4,811 matches
-
agenților economici cât și populației, ca de exemplu activitățile juridice. Numărul mare de clase care apar în această diviziune este consecința dezvoltării activităților de servicii într-o economie modernă. Activitățile de servicii nu sunt în exclusivitate prestări de servicii. Industria prelucrătoare produce anumite servicii că: instalarea, repararea sau chiar servicii cu caracter industrial cum sunt de exemplu acoperirile metalice ce participa la ciclul de fabricație a unui produs. Invers, anumite bunuri rezultă din activități de servicii, ca de exemplu fotografiile. 11
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
rezerva precizărilor cu privire la unitățile care nu exercita decât activități auxiliare. Că regula generală, activitățile de servicii nu sunt luate în calcul decât dacă aceste servicii se efectuează în contul terților. Această restricție trebuie reținută pentru serviciile industriale clasificate în industria prelucrătoare, ca de exemplu: imprimarea tricourilor nu apare că o activitate distinctă la fabricarea tricourilor în cadrul aceleiași unități, insă unitățile care imprimă tricouri pentru terți sunt cuprinse în clasa specifică 1730 - Finisarea materialelor textile. Cand mai multe activități sunt exercitate în cadrul
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
semiprețioase, azbest, grafit natural, cuarț, mica, talc, feldspat, steatit, pietre de moară, fondanți naturali, ape minerale etc. Excepții: Îmbutelierea la sursă a apelor naturale, pentru consum, se include în clasa 1598 (Producția de ape minerale îmbuteliate la surse). E INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE Industria prelucrătoare este definită că o activitate de prelucrare a obiectelor muncii extrase din natură și a produselor agricole, precum și de restabilire a valorii de întrebuințare (reparare) a produselor industriale. În procesul de prelucrare, materiile prime sunt supuse unor procese
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
grafit natural, cuarț, mica, talc, feldspat, steatit, pietre de moară, fondanți naturali, ape minerale etc. Excepții: Îmbutelierea la sursă a apelor naturale, pentru consum, se include în clasa 1598 (Producția de ape minerale îmbuteliate la surse). E INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE Industria prelucrătoare este definită că o activitate de prelucrare a obiectelor muncii extrase din natură și a produselor agricole, precum și de restabilire a valorii de întrebuințare (reparare) a produselor industriale. În procesul de prelucrare, materiile prime sunt supuse unor procese mecanice, termice
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
varietate de activități guvernamentale, îndeosebi de infrastructură cum sunt activitățile de coordonare în domeniile: - servicii administrative cu privire la agricultură, silvicultura, vânătoare și pescuit; - servicii administrative legate de domeniul energetic și de combustibili; - servicii administrative legate de industria extractiva, resursele minerale, industria prelucrătoare și de construcții; - servicii administrative legate de transport și comunicații; - servicii administrative legate de comerț, hoteluri, restaurante, turism; - servicii administrative legate de administrarea proiectelor multidisciplinare (cu mai multe destinații); - servicii generale administrative legate de economie și forță de muncă. În
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
Kambla, Fremantle, Adelaide, Brisbane. Aeroporturi principale: Sydney, Melbourne, Brisbane, Adelaide, Canberra, Mirbairn, Perth. Economia Australiei este foarte dezvoltată, se bazează pe aportul finanțelor, industriei și serviciilor. Are bogății minerale și metale în valoare de 1,6 trilioane de dolari. Industria prelucrătoare este concentrată în jurul orașelor mari. Parteneri de comerț: Japonia, S.U.A., Coreea de Sud, Singapore, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Hong Kong,Germania,China. Economia Australiei este caracterizată ca o economie industrial-agrară dezvoltată, este unul din marii producători și exportatori de bauxită, cărbuni și minereuri de fier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Iordania a devenit membru al Ligii Arabe în anul 1945 și al O.N.U. în 1955. Economia iordaniană a cunoscut în anii '80 o creștere considerabilă (spor anual al P.I.B. 4%) pe seama valorificării resurselor minerale, a dezvoltării agriculturii, industriei prelucrătoare ș.a. Iordania este un important producător de fosfați (cca. 7 mil. tone/an) și săruri de potasiu (1,5 mil. tone/an), materii prime prelucrate parțial în țară, restul fiind exportate în Europa. Extinderea irigațiilor în zona El Ghor a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prime prelucrate parțial în țară, restul fiind exportate în Europa. Extinderea irigațiilor în zona El Ghor a dus la sedentarizarea populației nomade și la obținerea de mari producții de legume și fructe, care asigură o parte importantă a exportului. Industria prelucrătoare, concentrată în zona Amman-Zarka, Aqaba, produce îngrășăminte chimice, ciment, produse petroliere, bunuri de larg consum. Turismul are o contribuție importantă în balanța de plăți, precum și trimiterile emigranților în țările arabe petroliere (până în anul 1990). Conflictul armat din Golf (1990-1991) a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
proprie de îngrășăminte chimice, care asigură 20% din P.N.B. industriei, fiind concentrată în Damasc, Alep, Hama și Homs). Principalele culturi sunt orzul și grâul (1/3 din suprafața cultivată); după 1989 a apărut și un sector particular dinamic în industria prelucrătoare și asigură 20% din P.N.B.; bumbacul, important articol de export, se situează pe locul 2 după petrol. În ultimii ani s-a redresat balanța comercială, devenind excedentară. Relațiile româno-siriene Încă din Evul Mediu, mărfurile aduse din Orient erau căutate (haine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
bananieri, ananas, papaia, trestie de zahăr, porumb, fasole și cartofi. Se cresc vite pentru produse lactate. Industria electronicelor se dezvoltă rapid, fiind cea mai importantă ramură industrială, alături de turism, ajutat de stabilitatea socială și resursele oferite de mediul înconjurător. Industria prelucrătoare ocupă 25% din P.N.B., relativ diversificată asigură exporturi de produse chimice, textile, pielărie, materiale de construcții 104. Este o țară foarte atractivă pentru investiții, având condiții foarte bune pentru stabilirea unor companii multinaționale datorită nivelului înalt de pregătire a populației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
una cu "travaliul conștient"; acesta din urmă, chiar din perspectiva dictaturii judicativului, nu reprezintă decât o apariție "logică", un fapt de relație între o conștiință și un "obiect" al ei, în sensul menținerii acestuia din urmă la distanță față de conștiința prelucrătoare, chiar și atunci când conștiința îl constituie, astfel încât ea să-și păstreze însăși funcția prelucrătoare, dătătoare de identitate pentru conștiință; dătătoare însă nu în mod direct, ci prin potențarea diferenței dintre "ea" și "obiectul" său, prezentat întotdeauna ca fiind cu totul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
decât o apariție "logică", un fapt de relație între o conștiință și un "obiect" al ei, în sensul menținerii acestuia din urmă la distanță față de conștiința prelucrătoare, chiar și atunci când conștiința îl constituie, astfel încât ea să-și păstreze însăși funcția prelucrătoare, dătătoare de identitate pentru conștiință; dătătoare însă nu în mod direct, ci prin potențarea diferenței dintre "ea" și "obiectul" său, prezentat întotdeauna ca fiind cu totul altfel decât conștiința (ca fiind de altă "natură"): însă numai în interiorul conștiinței, în propria
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a hotărât să treacă dincolo de "lucruri", dar împreună cu ele, întrebându-se despre temeiul lor unic, așa cum s-a întâmplat în filosofia greacă prearistotelică. Prin urmare, cunoașterea poate avea ca obiect lucrurile (ființările date pentru experiență, puse în sens de către conștiința prelucrătoare), dar și ceea ce corespunde "temeiului" acestora (ceva care nu are condiția de lucru și este așezat în sens într-un mod diferit de către "conștiința constituantă").58 Deschiși astfel către un nou orizont aporetic privind rosturile analiticii și dialecticii, am putea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ce reprezintă judicativul constitutiv. În plus, decurg dintr-o astfel de repoziționare a conștiinței interogative mai multe probleme, pe care filosofia le va pune deschis: natura "obiectului", posibilitatea gândirii de a prelua și prelucra transcendentul, compatibilitatea obiectului-lucru cu actul conștiinței prelucrătoare, formele "sintetice" ale acestei relații, poziția relației: ca unitate originară sau ca sinteză alcătuită din elemente, inițial disparate, autonome. Toate acestea se află și la Aristotel, măcar sugerate, dacă nu cumva, unele dintre ele, puse într-o formulă spre care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de mai jos se definesc astfel: a) produse agroalimentare - produse naturale, de origine vegetală și animală, inclusiv bioproduse și produse semiprelucrate, prelucrate și/sau conservate, derivate din cele naturale; ... b) filiera produsului agroalimentar - sistemul de relații funcționale care leagă producătorii, prelucrătorii, transportatorii, depozitarii, distribuitorii, comercianții și/sau bursele de marfuri care tranzacționează acela��i produs în vederea utilizării și/sau a consumului acestuia; ... c) piața produsului agroalimentar - totalitatea relațiilor legate de actele de vânzare-cumpărare, inclusiv cererea și oferta unui produs agroalimentar, locul
ORDONANTA nr. 55 din 30 ianuarie 2000 privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126832_a_128161]
-
Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare în comerțul cu mărfuri, va informa acest for despre activitățile și programele sale de lucru. 3. Consiliul poate face demersurile considerate necesare pentru a menține contacte eficiente cu organizațiile internaționale ale producătorilor, comercianților și prelucrătorilor de zahăr. Articolul 15 Cooperarea cu Fondul comun de marfuri 1. Organizația va beneficia de toate facilitățile Fondului comun de mărfuri. 2. Cu privire la implementarea oricărui proiect conform paragrafului 1, Organizația nu va acționa ca agent executoriu și nu își creează
ACORD din 1 ianuarie 1992 privind aderarea României la Acordul internaţional al zahărului, adoptat la Geneva la 20 martie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125918_a_127247]
-
Articolul 1 Se aprobă Acordul dintre Ministerul Agriculturii și Alimentației din România și Ministerul Agriculturii și Industriei Prelucrătoare din Republică Moldova privind colaborarea economică și tehnico-științifică în domeniul agriculturii și industriei alimentare, semnat la București la 31 august 1999. Articolul 2 Cheltuielile ocazionate de aducerea la îndeplinire a prevederilor acordului se vor efectua în conformitate cu reglementările legale în vigoare
HOTĂRÂRE nr. 951 din 15 noiembrie 1999 pentru aprobarea Acordului dintre Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din România şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucratoare din Republica Moldova privind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, semnat la Bucureşti la 31 august 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126037_a_127366]
-
vigoare a fiecărui stat al părților contractante. Articolul 2 Părțile contractante vor susține și vor dezvolta o colaborare concretă în următoarele direcții: . producție vegetală - cultură mare, horticultura, viticultura, pomicultura; . producție animală - inseminare, transfer de embrioni, biotehnologii; . mecanizarea lucrărilor agricole; . industria prelucrătoare; . dezvoltare rurală; . servicii de consultanță agricolă; . cercetare științifică. Articolul 3 Colaborarea economică și tehnico-științifică dintre părțile contractante se va realiza prin următoarele mijloace: . schimb de informații de interes reciproc, documente normative, standarde, mostre de produse; . realizarea în comun de cercetări
ACORD din 31 august 1999 între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din România şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucratoare din Republica Moldova privind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul agriculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126043_a_127372]
-
contractante se va realiza prin următoarele mijloace: . schimb de informații de interes reciproc, documente normative, standarde, mostre de produse; . realizarea în comun de cercetări științifice și aplicarea rezultatelor acestora; . introducerea de tehnologii moderne în producția vegetală, animală și în industria prelucrătoare; . sprijinirea înființării de societăți mixte; . schimb reciproc de informații referitoare la manifestările științifice și economice în domeniul agriculturii și industriei alimentare (organizarea de târguri, expoziții, concursuri, seminare, conferințe, simpozioane etc.); . organizarea în comun de programe de instruire; . schimb de specialiști
ACORD din 31 august 1999 între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din România şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucratoare din Republica Moldova privind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul agriculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126043_a_127372]
-
fizice, în conformitate cu legislația în vigoare în statele părților contractante. Articolul 4 Părțile contractante vor înființa un grup mixt de lucru compus din reprezentanți ai ambelor părți contractante, ale cărui sarcini vor fi: . analiza stadiului cooperării în domeniul agriculturii și industriei prelucrătoare; . identificarea de noi acțiuni și forme de cooperare; . soluționarea problemelor litigioase apărute în cadrul cooperării bilaterale. Grupul mixt de lucru se va întâlni cel putin o dată pe an sau ori de câte ori va fi necesar, alternativ în România și în Republică Moldova. Lucrările
ACORD din 31 august 1999 între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din România şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucratoare din Republica Moldova privind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul agriculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126043_a_127372]
-
luni înainte de data expirării perioadei de valabilitate respective, intenția să de a-l denunță. Semnat la București la 31 august 1999, în două exemplare originale. Pentru Ministerul Agriculturii și Alimentației din România, Ioan Avram Mureșan Pentru Ministerul Agriculturii și Industriei Prelucrătoare din Republică Moldova, Valeri Bulgari ---------
ACORD din 31 august 1999 între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din România şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucratoare din Republica Moldova privind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul agriculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126043_a_127372]
-
25, asistenta 36,9) uzine de București sector 2 tehnică pentru laminare. laminoare, trăgătorii, trefilării și secții de extrudare la cald și la rece pentru metale feroase și neferoase, acoperiri �� metalice, nemetalice, pentru investiții și modernizări sau reparații �� din metalurgia prelucrătoare, inginerie tehnologică pentru utilaje metalurgice, utilaje de prelucrarea metalului, cuptoare de încălzit și tratamente termice, instalații electrice și automatizări construcții civile, industriale și consolidări, plan general, instalații chimice, ateliere de întreținere, ventilații, recuperări și instalații de protecția mediului; studii de
HOTĂRÎRE nr. 29 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul metalurgiei feroase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121097_a_122426]
-
acea autoritate abilitată să inițieze proiecte de acte normative sau administrative ce implică acordarea unor ajutoare de stat. În această sferă se includ și inițiativele legislative conform prevederilor Constituției României. Articolul 10 Definirea întreprinderii publice care activează în sectorul industriei prelucrătoare În sensul prezentei legi, prin întreprindere publică ce activează în sectorul industriei prelucrătoare se înțelege orice întreprindere publică al cărei obiect principal de activitate, reprezentând cel puțin 50% din totalul cifrei de afaceri anuale, se desfășoară în domeniul industriei prelucrătoare
LEGE nr. 143 din 27 iulie 1999 (*republicată*) privind ajutorul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124990_a_126319]
-
acordarea unor ajutoare de stat. În această sferă se includ și inițiativele legislative conform prevederilor Constituției României. Articolul 10 Definirea întreprinderii publice care activează în sectorul industriei prelucrătoare În sensul prezentei legi, prin întreprindere publică ce activează în sectorul industriei prelucrătoare se înțelege orice întreprindere publică al cărei obiect principal de activitate, reprezentând cel puțin 50% din totalul cifrei de afaceri anuale, se desfășoară în domeniul industriei prelucrătoare. Activitățile care se includ în sectorul industriei prelucrătoare sunt cele din Clasificarea activităților
LEGE nr. 143 din 27 iulie 1999 (*republicată*) privind ajutorul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124990_a_126319]
-
prelucrătoare În sensul prezentei legi, prin întreprindere publică ce activează în sectorul industriei prelucrătoare se înțelege orice întreprindere publică al cărei obiect principal de activitate, reprezentând cel puțin 50% din totalul cifrei de afaceri anuale, se desfășoară în domeniul industriei prelucrătoare. Activitățile care se includ în sectorul industriei prelucrătoare sunt cele din Clasificarea activităților din economia națională (CAEN), secțiunea D - Produse ale industriei prelucrătoare, subsecțiunile DA până la DN inclusiv. Articolul 11 Definirea serviciului de interes economic general În sensul prezentei legi
LEGE nr. 143 din 27 iulie 1999 (*republicată*) privind ajutorul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124990_a_126319]