19,544 matches
-
corespondența electronică, cei mai mulți le omit pur și simplu; unii preferă să substituie literele ș și ț prin digrame, care produc un oarecare efect de înstrăinare comică: shi, asha, ai amutzi. viatza etc. Judecata pozitivă este exprimată în mesajele respective cu preferință prin adjectivele superb (21 de apariții) și super (15); am inclus în calcul și rarele lor folosiri adverbiale. Adjectivul invariabil super - "E super poza, îmi place" - e un adevărat cuvînt internațional, tipic pentru limbajul actual al tinerilor. S-ar putea
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
superb (21 de apariții) și super (15); am inclus în calcul și rarele lor folosiri adverbiale. Adjectivul invariabil super - "E super poza, îmi place" - e un adevărat cuvînt internațional, tipic pentru limbajul actual al tinerilor. S-ar putea chiar ca preferința pentru superb (în dauna altor adjective cu sens superlativ) să vină tocmai din asemănarea sa fonetică cu super. Celelalte apreciative înregistrează mult mai puține apariții. Registrul familiar-argotic e bine reprezentat, prin bestial (3), beton (3), adevărat (2), meserie (2), marfă
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
interviu recent (presupus a reflecta limba vorbită) "frate, eu sînt fan astea..." (VIP 26, 2000, 9), tiparul distonează și mai mult cu contextul (impresia de nefiresc e accentuată și de o extindere semantică, cuvîntul referindu-se, în cazul respectiv, la preferința vorbitorului pentru o marcă de țigări). Uzul actual, tot mai intens, a impus și crearea unui feminin, neînregistrat de dicționare: fană, cu pluralul fane: "invitat de mai multe fane" (Evenimentul zilei = EZ 2403, 2000, 16); "ea printre fanele înfocate din
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
2000, 12). Concurența celor două sufixe moționale se manifestă în derivarea de la diferite împrumuturi mai mult sau mai puțin recente. în genere, -ă corespunde unui registru stilistic neutru, standard, în vreme ce -iță e mai marcat de familiaritatea orală. Uzul a impus preferința pentru combinarea anumitor cuvinte cu unul sau altul dintre sufixe. Adesea, chiar derivatele feminine cu -ă șochează în primul moment, părînd să indice o adaptare "forțată"; astfel, au fost mult ironizate, la început, compusele englezești cu man, care primeau în
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
capete formă în ciuda caracterului eterogen - forma unui "calendar" spiritual. Autorul își reconstituie obsesiile în forma lor originară neafectată de rigorile romanului. "Jurnalul" lui Alexandru Sever nu conține datări ci doar o numerotare a fragmentelor (de la 1 la 3276) - de aici preferința pentru cuvîntul "inventar". Apar aforisme, mici frînturi de dialog sau bucăți întregi de roman, eseuri care se întind pe mai multe pagini, toate fiind egale în fața necruțătoarei numărători. O numărătoare diferită de cea a jurnalului și, paradoxal, atît de intimă
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
și este înregistrat un mare număr de denumiri după localități (aminceanu, cândruveanu, crușuveanu, fârșirotu, muscupuleanu etc.) Independent de disputele științifice amintite, limbajul colocvial contemporan, și în special acea parte a sa care se reflectă în presă, pare a avea propriile preferințe și frecvențe. Se observă ușor că termenul jurnalistic predilect pentru a-i desemna pe aromâni - sau cel puțin pe cei din România - e în momentul de față machedon (cu o variantă "cultă", macedon și cu una și mai marcat populară
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
de bune cifrele din sondaje. Să zicem că aceste cifre sînt exagerate atît în dreptul PDSR, cît și în dreptul d-lui Iliescu. Chiar scăzînd cîte zece procente de la fiecare și redistribuindu-le proporțional celorlalți competitori - partide și candidați - rămîne limpede că preferințele alegătorilor se îndreaptă către binomul PDSR-Iliescu. De curînd, dl Adrian Năstase a dat o explicație în privința preferințelor pentru Ion Iliescu. Acesta ar fi candidatul oamenilor săraci. În prezent, peste jumătate din populația României trăiește în sărăcie, cu un nivel de
Ce mai zic sondajele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16760_a_18085]
-
în dreptul d-lui Iliescu. Chiar scăzînd cîte zece procente de la fiecare și redistribuindu-le proporțional celorlalți competitori - partide și candidați - rămîne limpede că preferințele alegătorilor se îndreaptă către binomul PDSR-Iliescu. De curînd, dl Adrian Năstase a dat o explicație în privința preferințelor pentru Ion Iliescu. Acesta ar fi candidatul oamenilor săraci. În prezent, peste jumătate din populația României trăiește în sărăcie, cu un nivel de viață mai scăzut decît în 1996, cînd PDSR-ul și dl Iliescu au pierdut alegerile. Dacă teoria
Ce mai zic sondajele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16760_a_18085]
-
colaboreze, să contribuie cu imaginația să dând viața lecturii sale și un nou sens, umplând de semnificații noi scrierea. Unii scriitori preferă tehnică ocolișului tocmai pentru a mări misterul lecturii, alți scriitori vor recurge la ceea ce s-a numit o preferință pentru rapiditatea scrierii, care dă suflu și pune pe cititor să își construiască lumea imaginației sale. Aici am putea vorbi de colaborarea dintre scriitor, rapiditatea textului și cititor. „Câteodată un scriitor spunând prea multe devine mai comic decât personajele sale
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
aducîndu-i filosofului faimă și remunerații neașteptate. În mod bizar, expunîndu-și frust și fără compromisuri părerile despre decadența societății americane, Ravelstein se îmbogățește, bucurîndu-se de consecințele averii cu conștiința grăuntelui de umor pentru tot ce i se întîmplă. Reținut în declararea preferințelor lui sexuale, el este totuși un filosof profund preocupat de iubire, de căutarea jumătății platonice. Privind erosul ca pe un surogat al dragostei, un dar al zeilor menit să ne îndepărteze de la adevărata căutare, Ravelstein cade în final victimă propriei
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
și prin apelul intertextual continuu la citate, aluzii și parafraze. La nivel lexical, rezultatul acestei tendințe e specializarea ironică a unor cuvinte - plod, odraslă, june, amor, amic, politichie, muzichie etc. - , prin fixarea conotațiilor lor mai mult sau mai puțin depreciative. Preferința pentru termenul (ușor) învechit sau popular e foarte puternică în anumite zone semantico-pragmatice: în exprimarea indefinitului, a impreciziei (oarece, niscai, niscaiva) ori a temporalității (deunăzi, mai an, anțărț, estimp - de exemplu: "fără să ne trezim că, estimp, cineva ne golește
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
avantajos pentru ascensiunea către putere, atît de fascinantă pentru unii. Modestia lui pare să se fi risipit treptat. E generos cu cei care îl cultivă și din ce în ce mai neiertător cu cei ce comit eroarea de a-i subestima puterile". Sau despre preferințele literare ale aceluiași: "La redacție vizite ale colaboratorilor. Iarăși vine vorba de E. Barbu. Iarăși D. R. îl apără (ca scriitor), îi acuză pe cei care l-au demascat, pe cei care nu se ocupă îndeajuns de scrisul său. Aprobă
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
din câte au fost scrise în ultimii douăzeci de ani în limba română, îi are ca protagoniști pe câțiva copii care simt fiorul virginal al întâlnirii cu moartea și cu dragostea. Unul dintre copii, Claudiu, pentru care autorul are o preferință declarată, așteaptă în afara casei, îmbrăcat în costum și cravată (așa cum l-au obligat să se îmbrace părinții săi, interzicându-i totodată să intre în casă), să-i moară bunicul. Copilul folosește prilejul pentru a se juca nesupravegheat. El pleacă la
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
reacțiile celor direct interesați, concursurile, prin rezultatele lor, incită la reflecție asupra adecvării cunoștințelor care reprezintă disciplina și a modului în care sînt predate. Prescurtarea, ca modalitate de manifestare a "principiului economiei" lingvistice, afectează, în exprimarea elevilor și studenților, de preferință, termenii corelați cu diverse aspecte ale procesului de învățămînt: mate, lit. univ., bac, prof(ă) etc., utilizate sistematic de elevi, sînt adesea preluate de persoanele cu care comunică zilnic, de părinți în primul rînd, dar și, mai în glumă, mai
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
folclorică a poeților români (autorul găsește trepte de prelucrare/ preluare mergînd de la Anton Pann la ideile estetice ale unui Alecsandri sau la identificarea "osmotică" a lui Eminescu, pînă la Arghezi-Barbu-Blaga și D.R. Popescu). Poeții "clasici" sînt analizați din unghi formal: preferința lui Eminescu pentru forme prozodice fixe și versuri-sentință, amestecul de sinceritate dezarmantă și artificiu, stilizare la Bacovia, procedeele prin care Arghezi modifică sintaxa pentru a asigura densitatea sau rarefierea versului, rolul "bestiarului" blagian în configurarea viziunii sale specifice ("excepții" de la
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
Cristian Teodorescu Am serioase îndoieli că pe dl Stolojan îl așteaptă zile ușoare în campanie. Dacă e adevărat ce spun sondajele, că noul candidat la președinție se află undeva între Ion Iliescu și Teodor Meleșcanu în ierarhia preferințelor alegătorilor, el va avea de înfruntat și atacurile lui Ion Iliescu și pe cele ale lui Teodor Meleșcanu. Și probabil că nu va fi cruțat nici de candidatul PD, în primul tur de scrutin. Discursul reformator al noului candidat a
Drumul spre Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16869_a_18194]
-
forme influențate de ele: tot omul, întreg satul, însuși băiatul. Particularitatea de a preceda un substantiv însoțit de articolul hotărît - cogeamite omul, ditamai băiatul - e semnalată în Gramatica pentru toți a Mioarei Avram. Exemplele actuale par să sugereze chiar o preferință pentru această construcție, în care însă articolul hotărît nu are nici o funcție de individualizare. Cum multe din exemplele mai vechi înregistrate în DA pentru cogeamite (ditai și ditamai se găsesc în partea de dicționar încă nepublicată) apar cu substantivele nearticulate sau
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
pentru celelalte călugărițe: "doar maica stareță și cîteva măicuțe mai școlite se ocupă cu administrația" (ib.). La plural, cel puțin, echivalența între maici și măicuțe pare perfectă; în limba de azi mi se pare totuși că se observă o ușoară preferință pentru diminutivul care și-a pierdut valorile pur afective: "corul măicuțelor de la Mănăstirea Pasărea" (RL 2147, 1997, 10); "corul măicuțelor de la Patriarhie" (Academia Cațavencu, 23, 2000, 1); Din gura pasajului apare un grup de măicuțe" (Dilema, 384, 2000, 2); "Măicuțele
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
reper moral. N-am avut și nu avem. Din acest motiv, o figură sinistră precum Ion Antonescu e recuperat ca "mare patriot" și imortalizat în statui menite să spele rușinea Clujului funarizat. Din același motiv extremiștii se mențin sus în preferințele electoratului, iar spoliatorii care au batjocorit țara în numele unei stângi imaginare amenință să revină, de două ori mai flămânzi, la putere. Și toate acestea pentru că am acceptat, în decembrie 1989, să ne începem noua viață supralicitând minciuna iliesciană, perpetuând iresponsabilitatea
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
acestor presiuni, mai adăugînd sau mai scăzînd procente pe ici, pe colo. Nu cred că există motiv suficient de puternic pentru a justifica acest procedeu. După cum nu cred că un director al unui institut de acest gen trebuie să manifeste preferințe politice. Sau, și mai rău, să facă pledoarii politice. Ceea ce iarăși s-a întîmplat în ultima vreme. La fel cum se întîmplă ca sondatori independenți să-și mai ia cîte o normă și în calitate de consiliatori pe lîngă un partid sau
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
exprimat o asemenea intenție? Candidații virtuali la președinție nu sînt nici detergenți care ar putea fi lansați pe piață, nici constructe sociologice de tip ce alți candidați ați dori să participe la alegerile prezidențiale, cu subîntrebări din care să reiasă preferința pentru tehnocrați a unei părți a alegătorilor. Or, în clipa în care un sondaj de opinie propune nume precise, el face deja o operațiune de manipulare a opiniei publice. Adică face politică. Ce efecte poate avea asupra alegătorilor sondajul de
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
a făcut un pas important dar nu suficient. Mă gândesc la precaritatea susținerii financiare, al convenția nefuncțională stabilită între Uniunea Compozitorilor și Ministerul Culturii și - nu în ultimul rând! - la mediul autohton cultural bucureștean, la gustul publicului de concert, cu preferințe strict orientate spre muzica clasicoromantică a secolului trecut, la lipsurile educației muzicale etalate la nivelele cele mai înalte ale intelectualității noastre. Privind retroactiv, la cele zece ediții, se poate afirma că "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi" este un bun de
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
din revista germană Das Gedicht nr. 7, 1999-2000, un top al poeților secolului XX. Topul este rezultatul unui vot al unui grup de critici, poeți, germaniști, traducători, antologatori etc. cărora li s-a solicitat să indice zece nume în ordinea preferințelor. Punctajul (de la zece la unu) a stabilit ierarhia. Mai exact, e vorba de două liste: una a poeților de limbă germană (nemți sau austrieci), alta a poeților "internaționali". Cei mai importanți poeți germani ai secolului au fost considerați, în această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
prudent să candideze pe liste de partid, pentru a nu se trezi rămași pe de lături, acum partidele vînează independenți, ca să-și facă planul la numărul de voturi. Fiindcă s-a văzut că pe ce zic sondajele de opinie în privința preferințelor politice nu se poate pune mare temei. Criza de personalități primejduiește deopotrivă socotelile partidelor aflate la putere și ale celor din opoziție. Cum s-a ajuns aici? Explicația cea mai simplă e că politicienii uzați în acest deceniu nu acceptă
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
stângii nu este: biserica. Instituția la care lucrează Teoctist e creditată de 85 la sută din chestionați, lucru cel puțin îngrijorător, dacă avem în vedere tendințele sale fundamentaliste și modelele anti-democratice propuse cu fervoare. Cum pe locul al doilea în preferințele populare se află armata (cu 73 la sută), iar pe locul trei poliția (cu 42 la sută), putem deduce fără teamă de a greși că românii tind să se încreadă în instituțiile militarizate sau cvasi-militarizate, în care identitatea e substituită
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]