498 matches
-
În acest proces de deformare și descompunere se deslușesc "simulacrele transformării și metamorfozei care nu permit nici reconciliere, nici unitate", căutând astfel să depășească prin comuniune dialectică principiile automatismului suprarealist (LaFountain 1997: 56). Compoziția din Construcție moale cu fasole fiartă (Premoniția Războiului Civil, 1936) este dominată de asemenea de o figură uriașă care pare să se fi dezmembrat doar pentru a se recombina în cea mai neverosimilă alcătuire a corpului uman. Tabloul este un monument "nebunesc" pentru o Spanie divizată, creat
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
reclamă de ziar ce apare în multe din picturile sale. Notațiile din Viața secretă conțin, probabil, cel mai fidel comentariu al genezei și sensurilor operei: Când am ajuns la Paris am pictat un tablou mare pe care l-am intitulat Premoniția Războiului Civil. În această lucrare am înfățișat un corp uman vast rupându-se în excrescențe monstruoase de brațe și picioare trăgând unele de altele într-un delir al auto-strangulării. Drept fundal al acestei arhitecturi de carne devorată frenetic de un
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ce-și cască prăpastia nefastă în marginea de jos a angoasei, la capătul de străfund turbulent al acesteia este suicidul. În experiența afectivă care domină inițial pe călătorul labirintic, spectrul morții acestuia îl apelează dintr-un viitor ireversibil, iar survenirea premonițiilor funebre îi incendiază speranțele inimii. Spre deosebire de această experiență, paradigma sinuciderii răstoarnă raportul dintre conștiința individuală și moarte. Cel care pătrunde în labirint se simte chemat de moartea sa din viitor și are presimțirea acesteia în sensul că o vizualizează în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
dragă, fluxul iubirii dintre inima sa și fiica regelui din Minos, Ariadna. Această legătură este concretizată prin firul depănat și sabia dăruite de frumoasa prințesă. Tezeu intră în labirint și este izbit de întunecările și presiunea copleșitoare a acestuia, are premoniția propriei morți, calitățile sale îi sunt atinse de stingere, firul Ariadnei stă să se piardă, iar sabia îi pare grea și neîndemânoasă, o piedică și nu un ajutor. În acest moment de intensă dificultate sufletească, apare Minotaurul ca împlinire și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
la un serviciu religios evreiesc. împreună cu ceilalți colegi, am ajutat la ridicarea coșciugului, la dusul coroanelor. În drumul spre cimitir, s-a discutat din nou despre versurile din mașina de scris. Ipoteza că el, „poetul fără metafizică”, a avut teribila premoniție, i-a scurtcircuitat și pe ieșeni. N-am spus nimănui că mi se pare neverosimil, prea erau sugestionați. Slujba propriu-zisă a decurs repede. Învălmășite, ultimele imagini îmi par, acum cînd încerc să le notez, de nejuxtapus: frumusețea magnifică a zilei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ultimul său drum. A fost îngropat la margine de alee, între doi tei... *Printre altele, în monologul pe care-l murmura lîngă trupul lui Mișu, Ghizela spunea: „Așteptai Festivalul, Gala...” Fostul meu coleg de redacție avea, carevasăzică, planuri și nu premoniții rele. Într-adevăr, Mișu, ins cu vocația sociabilității, îndrăgea „manifestările” artistice, literare, sportive. În asemenea ocazii nu se cruța, se atașa de oaspeții veniți la Bacău nu numai pentru schimburi de idei, ci și (în treacăt fie spus) pentru a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dezechilibru greu de remediat în viața breslei. Dăduse recent romanul Cel mai iubit dintre pămînteni, devenit, imediat, best-seller. Prietenii săi spun că s-a grăbit cu redactarea ultimului volum, care, de altminteri, e mai slab. Cică, într un fel, avea premoniția sfîrșitului apropiat. Faptul că presa și radioul nu i-au anunțat încă (după o zi și jumătate) moartea a dus la apariția unor zvonuri dintre cele mai senzaționale. Se bănuiește chiar că ar fi vorba de un asasinat politic! De pe urma
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
imbécile heureuxî” *„De la o vreme - mi-a spus C. Cojocaru - visele mele sînt întunecate. Mă visez prin cețuri, mlaștini și noroaie.” „Probabil că nemulțumirile de peste zi le imprimă această geografie”, i-am răspuns, încercînd să-i abat gîndul de la orice premoniție negativă. A tăcut, cum numai el știe să tacă. Arăta îmbătrînit, trist, uzat... Cînd am ajuns acasă, m-am dus repede la oglindă. Oare nu cumva și chipul meu e palid, scofîlcit de dificultățile materiale și de alt ordin? *Ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Georgescu „șeful” celor doi? Erau aceștia angajați ai „Europei Libere”, făcând temenele celui de care depindeau salariile și avansarea bieților slujbași?... Dialogul colegilor săi de peste ocean i se părea ascultătorului din Cluj „cam de cafenea, cu aproximări, lucruri după ureche, premoniții și analize catastrofice”, dar cu adevărat „Îngrozitor” vedea „aceste aere de Mache și Lache” cu care se discuta ceea ce Mircea Zaciu numea „destinul nostru”. Nemulțumirea evolua Într-o drastică interogație: „Cine le dă dreptul nu numai să ne judece, dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dreptul nu numai să ne judece, dar să emită tot soiul de conjecturi despre neamul de care s-au despărțit?!”, se Întreba cel care avea, nu peste multă vreme, să se „despartă” el Însuși de neamul atins nu doar de premoniții catastrofice, ci de Catastrofa Însăși! Nu puține note stranii, aflasem, aveau să-și afle loc și În volumele următoare. În volumul patru, de pildă, Florin Mugur era contemplat În „rolul convenabil de jidov rătăcitor”. Cât de convenabil?, mă simțeam Îndreptățit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și, de data asta, o senzație de eliberare... Dintr-o dată, În fața mulțimii de străini, pasagera se lasă În voia anxietății acestei reîntâlniri. Ceea ce fusese ieri departe devine proximitate riscantă („simțea o ușoară neliniște, o aproape morbidă dorință de tensiune extremă, premoniția unui maxim punct culminant”). Securitatea de ieri pare departe. Confirmarea există, totuși („Îl iubea”), chiar dacă presimte deja că s-ar putea să-și rănească mortal soțul („provocându-i rana finală, mortală”). Trecutul pare, brusc, „expresia incompletă a ceva ce urma
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
transpirația rece și migrena m-au azvârlit afară din pavilionul zgomotos și festiv. Părăsisem, după doar vreo zece minute, evenimentul. Traumă apăsătoare, mă consideram singurul vinovat pentru dezastrul acelei seri atât de reale și ireale totodată. Un fel de irațională premoniție a ceva Încă obscur, care aparținea doar viitorului? Sau aparținea, de fapt, unui trecut hibernat, de care Încă nu mă vindecasem și de care nici viitorul, aveam să aflu curând, nu se vindecase? Spre uluirea editurii, care suportase cheltuielile zborului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru revista Akzente, eseul meu „România În 3 fraze”, care avea să-l entuziasmeze pe Cioran. Traducătorul mi-a trimis la New York versiunea germană, Însoțită nu doar de o evaluare „istorică” a Patriei noastre depărtate, ci, surprinzător, și cu o premoniție. „Văd o relație Între muntele de putoare al anilor 1941-1944 și muntele de putoare al erei Ceaușescu. Și cunosc personal martorul care ar putea să analizeze această relație, fără a ceda din exigențele sale estetice. Ce păcat că nu-s
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu vocile tenebrelor („De plânge Demiurgos...”). Orfismul, de care vorbea cu îndreptățire I. Negoițescu, se pliază pe expresia unor experiențe ritualice, într-o structură aparent (și formal) riguros articulată, dar minată din interior de nebulozitatea imagistică specifică dezagregărilor vizionare expresioniste. Premoniția sfârșitului răsună obsesiv: „Cu ultimul răsuflet al muribundului mi-am amestecat respirația,/ Din sursele de pe urmă ale ființei își trage seva poemul meu” (De mai puțină crezare). Chiar și în relația erotică expierea copleșește trăirea sentimentului („Sunt locuit de tine
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
prin India profană. *Third Eye: al treilea ochi este considerat cel interior și este un concept metafizic și esoteric care se referă într-o anumită măsură la o anumită chakra. Al treilea ochi este poarta către adevăratul eu, asociat cu premoniția, intuiția, clarviziunea. Al treilea ochi mi-a apărut în frunte în Varanasi sub forma unui coș. Ghidul din templu l-a remarcat, încredințându-mă că e semn mare. *Tabla: este un instrument de percuție foarte popular în India, folosit atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
este muză citadinizata a poetului, dansează disco, știe să gătească: "Claudia face supă de alge și cerul gurii/ ni se umple cu delicatul gust al supei primordiale (!)", el, poetul, rămîne însă fidel naturii sale profund reflexive și care produce sentințe/premoniții: Se vor înmulți celularele, se vor înmulți./ Poți să ții marea în palmă?". Discursul poetic înghite sfere semantice contradictorii (celularul, dansul Claudiei, supa de alge, moartea) care nu creează totuși tensiuni, pentru că se lovesc într-o inerție leneșa de tonalitatea
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]
-
cultural de Vieru, a fost trecut sub tăcere de autorități. De altfel, tulburătorul poem Legământ, publicat în 1964 în revista „Nistrul”, închinată acestui „Shakespeare al românilor” - cum îl numea G.B.Shaw[6] - este în fapt un testament care cuprinde o premoniție a ceea ce avea să se însemne plecarea lui (15-16 ianuarie 2009) la „strămoși” și la întâlnirea astrală cu Eminescu, având cartea acestuia în mână („ Știu: cândva, la miez de noapte,/ Ori la răsărit de Soare,/ Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
să își piardă și apoi redescopere identitatea. Elementul crucial al acestei epifanii, în cazul românului lui Kundera, îl constituie problemă recunoașterii. Teamă lui Jean-Marc că într-o bună zi nu va mai recunoaște chipul iubitei reprezintă, la un anumit nivel, premoniția despărțirii. Dar posibilitatea despărțirii este însuși motorul dragostei, în măsura în care îl incită pe fiecare dintre parteneri să rămînă alert față de prezență Celuilalt, îngrijorat și de aceea în permanență veghe. Cînd cei doi se consideră a fi în afara oricărui pericol de despărțire
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
me iba a decir („Cine urma să-mi spună”).Acesta a reușit să fie nr. 1 în topurile de vânzări și ale radiourilor din Spania și America.La 3 octombrie a aparut al treilea material discografic al său numit Premonición („Premoniția”),care a vândut mai mult de 900.000 de copii, fapt ce l-a situat pe locul 1 încă de la debut și i-a adus deasemenea 5 Discuri de Platina. La 24 octombrie a cântat la sediul Parlamentului European de la
David Bisbal () [Corola-website/Science/308313_a_309642]
-
putea vizualiza o invenție cu o precizie incredibilă, incluzând toate dimensiunile, înainte de a începe să o construiască, tehnică pe care azi o cunoaștem ca gândire vizuală. Nu obișnuia să deseneze schițe ale invențiilor, concepea totul din minte. De asemenea, avea premoniții ale evenimentelor care aveau să se întâmple, premoniții care au început încă din timpul copilăriei. În 1880 s-a mutat la Budapesta pentru a munci în Compania Națională de Telegrafie, devenită ulterior Compania Națională de Telefonie. Acolo l-a cunoscut
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
incluzând toate dimensiunile, înainte de a începe să o construiască, tehnică pe care azi o cunoaștem ca gândire vizuală. Nu obișnuia să deseneze schițe ale invențiilor, concepea totul din minte. De asemenea, avea premoniții ale evenimentelor care aveau să se întâmple, premoniții care au început încă din timpul copilăriei. În 1880 s-a mutat la Budapesta pentru a munci în Compania Națională de Telegrafie, devenită ulterior Compania Națională de Telefonie. Acolo l-a cunoscut pe Nebojša Petrovič, un tânăr inventator sârb care
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
păsările strigiforme cum ar fi bufnițele și cucuvelele sunt considerate a fi vestitoare de acest tip. În mitologia irlandeză, există niște zâne înspăimântătoare la chip numite "banshee" care se arată înainte să moară cineva. Uneori moartea este vestită prin vise, premoniții sau viziuni. În "Miorița", elementul premonitoriu este oaia năzdrăvană.
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
calitatea de conducător ("Führertum") și calitatea de judecător („Richtertum“) este considerată o dovadă a perversității gândirii juridice a lui Schmitt. Schmitt încheia articolul său cu chemarea politică: "Cel care este conștient de baza violentă a situației noastre politice, va înțelege premonițiile și alarmările Führer-ului și va fi pregătit pentru marea bătălie ideologică, în cadrul căreia va trebui să ne apărăm dreptatea." În toamna anului 1933, Carl Schmitt a elaborat "teoria gândirii ordonate concrete" ("Lehre vom konkreten Ordnungsdenken") în conformitate cu care, din punct de
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
decembrie 2009 la Stockholm. Odată cu primirea prestigioasei distincții, Műller intră în rândul celor mai mari scriitori de limbă germană, alături de Thomas Mann, Herman Hesse, Heinrich Böll, Günter Grass sau Elfriede Jelinek, toți laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură. Ca o premoniție, într-un interviu publicat în „Observator cultural” la 27 septembrie 2007, Stefan Sienerth declara: „... cred că dacă Herta Müller ia mâine Premiul Nobel, literatura română și dicționarele de literatură română o vor accepta subit.” În ziarul „"Frankfurter Rundschau"” din 17
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
Grivița, Rahova și Parlamentul României, la 1877. 204 actori, 80 de cascadori și întreaga asistență a forțelor armate, pentru un film retoric în spiritul „Epopeei cinematografice naționale”. De fapt, sechelă a celor 6 episoade din serialul făcut pentru TVR și premoniție a reconstituirilor istorice „tip proces-verbal” din anii '90, „specialitate” Nicolaescu. De relevat, totuși, efortul dramaturgic de a asigura un film coral, cu diversitatea unui erou colectiv, reprezentativ pentru moralul națiunii la 1877.”"
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]