2,149 matches
-
socioeconomic, afilierea sau tradiția religioasă, imigrația sau legăturile familiale (Arieti, 1976; Berry, 1981; Goertzel et al., 1978; Lehman și Witty, 1931; Moulin, 1955; Raskin, 1936; Simonton, 1976a, 1986b; Veblen, 1919; Wallberg et al., 1980). Cu o semnificație aparte, se conturează predispoziția indivizilor creativi de a aparține unor medii familiale defavorizate; educația și pregătirea profesională - cercetătorii istoriometriști au evaluat și contribuția educației formale, precum nivelul de educație formală dobândită sau gradul de excelență academică (Goertzel et al., 1978; Hudson, 1958; Pressey și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Statele Unite, eugeniștii români nu au fost la fel de entuziaști față de legislația sau programele eugenice din nici o altă țară, chiar dacă erau la curent, de exemplu, cu tradiția lambrosiană din Italia și cu dezbaterile care se derulau acolo despre transmiterea ereditară a predispozițiilor infracționale 61. De asemenea, eugeniștii români manifestau un interes sporit pentru teoriile lui Nicola Pende, În special pentru cele care făceau referire la reforma educației În acord cu aptitudinile și limitările naturale (ereditare)62. Cu toate acestea, exemplul Italiei nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei minorități este una cu aplicabilitate absolut generală, așa concepând-o și Michels (Parry, 1969, p. 45). El insistă chiar: Cine zice organizație, zice tendință, oligarhie. În fiecare organizație, fie că e vorba despre un partid, o uniune profesională etc., predispoziția aristocratică se manifestă într-un mod foarte pronunțat. Mecanismul organizației îi dă acesteia o structură solidă și, în același timp, provoacă schimbări importante la nivelul masei organizate. El inversează complet pozițiile respective ale liderilor și ale masei. Efectul final al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
convingeri și În deprinderi de bună purtare. * „Ceea ce facem depinde de ceea ce sîntem; dar trebuie adăugat că sîntem, Într-o oarecare măsură, ceea ce facem.” (H.Bergson) Cu alte cuvinte, fiecare om Își realizează destinul, chemarea sa. Cu toții avem energiile, adică predispozițiile noastre, bune sau mai puțin bune, care se cer a fi actualizate. CÎnd Însă nu ne limităm să actualizăm doar aceste energii sau potențialități virtuale, ci căutăm, În plus, să le supunem unei continue transformări, unei neîncetate primeniri, pentru a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu este atît talentul, cît nivelul psihic la care este dispus să trăiască, adică un anumit gen de cerințe și de exigențe față de sine Însuși. În absența acestora, nu se valorifică nici măcar cele mai promițătoare structuri intelectuale sau afective din predispozițiile native. * „Orice geniu presupune un punct de vedere moral.” (H. de Balzac) Înțelegem reflecțiunea lui Balzac În sensul că „geniul”, În calitatea lui de creator de excepție, trebuie să aibă mai mult ca oricine responsabilitatea actelor sale, pentru a nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
tăcerii.” (Lucian Blaga) Faptul că intimitatea gîndului nu trebuie violată este exprimat și În proverbul: „Cel mai bun cuvînt rămîne cel nerostit”. * „E greu să treacă cineva peste propria sa natură.” (Hitopadeca) Specificitatea psihologică a fiecăruia este dată, bineînțeles, de predispozițiile și particularitățile sale Înnăscute: „Tot ce-i fixat și Înnăscut se atenuează prin educație, dar nu se Înlătură” (Seneca); „Poți să alungi caracterul cu furca, el va reveni mereu” (Horațiu); „Mulți Își ascund caracterul fals sau viclean, adaptîndu-se după Împrejurări
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care problema rămîne pe seama sentimentului.” (L.A. Seneca) Evident că aceia care-și dezvoltă, de exemplu, o memorie a „răului”, căutînd să țină bine minte toate relele care li s-au făcut, Își vor forma, fără să-și dea seama, o predispoziție pentru răzbunare. * „De ce oare...lacrimile ușurează?” (Voltaire) În lumea fenomenelor psihice e vorba, adesea, mai mult decît de o descărcare energetică: se produc frecvente schimbări de semnificație; În cazul de față, „lacrimile” corespund unei Împăcări cu situația. Însă pot fi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la bază amplificarea și este conturată în cadrul temporalității prezente. Astfel, oratorul nu spune lucruri noi, ci doar amplifică aspectele cunoscute deja publicului (folosind hiperbola, metafora, repetiția etc.). Prin discursul epidictic nu se caută un acord exprimabil imediat, însă se întăresc predispozițiile pentru acțiune, în sensul că se subliniază adeziunea la anumite valori, pregătind terenul pentru alegerile pe care urmează să le facă individul. Epidictul are, după cum evidențiază o serie de analize, o cotă de optimism (Reboul, cf. Dâncu, 1999, p. 201
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
DE ÎNVĂȚARE: Studiind acest capitol, studenții vor fi capabili: Să identifice cauzele stresului și ale oboselii Să descrie principalele modalități de combatere a stresului și oboselii Să distingă între diferitele categorii de evenimente din sfera accidentelor de muncă Să definească predispoziția spre accidentare Să enumere măsurile preventive în cazul accidentelor de muncă Conform unei statistici efectuate de Institutul Național de Statistică, în cel de-al doilea semestru al anului 2002, afecțiunile profesionale și accidentele de muncă reprezentau motivul de îmbolnăvire pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pot adopta diferite strategii comportamentale. Unele dintre acestea, deși productive și eficiente, pot afecta securitatea și sănătatea acestora. Între angajați există diferențe în ce privește tendința de a se adopta asemenea comportamente. De aceea, în psihologia muncii s-a dezvoltat conceptul de predispoziție spre accidente. Acesta are la bază, așa-numita lege a recurenței a lui Marbe, conform căreia accidentele viitoare ale unui individ se pot prevedea pe baza accidentelor sale din trecut, aspect sprijinit de unele statistici care au arătat că 10
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
parte a cercetătorilor care consideră că diferențele dintre persoane în ce privește frecvența de producere a accidentelor se datorează, mai degrabă, gradului mai mare de periculozitate a activității lor. Adepții acestei poziții consideră că trebuie să se renunțe la termeni de genul „predispoziție spre accidentare” în favoarea unor expresii precum „riscul personal” sau „susceptibilitate pentru accidente”, care înglobează atât aspectele personale cât și cele situaționale (Bogathy, 2002). O altă teorie menită să explice apariția din punct de vedere psihologic a accidentelor de muncă este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
drastic ca frecvență? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Precizați care sunt cauzele principale ale stresului și oboselii?. Care sunt măsurile psihologice cel mai frecvent utilizate în combaterea stresului și a oboselii? Definiți concepte cheie precum pericol, risc, incident sau accident? Ce înseamnă predispoziția spre accidentare? Care sunt principalele măsuri menite să prevină (reducă) numărul accidentelor de muncă? Capitol 10 TEORII DESPRE ORGANIZAȚII Corina Ilin Darwin, Marx, Freud formează trinitatea deseori citată ca „făuritori ai lumii moderne” Dacă ar exista o oarecare dreptate în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Aprecierea performanțelor Cercetarea psihologică raport de strategii de erori de Norme deontologice Relații între variabile cauzale false mediate moderate Experimentul natural de laborator Reprezentări grafice Stresul stres ocupațional sindromul de epuizare Climatul organizațional Oboseala prevenire consecințe Pericole Riscuri Incidente Accidente predispoziție spre accidentare prevenirea și combaterea accidentelor de muncă Grup de lucru Grup formal de lucru Grup de comandă Grup de sarcină Grup informal de lucru Prietenii Grupuri de interes Echipă de lucru Modelul celor cinci stadii ale dezvoltării grupului de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
afectare neurologică este cel mai bun predictor al statusului nutrițional, așa cum a fost descris și în literatura de specialitate în cazul copiilor afectați de paralizie cerebrală. Pe de altă parte, statusul nutrițional poate influența prognosticul dezvoltării pe termen lung sau predispoziția la unele infecții. Din punctul nostru de vedere, o astfel de analiză a compoziției corporale ce nu implică nici cel mai mic risc pentru pacient ar trebui să se facă de rutină. Astfel evaluarea statusului nutrițional ar putea chiar să
EVALUAREA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE LA COPILUL CU PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]
-
nu avea o concepție teoretică proprie. Era „filosof” în accepția secolului al XVIII-lea, care presupunea o gnoseologie sensualistă și o morală hedonistă. Ralea a făcut însă, mai mult decât o dată, remarca foarte fină că hedonismul e mai degrabă o predispoziție temperamentală, o chestiune de psihologie, decât una propriu-zis estetică. El considera în schimb morala epicuriană ca fiind întemeiată pe luciditate și experiență, deci o înțelepciune de maturitate sau, cum a numit-o, o „filosofie a deziluziei”. A practicat de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Dorințele noastre sunt presentimente ale aptitudinilor care se află În noi, sunt solii prevestitori a ceea ce vom fi În stare să realizăm.” (J.W. Goethe) Pământul, cât de bun ar fi, fără lucrător rămâne sălbatic. (La fel și În cazul predispozițiilor naturale: oricât de promițătoare ar fi prin ele Însele, nu asigură succesul dacă nu sunt puse la lucru.) „Libertăți avem destule, rămâne să le coborâm În moravuri.” (N. Iorga) Numai cine nu muncește nu greșește. Greșim uneori, dar prin aceasta
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să-și proiecteze mai bine viitorul). Existența unor astfel de oameni Îndreptățește, o dată În plus, ideea despre rolul unor mentori În procesul construcției de sine. Μ Cel supus unui rău repetat se poate Înrăi Într-atât Încât să dezvolte o predispoziție de acest gen: va pricinui el Însuși numeroase răutăți altora, din spirit de răzbunare sau pentru a-i vedea și pe alții suferind. Μ Cel care trăiește o nenorocire nu mai poate face comparații lucide cu situația altora: explicația constă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ocupațional-organizaționale din mediul muncii și efectele S.O. asupra individului sau organizației, datorită utilizării într-un mod comprehensiv a informațiilor psihobiosociologice combinate interactiv de la următoarele surse, care descriu: caracteristicile mediului muncii sau ocupației; caracteristicile relevante ale persoanei (în special abilități/predispoziții, procese de coping); consecințele pe termen scurt, mediu sau lung asupra conduitei, eficienței în muncă sau sănătății fizice/mentale ale persoanei. Totuși, întrebări stimulative și interesante pentru cercetare încă așteaptă clarificări, de exemplu: care componente critice ale vieții social-ocupațional-organizaționale afectează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
teoriei trăsăturilor, întrucât acestea sunt considerate patternuri comportamentale consistente cross-situațional. Conform acestei accepțiuni, trăsăturile psihologice (de exemplu, extraversia) se consideră a fi la fel de stabile precum cele fizice (culoarea ochilor). 2. Personalitatea ca dispoziții trăsătură Trăsăturile sunt concepute interacționist, respectiv ca predispoziții comportamentale relativ stabile, însă manifestate și în funcție de caracteristicile situației. De pildă, conform acestei conceptualizări, anxietatea unei persoane este dată ca urmare a interacțiunii dintre trăsătura nevrotismului și gradul de stres indus de situație. Această concepție este reductibilă la formula interacționistă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fi etichetată personalitatea cuiva (așa cum se întâmplă în aplicarea de chestionare), ci și pentru manifestările comportamentale direct observabile și cuantificabile. Ca răspuns la astfel de solicitări poate fi invocat studiul efectuat de Piccione, Hilgard & Zimbardo (1989), care au evidențiat că predispoziția la hipnotizabilitate pe care o dețin persoanele se păstrează foarte bine chiar atunci când ea este re-testată după o perioadă de 25 de ani. Autorul a măsurat stabilitatea temporală pe baza unor indicatori comportamentali obiectivi, cum ar, fi de pildă, testul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ele sunt neîndreptățite. Trebuie totuși să depunem cu toții eforturi deosebite pentru a depăși problemele efectuării studiilor, inclusiv În sensul recunoașterii faptului că unii dintre noi nu sunt făcuți pentru această activitate de la bun Început, fie prin lipsa aptitudinilor, fie a predispoziției. Cercetarea cazurilor este o metodă foarte dificilă, deși, În mod tradițional, studiile de caz au fost văzute ca fiind investigații „neserioase”, posibil din cauza faptului că cercetătorii nu au urmat proceduri sistematice. Această carte Încearcă să vă ușureze munca, oferindu-vă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
receptivitatea la influențe de tot felul trădează o voință de disciplinare „literară” a inspirației, scriitorul are o sensibilitate în primul rând vizuală și, firesc, o educație plastică a ochiului. Încă din volumul de debut, Dospirea ploii (1971), este evidentă această predispoziție de a trata pictural detaliile, ascultând mai puțin de logica extatic-contemplativă a temei și mai mult de stilistica barocă a aglomerării și contorsiunilor, dezvoltată în următoarele cărți de versuri, Nuntă călătoare (1974), Paznic al grădinilor (1975), Ce se cuvine (1977
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
o mare pauză editorială, Îngerul coborât în stradă (1997) aduce o schimbare radicală, măcar în ceea ce privește construirea discursului. Din exclamativ, acesta devine mai interiorizat, mai puțin transparent, se narativizează, caută să semnifice într-o simbolistică mai opacă și, tematic vorbind, revelează predispoziții tanatice. Poezia arborează doliul și se deschide către zone crispate, sumbre ale emoționalului, autosugestionându-se în același timp în sensul fervorii onirice de tip dark: „El va veni și ne va pregăti pentru Dincolo;/ s-au pregătit muribunzii extraordinari ce-și
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
care intră o bună doză de prezumțiozitate, o seamă de considerații asupra „sufletului românesc”. Un articol se intitulează Sufletul românesc în poezie. În lirica autohtonă, a cărei evoluție o delimitează în cinci etape, trăsăturile caracteristice i se par a fi predispoziția pentru contemplație (cu un balans spre „transcendent”), un sentiment aparte al naturii, discreția, pornirea spre joc, umorul. Totul - exceptându-l pe Titu Maiorescu - îl nemulțumește pe M. la criticii români, pe care îi supune unor judecăți incisive. El acuză lipsa
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
elemente-cheie ale reacției birocratice, ilustrate În cazul campaniei de Înființare de sate ujamaa: primul este tendința funcționarilor publici de a reinterpreta campania, astfel Încât scopurile acesteia să fie rezultate pe care să le poată ei obține mai ușor, iar al doilea - predispoziția lor de a reinterpreta campania În așa fel Încât să servească intereselor lor colective. Prima tendință s-a putut observa cel mai ușor În faptul că scopurile erau situate În sfera criteriilor de performanță strict cantitative. Ceea ce am putea numi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]