513 matches
-
apariției în spital a unor clinici noi, de: Ortopedie și Traumatologie, Chirurgie Generală, Chirurgie Plastică și Microreconstructivă, Cardiologie - pe lângă cele de Neurochirurgie, deja existente - a determinat creșterea ponderii suferințelor musculo-cutaneo-/ subcutaneo-scheletale și respectiv, cardio-/ neurovasculare, beneficiare de reabilitare. Aceasta a premers schimbării, în anul 2008, a denumirii acestei unități - devenită totodată, începând de la finele anului 2005, universitară - anume din Secția de Recuperare Neurologică în Clinica de Recuperare Neuro-Musculară. Mai trebuie menționată, ca o importantă recunoaștere a protocronismului calificării în domeniul Recuperării
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
afară." Treimea nedespărțită a Crailor ar fi putut fi sugerată lui Mateiu de un alt text al tatălui în care "Smotocea și Cotocea nu sunt decît unul și același în două fețe, doime de o ființă și nedespărțită" personaje ce premerg celebrilor Lache și Mache iar motivul literar al zeului atoatevăzător din Două loturi (comisarul face "semnul clasic al lui Harpocrates") se regăsește și în roman: "Și-mi făcu de la ușă semnul lui Harpocrat". Unele pasaje descriptive ar putea trece ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și îi menține identitatea cu sine însuși, dincolo de orice formă de personalizare căreia îi servește drept nucleu, este constanța acestui conținut, atitudinea sa nedezmințit anticipatoare. Ca simțire "personală" primară și nucleu de putere, eul este expresia atitudinii posesive, atitudine ce premerge folosirii anticipației (chiar emoționale) și puterii fizice în scopul muncii. Avem de-a face, în privința înțelegerii eului, cu o concepție activistă, care evită, prin ideea deschiderii "culturale" a acestuia, modelul teoretic al vitalismului. Nu putem susține cu probe irefutabile influența
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
inițial al acesteia și spațiul ei de ordine; este, în alte cuvinte, condiția a priori a emotivității. Dar nu în sensul aflării lui ca o preexistență emoțională care nu are de-a face cu experiența, ci asemenea unei unități care premerge, structural și funcțional, părților sale. Emoțiile sunt "părți" ale eului, de vreme ce se ordonează în cadrul său structural. În personalismul energetic nu pare a avea loc, în mod explicit, nici un a priori în înțeles kantian. Totul se sprijină pe experiență și are
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
structural. În personalismul energetic nu pare a avea loc, în mod explicit, nici un a priori în înțeles kantian. Totul se sprijină pe experiență și are sensul experienței. Totuși, eul condiționează emotivitatea, o așază într-un rost și, prin urmare, el premerge emotivității. Este vorba despre un rol întemeietor al eului pentru viața psihică a omului; însă, oarecum, el se află și în afara experienței emotive (psihic-umane, în general); b. personalitatea este și unitate umană a aptitudinilor statornicite într-un gen de muncă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin New Deal. Dewey a fost mereu conștient de ambivalența internă a liberalismului american și s-a interesat de dimensiunea colectivă/publică a experienței istorice, pentru a depăși spectrul individului monadic prin apelul la o comunicare față către față ce premerge ideea „acțiunii comunicative” a lui Habermas, gânditorul care așeza la temelia societății bune comunitatea discursivă a cetățenilor, „sfera publică”. Etzioni se numără printre puținii care se revendică de la tradiția americană a „grupului progresist”, chemând în mai multe rânduri la amorsarea
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
deși contorsionată de convulsii profunde. În pofida unor paralelisme ce țin de caracterologia vârstei juvenile și de atmosfera satului românesc, apropierea de Amintiri din copilărie a lui Ion Creangă apare forțată, proza lui V. raportându-se mai degrabă, deși parțial o premerge, la Moromeții lui Marin Preda și la unele scrieri ale lui Ion Agârbiceanu și Pavel Dan. Memorabile sunt certurile pentru pământ (pentru avere în general) din sânul familiei, precum și tirania „Moșului” asupra copiilor. De altfel, „Moșul” și „Buna”, creionați după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
privință pe baza a ceea ce pot constata sau afla ceilalți oameni. În realitate, putem determina dacă cineva citește sau nu ținând seama de tot ceea ce știm despre acea persoană, despre modul cum răspunde ea la diferite solicitări, despre ceea ce a premers acestei activități a ei ș.a.m.d. Din faptul că noi putem vedea cuvinte tipărite sau scrise și pronunța cuvinte fără să citim nu rezultă că cititul este „un proces lăuntric“, ceva accesibil doar acelei persoane care îl realizează. Expresia
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prin eliberarea de anumite intuiții, pe care ni le sugerează formele noastre de exprimare, ne apare clar dacă analizăm modul cum ne reprezentăm o relație ca cea dintre intenții și acțiuni. Suntem înclinați să credem că un anumit proces mintal premerge și pregătește acțiunea. Procesul trebuie să se producă pentru ca acțiunea să aibă loc. Indicarea procesului ar reprezenta explicația acțiunii. Este ceea ce Wittgenstein denunță drept o „simplificare falsă“34. Spunând aceasta, el nu neagă că anumite procese mintale constituie antecedente ale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a lui René Descartes poate avea următoarele idei explicative: prin conceptul de liber arbitru se înțelege capacitatea omului ca ființă rațională de a alege între bine și rău, capacitate care ne permite să fim stăpânii faptelor noastre. Liberul arbitru este premers de cunoaștere, de aceea ca un demers în cunoștință de cauză față de variantele de alegere, este un act de libertate asumat cu responsabilitate. Pe lângă faptul că omul dispune de un intelect capabil de cunoaștere certă, acțiunile îi sunt marcate și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de la Dumnezeu este ”cât se poate de întinsă și, în felul ei, desăvârșită”, iar acest aspect ne favorizează libertatea. Prin exercitarea liberului arbitru devenim stăpânii faptelor noastre. În viziunea autorului, , deci libertatea poate fi însoțită de responsabilitate în măsura în care alegerile sunt premerse de cunoaștere. Alegând în cunoștință de cauză, alegem cu responsabilitate. Libertatea omului este infinită, fiindcă omul se aseamănă cu divinitatea prin întinderea voinței. Omul este absolut liber și absolut responsabil, întrucât principala sa perfecțiune este aceea de a dispune de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
privință pe baza a ceea ce pot constata sau afla ceilalți oameni. În realitate, putem determina dacă cineva citește sau nu ținând seama de tot ceea ce știm despre acea persoană, despre modul cum răspunde ea la diferite solicitări, despre ceea ce a premers acestei activități a ei ș.a.m.d. Din faptul că noi putem vedea cuvinte tipărite sau scrise și pronunța cuvinte fără să citim nu rezultă că cititul este „un proces lăuntric“, ceva accesibil doar acelei persoane care îl realizează. Expresia
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
prin eliberarea de anumite intuiții, pe care ni le sugerează formele noastre de exprimare, ne apare clar dacă analizăm modul cum ne reprezentăm o relație ca cea dintre intenții și acțiuni. Suntem înclinați să credem că un anumit proces mintal premerge și pregătește acțiunea. Procesul trebuie să se producă pentru ca acțiunea să aibă loc. Indicarea procesului ar reprezenta explicația acțiunii. Este ceea ce Wittgenstein denunță drept o „simplificare falsă“34. Spunând aceasta, el nu neagă că anumite procese mintale constituie antecedente ale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
naționale, dar fără un program de acțiune socială, al Partidului Național Român (pe care, după 1881, gazeta l-a reprezentat o vreme), calea G. de T. a fost jalonată de evenimentele din 1848-1849, de epoca de relativă libertate care a premers dualismului, apoi de anii, caracterizați prin nedreptăți naționale și sociale, ai dualismului austro-ungar. Dar în ansamblul ei, linia politică urmată în timpul secolului al XIX-lea a corespuns pe deplin intereselor naționale ale românilor din Transilvania. Până la 1848, gazeta lui Barițiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
S-a procedat anapoda, căci arareori ne-a fost dat să întîlnim un caz similar nu numai în istoria literaturii noastre, ci nici în istoria literaturii universale - ba acolo cu atît mai puțin -, ca publicarea studiului despre un scriitor să premeargă răspîndirii operei, deoarece primul și cel mai puternic argument pentru susținerea criticei rămîne încă tot opera scriitorului. Ori aceea, în ce-l privește pe Eminescu, se găsește în mare parte încă legată în cele 43 volume de manuscrise, la Academia Română
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
refuzând aproape instinctiv ierarhizarea și alcătuind o rețea expresivă În care cititorul recunoaște liniile unui portret. În realitate, autoportretul Începe să existe din chiar clipa În care scriitorul așterne pe hârtie prima literă a monologului său confesiv. Firește, autoportretul psihologic premerge autodescripția fizică, realitatea jurnalului dictând și ordinea intrării În scenă a eu-rilor suprapuse existente În materia amorfă a scrierii. „Se Înțelege așadar că autoportretul În jurnalul intim se află pretutindeni și nicăieri”, scrie Béatrice Didier 3, simplificând o faimoasă definiție
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Care nu acceptă decât Începutul de drum, Începutul de lume. De altfel, jurnalul intim Își are orgoliile sale. Orgolii de parvenire. Odată cu ivirea În lume, el aspiră la un statut cert. Dorința de lămurire, de mărturisire, de autocunoaștere l-a premers, dorința de clarificare estetică Îl Împinge pe căi imprevizibile. Prin faptul că spune, Într-un limbaj propriu, o istorisire, jurnalul intim acoperă un spațiu Încă nelocuit al imaginarului. Altfel spus, transcrie obsesia necesității, a dorinței. A spune Înseamnă Întotdeauna și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sintactice, prezența termenilor populari, regionali sau arhaici și a seriilor sinonimice, spontaneitatea lexicală, originalitatea metaforică. Eforturile prin care D. desăvârșește transpunerea românească, din slavonă, în proză, a psalmilor (versiune ce apare în ediția bilingvă a Psaltirii slavo-române din 1680) au premers celor cinci ani consacrați de el versificării psaltirii. Autorul Psaltirii în versuri a consultat, cum se crede, traducerile românești de până la el ale psalmilor, Psaltirea Scheiană și Psaltirea lui Coresi în primul rând, poate și o ediție grecească a Vulgatei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
că Alecsandri notează starea de a face poezie și elementele exterioare ce contribuie la realizarea ei. El reconstituie atmosfera cabinetului cum un pictor Își desenează atelierul. O metaforă indirectă a creației, nu a mobilurilor ei. Alecsandri sugerează doar starea ce premerge apariției poeziei. Ca toți romanticii, autorul comentai aici crede că originile ci sînt sacre: „aștept din cer să vie / o zînă drăgălașă, cu glasul aurit”... Însă sacralitatea este, aici și În alte poeme, o simplă figură de stil. Scrisul ca
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
speră și nu obosește a spera că va face să rezulte de la dânsul o societate etc1. Iată exprimată, mai bine poate decât oriunde, critica "liberalismului", concepția junimistă, eminesciană și socialistă - și care este un adevăr - că formele, la noi, au premers fondului, că s-a importat o organizare politico 1 Momente etc., p. 320. socială, corespunzătoare unei altfel de societăți decât a noastră, unei societăți în care clasa care dă tonul e burghezia, clasă inexistentă la noi. Caragiale, așadar, a fost
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Mare. Timpul scrierii acestei lucrări este situat nu mai târziu de începutul anului 429, fapt pe care Ioan Mircea Ielciu îl certifică luând în calcul câteva repere cronologice menționate de Owen Chadwick în lucrarea John Cassian: 1. Scrierea lui Cassian premerge depunerii lui Nestor din scaun, fapt întâmplat la 10 august 430 d. Hr., deoarece în lucrare Cassian îl consideră pe acesta episcop de Constantinopol; 2. Cassian nu menționează și nu face nici o aluzie la a treia scrisoare a lui Nestorie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
conducerea RSR a fost exclusă de la întrunirea Comitetului Politic Consultativ al OTV pe care tocmai Ceaușescu îl solicitase pentru a se edifica asupra intențiilor sovietice în privința Cehoslovaciei. Ulterior, reprezentanții PCR nu au avut acces nici la celelalte întruniri care au premers invaziei. Cu siguranță, Ceaușescu a fost îngrijorat (vezi Rețegan: 1998; Cătănuș: 2005, 66), dar probabil nu chiar atât de îngrijorat pe cât ni-l prezintă fostul șef al spionajului românesc, Ion Mihai Pacepa, care susține că, la aflarea veștii despre invazie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
venim au intervenit o serie de împrejurări care ne-au împiedicat" (Mizil: 2001, 416). Nu trebuie uitate, în acest sens, intensele dispute ideologice purtate între organe de presă reprezentative din punct de vedere propagandistic ale celor două părți, care au premers lunile dinaintea semnării documentului. Ideologii sovietici condamnau în termeni duri "naționalismul" românesc și insistența RSR asupra unor categorii politico-teoretice perimate din punct de vedere istoric, de exemplu "suveranitatea", în timp ce omologii lor români insistau asupra dialecticii "național-internațional" în politica oricărui partid
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un joc ritual pe tema stării de excepție pe care o presupune creația. "Teatrul de stăre" pe care regizorul îl cultivă i-a izbutit deplin acum. Impresia pe care o transmite acest Meșter Manole e starea magmatică, de haos ce premerge luminii. [...] Jocul paroxistic, exarcebat, sub răsuflarea fierbinte a posedaților, se ordonează armonios dedesubtul aparenței de haos, sub imperiul câtorva comandamente zămislite din realitatea textului. [...] Expresiv, bogat în sugestii s-a arătat personajul colectiv, a celor 9 zidari. [...] (Mira Iosif) ... S-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
principiului suveranității naționale pe plan extern ca principiu al integrității teritoriale, neamestecului sau egalității suverane). Însăși apariția unui principiu de drept internațional al protecției drepturilor omului își găsește, în ultimă instanță, originea în dreptul intern, în declarațiile de drepturi care au premers documentelor constituționale prin care drepturile omului au fost consacrate și garantate. 2. În prezent, în rândul oamenilor de știință din Europa și din SUA, se poartă ample discuții în legătură cu noile evoluții pe care trebuie să le cunoască principiul constituționalizării dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]