KorAP: Find »[drukola/base=pregătitor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...340 >

8,496 matches

Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951

vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. (Așa cum am arătat și în nota anterioară, se impune eliminarea tezei a II-a; în cazul în care acest text ar fi menținut, copiii din clasa pregătitoare ar putea avea vârsta cuprinsă între 5 ani și 8 luni și 6 ani și 11 luni, respectiv o diferență de 1 an și 3 luni. (3 În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși copii cu cerințe educaționale speciale

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
în care acest text ar fi menținut, copiii din clasa pregătitoare ar putea avea vârsta cuprinsă între 5 ani și 8 luni și 6 ani și 11 luni, respectiv o diferență de 1 an și 3 luni. (3 În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși copii cu cerințe educaționale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor legali sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși copii cu cerințe educaționale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor legali sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copii cu cerințe educaționale speciale cu vârste cuprinse între o și 8 ani la data începerii anului școlar. (Este necesară mutarea acestei reglementări în cadrul secțiunii destinate învățământului special. (4 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate aproba organizarea de

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
o categorie defavorizată, precum și în funcție de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în învățământul special, se sancționează conform legii. (4 În funcție de încadrarea în categoria persoanelor cu cerințe educaționale speciale ca urmare a evaluării reglementate la alin. (1, în clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 8 ani la data începerii anului școlar. (5 În funcție de evoluția beneficiarului direct, se pot face propuneri de reorientare de la învățământul special, la învățământul de masă și invers. (6

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
impune reformularea acestuia, astfel: „Disciplina Tehnologia informației și comunicării constituie o disciplină opțională pentru elevii de la nivelul primar și este disciplină cuprinsă în trunchiul comun al planurilor de învățământ la nivelul gimnazial și la cel liceal.” (4 Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmărește dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor 8 competențe-cheie. (Opinăm că se impune înlocuirea termenului „punțile” cu termenul „trecerea”. (5 Învățământul liceal este centrat

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
Pentru corecta înțelegere a normei, considerăm că se impune modificarea expesiei „precum și produse sau rezultate ale acestor activități”, astfel: „precum și produsele sau rezultatele acestor activități”. (2 Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului. În vederea unei exprimări coerente, propunem modificarea părții de început a tezei a II-a, astfel: „Constituirea și utilizarea portofoliului educațional debutează cu...”. SECȚIUNEA 2: Structura și caracteristicile evaluărilor Art. 74 (1 La

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
cartea de identitate educațională a elevului. În vederea unei exprimări coerente, propunem modificarea părții de început a tezei a II-a, astfel: „Constituirea și utilizarea portofoliului educațional debutează cu...”. SECȚIUNEA 2: Structura și caracteristicile evaluărilor Art. 74 (1 La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmește, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare. (Pentru rigurozitate

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
imposibilitatea ca o astfel de categorie de unități de învățământ să funcționeze ca persoane juridice, raportat la dispozițiile art. 19 alin. (1. Se constată că, nici la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, dar nici la momentul introducerii clasei pregătitoare la nivelul primar, respectiv a clasei a IX-a la nivelul gimnazial, unitatea de învățământ din această categorie nu poate ajunge să funcționeze cu minimum 300 elevi. Avem în vedere și prevederile art. 63 alin. (1. Astfel, un calcul aritmetic

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
baza elaborării lor este abrogat. Constatăm astfel că, începând cu aceeași dată 9 februarie 2011, învățământul preuniversitar este fundamental afectat, fiind în pericol iminent de a intra în colaps (3 Prin excepție de la prevederile alin. (1: a măsura introducerii clasei pregătitoare în învățământul primar intră în vigoare începând cu anul școlar 2012-2013; b măsura introducerii clasei a IX-a în învățământul gimnazial intră în vigoare începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2011-2012; c

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

mai și octombrie 1980, mai și noiembrie 1981, Viena. Membru al Grupului de lucru pentru elaborarea pozițiilor țărilor în curs de dezvoltare ("Grupul celor 77"). Grupul Consultativ al O.N.U.D.I. pentru tehnologii industriale adecvate, iunie 1978, Viena. Reuniunea pregătitoare a țărilor în curs de dezvoltare ("Grupul celor 77") pentru Conferința ministerială a O.N.U.D.I. privind dezvoltarea și cooperarea industrială, aprilie 1979, Havana. Raportorul reuniunii de la Havana. Conferința ministerială a O.N.U.D.I. privind dezvoltarea și cooperarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Viena și 1978, la Rio de Janeiro. Vicepreședinte al Comitetului Plenar al Conferinței generale a AIEA, septembrie 1981, Viena. Reprezentant al Namibiei (împuternicit de Consiliul O.N.U. pentru Namibia) la Conferința generală a A.I.E.A., septembrie 1984, Viena. Reuniunea pregătitoare a Conferinței generale A.I.E.A., august 1978, Berlin, iunie, 1980, Ulan Bator . Sesiunile Consiliului Guvernatorilor A.I.E.A. din anii 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, și 1980, Viena. Seminarul A.I.E.A. privind energia nucleară, pentru oficiali la nivel executiv din țările

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
deschis în cele două țări, mai 1991. Seminarul privind Regimul de control asupra Tehnologiilor pentru Rachete (M.T.C.R.), martie 1992, Varșovia. Conferința internațională privind conversia de tehnologii militare spre utilizări pașnice, mai 1992, Beijing. Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (O.I.A.C.) Comisia pregătitoare a O.I.A.C., de la Haga: sesiunile a V-a, decembrie 1993; a VI-a, aprilie 1994; a VII-a, iunie 1994; a VIII-a, septembrie 1994 și a X-a, aprilie 1995. Consiliul Executiv al O.I.A.C., cu ocazia primei Conferințe a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Europa; 1981-1985, New-York, sesiuni ale Adunării generale a ONU; 1985, Ottawa, reuniune privind drepturile omului a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1986, Berna, reuniune privind contactele umane a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1986, Viena, reuniune pregătitoare a reuniunii generale a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1988, Geneva, sesiune a Comisiei O.N.U. pentru drepturile omului; 1991-1993, Budapesta, sesiunile Comisiei Dunării; 1996, Copenhaga, Conferința mondială asupra dezvoltării sociale; 1999, Sankt Petersburg, reuniune asupra deceniului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Copenhaga, Conferința mondială asupra dezvoltării sociale; 1999, Sankt Petersburg, reuniune asupra deceniului dreptului internațional, 100 ani de la Conferința Păcii de la Haga; 2001, Durban, Conferința mondială împotriva rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei și intoleranței legate de acestea; 2001-2002, New-York, reuniuni ale Comitetului pregătitor pentru Curtea Penală Internațională; 2003-2006, Budapesta, Kiev și Belgrad, reuniuni ale Comitetului pregătitor pentru revizuirea Convenției Dunării din 1948; 2006, Haga, simpozion privind activitatea lui Demetre Negulesco, judecător român la Curtea Permanentă de Justiție Internațională. Publicații științifice Contribution à une

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
internațional, 100 ani de la Conferința Păcii de la Haga; 2001, Durban, Conferința mondială împotriva rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei și intoleranței legate de acestea; 2001-2002, New-York, reuniuni ale Comitetului pregătitor pentru Curtea Penală Internațională; 2003-2006, Budapesta, Kiev și Belgrad, reuniuni ale Comitetului pregătitor pentru revizuirea Convenției Dunării din 1948; 2006, Haga, simpozion privind activitatea lui Demetre Negulesco, judecător român la Curtea Permanentă de Justiție Internațională. Publicații științifice Contribution à une étude sur les normes imperatives en droit international (jus cogens), 1971; Normele imperative

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
A contribuit la fundamentarea conceptuală a poziției României privind Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa C.S.C.E. (scopuri, reguli și principii, domenii de activitate, structuri instituționale, proceduri și metode de lucru). A fost coautor al mandatului delegației române la Reuniunea pregătitoare a C.S.C.E. de la Helsinki și al proiectului regulilor de procedură ale Conferinței, propus de România și acceptat în cvasiintegralitatea sa. A răspuns direct de coordonarea demersurilor și acțiunilor diplomatice întreprinse de delegația română în cadrul Reuniunii pregătitoare și pe lângă autoritățile finlandeze

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
delegației române la Reuniunea pregătitoare a C.S.C.E. de la Helsinki și al proiectului regulilor de procedură ale Conferinței, propus de România și acceptat în cvasiintegralitatea sa. A răspuns direct de coordonarea demersurilor și acțiunilor diplomatice întreprinse de delegația română în cadrul Reuniunii pregătitoare și pe lângă autoritățile finlandeze (1970 1973). A finalizat negocierile privind deschiderea la București a Centrului de Informare al O.N.U. și a Centrului European U.N.E.S.C.O. pentru Învățământul Superior (1970 1972). A avansat propuneri privind înființarea Institutului Român

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
al delegației române la Conferința de încheiere a Rundei Uruguay din cadrul G.A.T.T. Marrakesh, Maroc; Vicepreședinte al Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa; Președinte al Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa; Șeful delegației române la sesiunea pregătitoare pentru U.N.C.T.A.D. IX a Grupului țărilor latino-americane și din Caraibe (G.R.U.L.A.C.) Caracas, Venezuela; Șeful delegației române la negocierile de la cea de-a 9-a Conferință a Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (U.N.C.T.A.D.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
a II-a la cea de-a 55-a sesiune jubiliară a Adunării generale a O.N.U.-ADUNAREA MILENIULUI (2000/2001). membru al Consiliului consultativ al Fondului Națiunilor Unite pentru Parteneriate Internaționale -U.N.F.I.P. ( 2000/ 2001). vice-președinte al Comitetului Pregătitor al Summit-ului Mondial pentru Dezvoltare Durabilă ( 2002). A ținut cursuri pe teme privind '' Noul rol al O.N.U. și al corporațiilor multinaționale pe piața globală emergentă'' și ''Concepția României asupra rolului O.N.U. și expansiunii N.A.T.O.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.), precum și pe cele ale organizațiilor economice internaționale. Pornind de la aceste responsabilități și de la mandatele încredințate de către conducerea țării își aduce contribuția la: negocierea, în calitate de șef al grupului de experți români, a documentelor pregătitoare pentru întâlnirile la nivel de șefi de stat și de guvern, care au avut loc în cadrul Organizației Statelor Participante la Tratatul de la Varșovia, la București sau în capitalele țărilor respective, în perioada 1974 1989; în perioada 1987 1988, a îndeplinit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Budapesta. În anul 1975: participă la Conferința de la Viena, care a adoptat Convenția O.N.U. privind reprezentarea statelor în relațiile lor cu organizațiile internaționale. În anul 1976: pentru prima oară este șef al delegației țării noastre la lucrările Comitetului pregătitor al Conferinței O.N.U. pentru habitat (Sesiunile de la Geneva și New York din mai și septembrie 1976). În anul 1976: membru al delegației române la Conferința O.N.U. pentru habitat (Vancouver, octombrie). În anul 1977, șef al delegației române

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
O.M.P.I.; Conferințele Internaționale asupra spațiului Extra-Atmosferic (Viena și Geneva); Conferința privind Dreptul Tratatelor (Viena, 1968); Conferința Internațională asupra Produselor Psihotrope (Viena, 1971); prima și cea de-a doua Reuniune ministerială a "Grupului celor 77" (Alger, 1969, și Lima, 1971) pregătitoare ale Conferințelor U.N.C.T.A.D de la New Delhi și Santiago de Chile. A urmărit și a susținut realizarea unei idei conturate în timpul lucrărilor primei Conferințe a Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (1964) ca România să devină membru al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
membru al delegațiilor M.A.E. român la consultările bilaterale cu Bulgaria, R.D.G. și U.R.S.S., în vederea pregătirii reuniunii de la Helsinki. A fost avansat la gradul de Secretar II. În perioada 1972 1975, este membru al delegației române la Reuniunea pregătitoare a Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa de la Helsinki și la faza a două a Conferinței de la Geneva. Între 1976 1984, lucrează ca Secretar II, Secretar I și notificat Consilier la Ambasada României de la Moscova, ocupându-se constant de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
P.U., Oficiul Internațional al Căilor Ferate. La acțiunea protocolară organizată de șeful Misiunii pentru plecarea sa a participat președintele Confederației Elvețiene, șeful Departamentului Finanțelor, Nello Celio; 1972-1973 Director adjunct al Direcției Țări Dezvoltate; Membru al Delegației României la Convorbirile Pregătitoare de la Helsinki pentru Securitate și Cooperare în Europa; A condus grupul de coordonare a negocierilor la C.S.C.E. și M.B.F.R.-Vienadin M.A.E. 1974-1978 Consilier la Ambasada României la Bruxelles, însărcinat cu relațiile cu Comisia Executivă a Comunităților Economice Europene

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
în diferite aspecte ale industrializării, inclusiv prin furnizarea de informații privind tehnologii noi și adecvate, promovarea investițiilor, pregătirea personalului, practici de dezvoltare industrială și a evaluat necesitățile țărilor beneficiare de asistența O.N.U.D.I. A elaborat și derulat asistența pregătitoare, a condus proiectele de cooperare tehnică executate de O.N.U.D.I. în țările respective și a negociat acordurile de cooperare dintre O.N.U.D.I. și aceste țări. A promovat strategia O.N.U.D.I. pentru dezvoltarea industrială durabilă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]