876 matches
-
care se interpune Între spectatori și Artă, pentru a-și strânge bogata recoltă de aplauze. În al patrulea și ultimul rând, cinematograful, televiziunea și teatrul radiofonic, care amplifică și răspândesc răul prin atitudini ostentative, pur mecanice. Cei care au explorat preistoria Teatrului Foarte Nou vântură, pe post de antecedent, doi precursori: drama Patimilor de Oberammergau, actualizată de plugari bavarezi, și reprezentațiile multitudinare, autentic populare, cu Wilhelm Tell, care cuprind cantoane și lacuri, chiar pe locurile unde s-a petrecut mult vânturata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Tu ai putea? Nu, nici eu, răspunse Julia. — Totuși, n-au unde să meargă. Și uite, sînt femei, bătrîni și copii. — E groaznic. Oameni forțați să ducă o viață de cîrtițe. Ca În Evul Mediu. Mai rău chiar. Ca-n preistorie. Într-adevăr, era ceva primar pe figurile copleșite ale celor care bîjbîiau spre gura slab luminată a metroului. Puteau fi, foarte bine, milogi sau neguțători, refugiați dintr-un alt război, tot medieval, sau dintr-un război al viitorului, așa cum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
lumii, În eternitatea destinului ei, În libertatea tuturor, și uram orice necuviință Împotriva ei și a fiecăruia. Nu ai voie. Cei care conduc acum țara, țările toate din jur, sînt fosilele unor vremuri criminale care au existat, cu siguranță În preistorie, și care din cînd În cînd tresar aduse la suprafață de oribile mișcări tectonice, refuzînd să creadă că nu mai există, impunînd, prin spaima ce-o naște lumii, existența lor putrefactă. N-ai dreptul să cedezi: dacă cumva ai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
p. 5) poate fi reprezentat grafic astfel: Figura 1. Permutațiile semantice ale conceptului de "națiune" Sursa: adaptare după L. Greenfeld (1992, p. 9) Primele două încarnări semantice ale conceptului de "națiune" (I: "comunitate de origine"; II: "comunitate de opinie") aparțin preistoriei naționalismului. Relevante pentru geneza și evoluția naționalismului românesc sunt înțelesurile ulterioare, de aceea, în continuare, reflectorul analitic va fi fixat pe emergența acestor noțiuni în spațiul cultural românesc. Pe parcursul secolului al XVIII-lea s-a produs tranziția de la sensul III
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întâmplările românilor, scrisă în 1805 și rămasă la stadiul de manuscris până în 1995 (!), simte nevoia de a evidenția fortissimo possibile originea latină a poporului român, fapt pentru care consideră necesar ca istoria românilor să fie prefațată de o incursiune în preistoria Romei. Odiseea poporului român începe așadar cu "Stricarea Troiei". "Nașterea și creșterea lui Remul și a lui Romul", apoi zidirea Romei, ș.a.m.d., sunt cărămizi fundaționale nu doar ale istoriei Imperiului Roman, ci și ale poporului român, a cărui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a văzut lumina tiparului antum, deci e puțin probabil să fi trecut prin filtrul corecturii); însă sistematicitatea, frecvența și recurența cu care se produce favorizează interpretarea unei interșanjabilități deliberate din partea autorului. Împingerea începutului istoriei poporului român în negurile mitologice ale preistoriei Romei pe care o face Samuil Micu în 1805 își va avea reverberația jumătate de secol mai târziu, în Istoria Romaniloru publicată de August Treboniu Laurian (1853), care fixează contorul istoric al debutului istoriei românilor în anul 753 î.e.n., anul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de specificarea anului de la fundarea Romei. Spre exemplu, din când în când, Șincai face astfel de referiri: "Anul 306. Care este de la zidirea Romei 1059" (Șincai, 1886, p. 58) [1811]. Laurian a preluat de la Micu înrădăcinarea originii istoriei române în preistoria romană, iar de la Șincai sistem cronologic roman, pe care l-a transformat în principalul cadru de referință temporală a evenimentelor istorice. "Implicatura" ideologică a sistemului laurian de periodizare este evidentă: ambele momente definitorii ale istoriei poporului român sunt plasate în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suprapunerea dintre latinitatea romană și teritoriul dacic. Niciunul dintre aceste principii nu este utilizat în setul de manuale școlare de istorie. În schimb, toate își structurează narațiunea istorică pe baza principiului teritorial, legând istoria românilor nu atât de istoria și preistoria romanilor, cât de teritoriul dacic și de vechii săi locuitori. Dacă în Idee repede... (lucrare pe care am catalogat-o ca aparținând avangardei gândirii istoriografice), Aaron deschidea epopeea românilor cu "descălecarea coloniilor romane în Dacia", în Manual... (lucrare pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
timpului istoric în epoci generice (veche, modernă, contemporană). O variație a acestui sistem este avansată de M. Manea, A. Pascu și B. Teodorescu (1993, p. 10): Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) Epoca Universal Continental Național Preistoria 4-3 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. Protoistoria Mil. II î.Hr. Mil. II î.Hr. Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista) Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr. 602 d.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Creștin") Epoca modernă 1492 1453 1600 Contemporaneitatea 1789 1789 1918 Aceeași schemă este reprodusă și de manualul semnat de L. Lazăr și V. Lupu (2000), cu diferența că din periodizarea acestora din urmă este exclusă "protoistoria", care este asimilată intervalului preistoriei. Planul de periodizare pe care l-am numit mai sus "sistemul epocal-cronologic" dezvoltat pentru prima oară în perioada comunistă de C. Daicoviciu et al. (1972) supraviețuiește și după reforma introdusă de manualele alternative. Publicat în prima generație de manuale alternative
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasificare a timpului istoric: epoca veche; epoca medievală; epoca modernă și contemporană. O altă variație, mai elaborată, este încercată de A. Vulpe et al. (1999, p. 8), care clasifică "duratele timpului istoric în spațiul românesc" pe întinderea săgeții timpului, de la "Preistorie" (600.000 î.H.cca. 500 î.H), trecând prin "Antichitate" (cca 500 î.H.-271 d.H.), "Epoca migrațiilor" (271 d.H.-sec. IX), "Evul Mediu" (sec. IX-1821), "Epoca Modernă" (1821-1918), ajungând în cele din urmă în "Epoca Contemporană" (1918→). Acest tipar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lungul a 600.000 de ani, sau altfel spus de-a lungul a 20.000 generații. O metaforă extrem de sugestivă a acestui drum aparține unui sociolog francez care compară parcursul istoric al omului cu traseul unui atlet care pleacă din preistorie, aleargă continuu pe un drum lung ce parcă nu se mai termină, trecând prin zone aride, habitate naturale virgine și deodată ajunge În epoca modernă În care apar așezări umane, Întinderi cultivate, orașe, zone industriale, străzi iluminate, drumuri de fier
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
-și asigura subzistența și siguranța existenței sale, altfel spus, pentru a-și crea confortul material și implicit pentru a ajunge la un trai civilizat. O incursiune sumară În istoria științei ne arată că de fapt Începuturile ei se plasează În preistorie, cu aproximativ 40-50.000 ani În urmă, când omul reușește să reproducă focul prin frecarea a două lemne sau ciocnirea a două pietre. Știința se va dezvolta lent trecând prin etape succesive, de la nivelul omului prehistoricculegător de hrană (perfect integrat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se puede (da, se poate), preluat cu succes și de Barack Obama în campania sa prezidențială (Yes, we can!). CHOMSKY, NOAM (1928 ) Dacă numărul de citări reprezintă valoarea unei personalități culturale, atunci cel mai important american al aproape tuturor timpurilor (preistoria nu contează, deoarece prestigiosul Citation Index și scrierea în sine nu existau pe vremea aceea) este fără îndoială Noam Chomsky. Conform cu mai sus invocata autoritate, mai precis The Arts and Humanities Citation Index pentru perioada 1980-1992, cele 3874 de citări
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai stranie negare a omului, în ultimă instanță, negare până la care nici o avangardă n-a reușit să ajungă. Deosebirea e și în aceea că avangardele nu căutau soluții mântuitoare, rezumându-se la deconstrucție violentă a tradiției, pe când Zerzan caută în preistorie o tradiție mai mult decât utopică, din perspectiva unui rousseauism sans rivages. Pentru ciudatul neocinic american, limbajul este primul dintre idolii tribului și de el trebuie să ne lepădăm, căci încapsulează conștiința într-o "captivitate" insolubilă, o captivitate în simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
învăluit", cum l-a numit Bernard d'Espagnet), "adică ceea ce se sustrage oricărei raționalizări" și care corespunde sacrului.323 Identificăm aici pasul decisiv al transdisciplinarității spre depășirea paradigmei moderniste și postmoderniste. Cestea din urmă încheie, din atare punct de vedere, preistoria modernistă a cunoașterii, ca reducție a lumii la un singur nivel al Realității. Când gândirea tradițională reducea lumea la un singur nivel, sprijinit, însă, ontologic, pe un monism divin, ea ajungea fie la o ruptură între sacru și profan, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
individuală și nici măcar să abordăm ansamblul complicat al genezei ei ; în loc de aceasta, ele se ocupă cu precădere fie de ecourile unei capodopere, cum ar fi traducerile și imitațiile, de cele mai multe ori ale umor autori de mina a doua, fie de preistoria unei capodopere, migrația și răspândirea temelor si formelor ei. Astfel concepută, "literatura. comparată" .pune accentul pe factori externi; iar declinul acestui tip de "literatură comparată" în ultimele decenii reflectă tendința generală de îndepărtare de la accentuarea unilaterală a "faptelor", a surselor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
și interacțiunile sociale ale individului, pe care le orientează. Deși studiul atitudinilor ocupă un loc central În cercetarea psihosocială, sensul conceptului este departe de a fi unitar, atribuindu-i-se multiple interpretări și definiții. In psihologie, teoria atitudinilor Își are preistoria sa. După unii autorii, termenul a fost folosit pentru prima data În relație cu viața psihică a omului, În anul 1862 (apud Vrabie, 1994). După părerea lui H. English și A. English (1958), autorul care a folosit pentru prima dată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ficțiune la fixarea în conștientul și subconștientul colectiv, în aproape jumătatea de veac totalitară, a formelor de minciună pe care s-a bazat comunismul și care își fac simțite efectele până astăzi. I. Propaganda Originile propagandei sunt situate adânc în preistorie. Universul omului primitiv era, până la un moment dat, omogen. Soarele nu era mai important decât copacul, nici ploaia decât tigrul cu colți- sabie, iar ființa umană însăși se percepea pe sine ca parte neprivilegiată a naturii, căutând umăr la umăr
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Foamea, Frigul, Frica. Este ucis inginerul „Babu” Ursu în beciurile Miliției pentru că ținuse un jurnal „dușmănos”, supravegherea populației de către Securitate atinge cote monstruoase, oamenii mor pentru că nu au medicamente, pentru că în blocurile socialiste neîncălzite e mai rău decât în peșterile preistoriei, laptele praf „Rarău” pentru copii este traficat asemenea cocainei. Femeile care își provoacă avort mor cu procurorul la cap. Importuri tehnice esențiale sunt stopate, aruncând România afară din contextul tehnico- economic mondial. Nici reviste de specialitate nu mai pătrund în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se lasă așteptate, a unor documente scrise pentru perioada de până la întemeierea statului Țara Românească a Moldovei - Vlahia Mică sau Rusovlahia - , că arealul străjuit de culmile domoale ale Obcinilor Bucovinei, brăzdate de apele Moldovei și Moldoviței, au fost locuite din preistorie și nu încape nici o îndoială că în primul mileniu după Hristos, până la anul 1000 și în primele secole ale mileniului al II-lea, a existat a locuire permanentă, firește, cu o populație rară, în așezări care și-au putut schimba
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sale pentru rafinarea aparatului exploratoriu al arheologiei paleoliticului. 2. Între mit și etnografie: arhetipul social al epocii paleolitice Sărăcia documentară, dar mai ales misiunea, epistemologic copleșitoare, de a iniția, deci întemeia istoria umanității, au condamnat sistematic prima mare epocă a preistoriei, paleoliticul, la statutul unui consumator omnivor de stereotipuri și idei predigerate, majoritatea răpite filozofiei sociale, dreptului, antropologiei sau biologiei. Problematica antropogenezei oferă, în acest sens, exemplul cel mai potrivit. Puține subiecte de interes științific pot revendică o asemenea importanță, iar
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a doua încununează definitiv înstăpânirea sa asupra naturii, triumful său asupra ecologiei fiind materializat prin adoptarea economiei productive (Gamble 2007). Semnificativ este faptul că această meta narațiune, al cărei obiectiv fundamental l-a reprezentat dintotdeauna identificarea germenilor civilizației, divizează implacabil preistoria între un „înainte” și un „după”, metaforele invocate fiind grăitoare: oamenii paleoliticului „sunt înzestrați”, sau „achiziționează” (bipedia, limbajul, gîndirea simbolică, instituțiile sociale); în contrast, lumea agricultorilor, realmente creativi din punct de vedere cultural, „crește”. Epoca paleolitică devine, așadar, în mare
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
transportul copiilor în cazul parcurgerii de distanțe lungi, pentru a minimaliza efortul și, implicit, consumul caloric al mamelor care alăptează (Gettler 2010). Ipoteza nu este lipsită de implicații în ceea ce privește conștientizarea afectivă a paternității. De asemenea, există opinii conform cărora, în preistorie, statutul de mamă și obligațiile care decurg din el au cunoscut o certă variabilitate, fără a fi implicat legarea obligatorie a femeii de spațiul domestic (Bolen 1992). footnote>, au creat și premisele unei ameliorări a statutului unora dintre femei. Ea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
s-a accentuat în decursul secolelor următoare. Social, astrologia a pornit de pe treptele tronului și din altarele cele mai sfinte ale Babilonului, pentru a coborî treptat dar sigur, până în praful bâlciurilor și până la biletele trase de papagali. Metodologic începe în preistorie, din empirică, transformîndu-se în științifică, odată cu marii astronomi ai antichității și decade în noua epocă într-o rutină fără legătură cu cerul, axîndu-se doar pe consultarea efemeridelor și pe interpretarea lor după regulile clasice (care nu mai corespund situației reale
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]