud M.L. Damhorst și J.A. Reed, 1986, 89). Nancy J. Rablot și Mary F. Drake (1985) au stabilit factorii care determină adoptarea unor ținute la locul de muncă, subliniind că ținuta angajaților este percepută
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
304). Mai exact, interesul vestimentar se referă la intensitatea atitudinilor indivizilor față de ținuta vestimentară, în ce măsură aceștia o consideră importantă sau nu. Cu cât aceasta (ținuta) este mai importantă în sistemul convingerilor indivizilor, cu atât interesul vestimentar al indivizilor devine un predictor al comportamentului vestimentar. De aici și ipoteza autoarei potrivit căreia cu cât indivizii cheltuie bani, timp și efort pentru ținute vestimentare, cu atât sunt mai preocupați să obțină aprobarea celorlalți (idem, 296). Interesul vestimentar ca variabilă explicativă a modului în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al subiecților descreștea, în sensul că subiecții care își atingeau unele obiective esențiale pentru stima de sine nu mai erau preocupați de managementul impresiei înfățișării (M.O. Perry, 1983, 285). Totodată, cercetarea a arătat că stima de sine este un predictor mai puternic al interesului vestimentar, comparativ cu indicatorii demografici (vârsta, venitul, ocupația) (idem, 287). Aproximativ în aceeași perioadă, Michael R. Solomon și John Schoper (1982), printr-o anchetă pe bază de chestionar, au verificat ipoteza potrivit căreia cu cât indivizii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interesul și gradul de implicare emoțională în comunicarea diadică (E. A. McCullough, M.F. Miller și I.M. Ford, 1977). Alți cercetători, în schimb, au arătat că anumite haine, care pun în evidență corpul sau fac vizibile anumite părți ale acestuia, reprezintă un predictor puternic al comportamentelor sexuale (K. Grammer, L. Renninger și B. Fischer, 2004). Mai mult decât atât, unii autori au susținut empiric faptul că atractivitatea percepută a vestimentației este un factor de reușită socială în multe situații, persoanele îmbrăcate atractiv obținând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
strâmți. Cele două grupuri experimentale au indicat caracteristici sexuale pentru mai mult de jumătate din articolele listate de cercetători în chestionar, autorii remarcând că nu există diferențe culturale și sociale semnificative în adoptarea unor ținute, atitudinea față de haine fiind un predictor puternic al utilizării acestora. Într-un alt experiment, aceiași autori au arătat că etnia reprezintă o variabilă care intervine în alegerea unor ținute, subiecții afro-americani (femei) fiind mai interesați de utilizarea hainelor pentru a atrage atenția și admirația subiecților de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
analiza Cox, care a cuprins ca variabile independente vârsta, sexul, durata transplantului, tipul de imunosupresie, prezența hipertensiunii arteriale, media creatininei serice pe perioada de urmărire, media TAS și TAD, media C0 și respectiv C2, nu s-a dovedit a fi predictor independent pentru dublarea creatininei serice. Managementul factorilor de risc cardiovasculari În ultimii ani a devenit tot mai evident faptul că patologia pacienților transplantați este departe de a fi reprezentată doar de rejet. Riscului cardio-vascular al pacientului dializat, ameliorat în post-transplant
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
părinți), care necesită diviziunea muncii pe mascul și femelă (masculul apără teritoriul și „cuibul”, aduce de mâncare, femela are grijă de pui, îi hrănește etc.). S-a constatat însă că nu dependența în sine determină stabilitatea, ci că un bun predictor pentru stabilitatea de cuplu în lumea animalelor este dacă femela se poate hrăni sau nu pe ea și puii ei. Dacă da, indiferent cât de prelungită este dependența, cuplul nu se stabilizează, iar dacă nu, se formează un cuplu cu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este dacă femela se poate hrăni sau nu pe ea și puii ei. Dacă da, indiferent cât de prelungită este dependența, cuplul nu se stabilizează, iar dacă nu, se formează un cuplu cu performanță în timp. În termeni tehnici, acest predictor poate fi denumit cerințele specifice ale postpartumului (postpartum requirements), așa cum e descris de C. Ember și M. Ember (2002). Indiferent de valabilitatea fenomenului pentru cuplurile umane, perioada de hrănire a copilului imediat după naștere (postpartum) are o semnificație deosebită în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se hotărăsc dacă se căsătoresc sau nu. Desigur, ei sunt influențați, dar nu li se impune. Analiștii comportamentului uman, în particular antropologii culturali, se întreabă dacă dragostea romantică este un fenomen panuman și, dacă da, în ce măsură este ea un bun predictor pentru căsătorie. Răspunsul la prima parte a întrebării se pare că este pozitiv. Anchetele transculturale au arătat că în aproximativ 88% dintre societățile din întreaga lume figurează indicii (cântece de dragoste, suferințe declarate etc.) ale dragostei romantice și pasionale (Ember
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de acest fel între cele două grupe („bine adaptați”-„rău adaptați”), inclusiv prin studii longitudinale, s-a demonstrat că aproximativ 50% din diferența de bunăstare fizică și mentală se datorează mariajului în sine, care pare a fi cel mai bun predictor al fericirii ca adult, cu mențiunea crucială - dacă este un mariaj fericit (Glenn, 1998). 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacității de conviețuiretc " 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacitĂȚii de conviețuire
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cei doi trebuie să o ducă pentru menținerea mariajului. Cei care au realizat scoruri înalte la aceste dimensiuni au formulat răspunsuri de genul: „Căsătoria este cea mai grea meserie din lume, dar este și cea mai valoroasă”. Cel mai bun predictor pentru desfacerea căsătoriei a fost însă scorul ridicat la dimensiunea „deziluzie și dezamăgire cu privire la viața concretă de familie”. Sintetizând rezultatele unei cercetări proprii efectuate în anii 1984-1985 privitoare la percepția surselor de satisfacție și insatisfacție maritală, am arătat că se
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Acest model explică 88% dintre inegalitățile manifestate între județe. Dat fiind faptul că numărul proiectelor depuse explică 86% din variația totală, permisivitatea evaluatorilor contează doar pentru 2%. Oricum, influența acesteia din urmă e mai degrabă neimportantă, comparativ cu a celuilalt predictor. În cazul proiectelor de dezvoltare comunitară, riscul intervenției subiectivității umane în evaluare este cu atât mai ridicat cu cât aceasta își propune să abordeze aspecte sociale complexe, precum, în cazul FRDS, nivelul de încredere în interiorul și în afara comunității sau istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
CAPITOLUL 2 DEFINIłIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE Similar altor factori de risc cardiovasculari, o definiție a ceea ce reprezintă „normal” versus „anormal”, în termeni de valori ale tensiunii arteriale reprezintă o provocare. Perspectiva istorică a hipertensiunii arteriale plasa tensiunea arterială diastolică drept unic predictor al morbidității și mortalității cardiovasculare (1). Această ipoteză s-a conturat în primele ghiduri Joint National Committee (JNC) care nu includeau hipertensiunea sistolică izolată în clasificarea HTA (2, 3). Pe baza acestor principii, primele studii clinice randomizate asupra HTA prezentau
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
valoare a TA sistolice riscul cardiovascular scade cu creșterea TA diastolice. Astfel că la pacienții cu TA sistolică crescută scopul terapiei antihipertensive a fost considerat, mult timp, creșterea TA diastolice. Aceste date au oferit evidențe pentru utilizarea presiunii pulsului ca predictor fidel al riscului cardiovascular (13). Chae și colaboratorii au demonstrat că presiunea pulsului este un predictor important pentru insuficiență cardiacă la pacienții vârstnici, chiar și după ajustarea pentru presiunea arterială medie, prevalența bolii coronariane și alți factori de risc cardiovasculari
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
TA sistolică crescută scopul terapiei antihipertensive a fost considerat, mult timp, creșterea TA diastolice. Aceste date au oferit evidențe pentru utilizarea presiunii pulsului ca predictor fidel al riscului cardiovascular (13). Chae și colaboratorii au demonstrat că presiunea pulsului este un predictor important pentru insuficiență cardiacă la pacienții vârstnici, chiar și după ajustarea pentru presiunea arterială medie, prevalența bolii coronariane și alți factori de risc cardiovasculari (14). Într-un studiu publicat în 2003, s-a demonstrat că TA sistolică și presiunea pulsului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu necesitatea by-pass-ului aortocoronarian, cu riscul de accident vascular cerebral și cu 73 necesitatea intervenției chirurgicale la nivel carotidian și vascular periferic, iar la pacienții cu afectare coronariană multivasculară conferă un risc adițional. Dovezile conform cărora TA sistolică este un predictor al evenimentelor cardiovasculare au condus la dezvoltarea unor tehnici de măsurare a complianței arterelor mari. Dintre acestea, două tehnici, respectiv măsurarea velocității undei pulsului și a indicelui de augmentație s-au dezvoltat încercând să susțină afirmația că TA intratoracică poate
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
predictivă negativă dovedită pentru morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară, invazivitatea metodei limitează utilizarea acesteia în practica clinică. Creșterea conținutului în calciu al arterelor coronare cuantificat prin tomografie computerizată cardiacă de înaltă rezoluție a fost, de asemenea, validată prin studii prospective ca predictor al afecțiunilor cardiovasculare, dar disponibilitatea restrânsă și costurile ridicate ale metodei limitează, în prezent, utilizarea acesteia în practica clinică. Disfuncția endotelială reprezintă placa turnantă a aterosclerozei, fiind dovedită ca factor predictiv negativ cardiovascular, dar există puține studii privind rolul acestui
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și la progenitorii celulelor endoteliale sunt promițătoare și teste sau markeri mai simpli ai disfuncției endoteliale pot deveni disponibili în viitor. 4.2.1.3. Evaluarea afectării renale Identificarea unei disfuncții renale la pacientul hipertensiv este frecventă și constituie un predictor pentru evenimentele cardiovasculare viitoare. Diagnosticul de afectare renală indusă de hipertensiune se bazează pe identificarea unei funcții renale reduse și/sau pe detecția excreției urinare de albumină crescute. Se recomandă măsurarea de rutină la toți subiecții hipertensivi a nivelul creatininei
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
netratați (în special în pre eclampsie) și s-a arătat că se corelează cu un debit renal scăzut și cu prezența nefrosclerozei. Creșterea excreției albuminei sau proteinelor reflectă alterarea barierei de filtrare glomerulară. Studiile au arătat că microalbuminuria reprezintă un predictor independent al dezvoltării nefropatiei diabetice în 76 diabetul de tip 1 și 2, în timp ce prezența proteinuriei indică, în general, existența leziunilor parenchimatoase renale constituite. Atât la pacienții hipertensivi diabetici, cât și la subiecții fără diabet zaharat, microalbuminuria, chiar sub valorile
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
1 și 2, în timp ce prezența proteinuriei indică, în general, existența leziunilor parenchimatoase renale constituite. Atât la pacienții hipertensivi diabetici, cât și la subiecții fără diabet zaharat, microalbuminuria, chiar sub valorile prag utilizate în prezent, s-a demonstart a fi un predictor independent al evenimentelor cardiovasculare. Studiile actuale au arătat o relație continuă între mortalitatea cardiovasculară, respectiv globală și raportul proteine urinare/creatinină superior valorii de 3,9 mg/g la bărbați și, respectiv 7,5 mg/g la femei. De aceea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]