960 matches
-
funcțional), la un pacient cu boală cronică hepatică este necesar un volum restant de 40-50% din volumul hepatic standard estimat prin formula Urata. Rolul embolizării preoperatorii a venei porte Dacă volumul hepatic restant postoperarator este insuficient, poate fi realizată embolizarea preoperatorie a venei porte, pentru a induce atrofia parenchimului ce va fi rezecat și hipertrofia compensatorie a parenchimului restant postoperator. Această hipertrofie se produce la pacienții cu hepatopatie cronică sau ciroză formă ușoară în aproximativ 3-6 săptămâni. Pentru a preveni creșterea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
fi rezecat și hipertrofia compensatorie a parenchimului restant postoperator. Această hipertrofie se produce la pacienții cu hepatopatie cronică sau ciroză formă ușoară în aproximativ 3-6 săptămâni. Pentru a preveni creșterea tumorii, poate fi indicată chemoembolizarea transarterială percutanată a CHC. Embolizarea preoperatorie a venei porte nu trebuie efectuată la pacienții cu ciroză moderată sau severă, deoarece hipertrofia compensatorie nu se produce, iar procedura pune în pericol pacientul. Beneficiile embolizării preoperatorii ale venei porte la pacienții cu CHC au fost evaluate de o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
preveni creșterea tumorii, poate fi indicată chemoembolizarea transarterială percutanată a CHC. Embolizarea preoperatorie a venei porte nu trebuie efectuată la pacienții cu ciroză moderată sau severă, deoarece hipertrofia compensatorie nu se produce, iar procedura pune în pericol pacientul. Beneficiile embolizării preoperatorii ale venei porte la pacienții cu CHC au fost evaluate de o meta-analiză a 37 de studii și 1088 pacienți, dintre care 265 cu CHC [21]. După 4 săptămâni de la embolizare a fost observată, independent de tehnică, o hipertrofie de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
2,5% dintre pacienții rezecați, iar insuficiența hepatică acută urmată de deces a fost întâlnită la 0,8% din cazuri [21]. Palavecino și colab. au evaluat rezultatele postoperatorii și supraviețuirea la 54 de pacienți cu CHC, supuși sau nu embolizării preoperatorii a venei porte (EVP) [22]. Pacienții cu EVP au prezentat un volum median standardizat al viitorului ficat restant de 23% și respectiv 34%, înainte și după embolizare. Nu a fost întălnit nici un deces la pacienții cu EVP, comparativ cu 18
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
Nu a fost întălnit nici un deces la pacienții cu EVP, comparativ cu 18% decese la pacienții fără EVP (p=0,038), acești pacienți din grupul EVP prezentând și mai puține complicații majore (10% versus 36%). Concluzia autorilor este că embolizarea preoperatorie a venei porte la pacienții cu CHC este asociată cu îmbunătățirea rezultatelor perioperatorii. EVALUAREA STATUSULUI GENERAL AL PACIENTULUI Sistem de clasificare Balcelona-Clinic Liver Cancer (BCLC) include în cadrul său evaluarea statusului funcțional conform Eastern Cooperative Oncology Group (ECOG): 0 = activitate normală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
imagistic, la pacienții la care se plănuiește rezecția chirurgicală. Dacă explorarea laparoscopică inițială nu pune în evidență determinări secundare tumorale, se continuă explorarea cu ecografia intraoperatorie. Ecografic pot fi puse în evidență formațiuni tumorale la nivelul ficatului neobservate la investigațiile preoperatorii, sau prezența uni tromb tumoral intravascular, în ambele situații fiind necesară extinderea rezecției hepatice. Lo și colab. a evaluat rolul laparoscopiei și ecografiei laparoscopice la pacienții cu CHC [39]. Din cei 91 de pacienți explorați laparoscopic înainte de efectuarea laparotomiei, în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
datorată clampajului aortic; - scăderea temperaturii corporeale în timpul by-pass-ului cardiopulmonar; - complexul heparină-protamină [2-5]. Amplitudinea reacției de apărare a organismului după circulația extracorporeală este influențată de factori ca: suprafața circuitului extracorporeal, durata contactului dintre sânge și suprafața extravasculară, funcția organelor în perioada preoperatorie, necesarul de transfuzii, leziunile de ischemie/ reperfuzie ale organelor, septicemia, gradul de hipotermie, perioada de stop circulator, profilul genetic, administrarea de corticosteroizi și alți agenți farmacologici [4]. Sunt activate diferite celule și o serie de mediatori cu efecte sinergice (fig
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
cardiopulmonar, translocarea bacteriană sau a lipopolizaharidelor bacteriene prin tractul gastro-intestinal datorită tulburărilor în perfuzia microvasculaturii splanhnice, dependentă de durata circulației extracorporeale și de fluxul sanguin din timpul by-pass-ului cardiopulmonar. Nivele crescute de endotoxine, observate în special la copii în perioada preoperatorie au semnificație prognostică nefavorabilă [3-5, 15]. Citokinele proinflamatorii și endotoxinele pot induce eliberarea de oxid nitric din celulele endoteliale și celulele musculare netede, sub acțiunea sintezei de oxid nitric inductibil (iNOS). Oxidul nitric constitutiv este în mod normal produs de
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
fie afectată circulația microvasculară [5]. Există o variabilitate individiuală în ceea ce privește amplitudinea și locul de manifestare a sindromului inflamator sistemic după intervențiile chirurgicale cardiace. Cauza acestui fenomen nu este încă complet elucidată, dar cel mai probabil intră în discuție starea inflamatorie preoperatorie, factori ca fumatul, stresul cotidian, angina instabilă, boli inflamatorii cronice, ce pot amplifica reacția inflamatorie sistemică. Foarte probabil predispoziția individuală genetică are un rol important în modularea sau amplificarea acestei reacții [5]. Mediatorii inflamației în timpul circulației extracorporeale (în special fracția
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
ratei complicațiilor pulmonare în perioada post-by-pass cardiopulmonar. Doze mici de aspirină (3-4 mg/ kg/ zi) scad nivelul circulant al factorului de necroză tumorală-α și activitatea factorului nuclear-κB, scad numărul de neutrofile, prin păstrarea apoptozei celulare. Studiile clinice arată că administrarea preoperatorie a aspirinei previne sau atenuează sindromul inflamator persistent după by-pass cardiopulmonar. [26]. Multe studii arată că glucocorticoizii suprimă răspunsul inflamator acut după chirurgia cardiacă cu utilizarea circulației extracorporeale, dar nu s-au putut demonstra efectele benefice în studiile clinice. Corticosteroizii
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
precum și sensibilitatea de 84 -87% și specificitatea de 92-98%, comparativ cu angiografia în cazul arterelor infrainghinale până la nivelul arterei poplitee distale (30-32), au făcut ca această metodă să fie recomandată ca primă investigație imagistică vasculară, atât pentru diagnostic și planificare preoperatorie, cât și pentru supravegherea postoperatorie a bypass-urilor infrainghinale realizate cu grefon autolog (33). Ecografia Duplex este în mod particular mai utilă la populația vârstnică, comparativ cu cea tânără, deoarece evită nefropatia de contrast. Această concluzie se bazează pe estimarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
numerotate de la A la D ( figurile 35.5 și 35.6). Cu cât leziunile sunt mai distale sau mai difuze, cu atât mai mult este preferată metoda chirurgicală deschisă celei endovasculare. În afara examenelor diagnostice imagistice și a consultului anestezic, pregătirea preoperatorie include în mod obligatoriu:bilanț complet biochimic și hematologic (hemoleucograma, indici de coagulare, timp de sângerare);examen cardiologic;examen ecocardiografic;teste funcționale respiratorii și radiografie pulmonară la pacienții peste 40 de ani;asigurarea unei rezerve de minim două unități de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
optimizeze rezultatele la pacienți și să afecteze favorabil costul total al îngrijirilor concentrând resursele spre strategiile cele mai eficiente [2]. Intervențiile chirurgicale necardiace, în orice specialitate chirurgicală - chirurgie generală, digestivă, toracică, neurochirurgie, chirurgie vasculară, urologie etc. ... necesită o evaluare cardiacă preoperatorie, mai ales la pacienții în vârstă. Un management cardiac perioperator adecvat reduce riscul unui eveniment cardiac acut. În această situație se pot întâlni următoarele eventualități: - pacient cardiac cunoscut care prezintă o afecțiune cu indicație chirurgicală electivă, - afecțiune cardiacă necunoscută de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
să suporte mai întâi intervenții cardiace, cum ar fi plasarea de stenturi coronariene sau by-pass aorto-coronarian, - recomandările indică de asemenea cum vor fi cel mai bine tratați acei pacienți care necesită o intervenție cardiacă înaintea unei intervenții chirurgicale necardiace, - explorările preoperatorii trebuie limitate la acele circumstanțe în care rezultatele testelor vor afecta tratamentul [3], - ghidurile recomandă ca pacienții să efectueze evaluare și tratament înainte de operația necardiacă numai în cazul unor stări cardiace „active”, cum ar fi sindroame coronariene instabile (angină severă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
administrat perioperator poate fi mai puțin eficient sau ineficient decât atenololul sau bisoprololul (dovezi de nivel 2) [5], - clonidina perioperator poate reduce numărul episoadelor ischemice cardiace și mortalitatea tardivă (dovezi nivel 2; 8 studii randomizate) [5]. În trecut, în pregătirea preoperatorie se efectuau teste diagnostice pentru stabilirea extensiei bolii cardiace, s-ar fi efectuat numeroase screeninguri sau chiar corectarea leziunii cardiace pentru a pregăti pacientul pentru operația planificată. În prezent se cunoaște că rezultatul chirurgical al operației necardiace este același la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
și tratament sunt aceleași ca și pentru situații fără perspectiva unei operații necardiace, dar momentul acestora este diferit și depinde următorii factori: - urgența operației necardiace, - factori de risc specifici pacientului, - tipul operației ( risc scăzut sau risc crescut) [3]. Scopul evaluării preoperatorii nu este acela de a aviza medical intervenția chirurgicală, ci mai degrabă de a efectua o evaluare a stării medicale actuale a pacientului, de a oferi recomandările necesare privind riscul unor probleme cardiace în toată perioada perioperatorie și de a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
de a oferi un profil clinic de risc, astfel încât pacientul sau medicul său de familie, anesteziologul și chirurgul să-l poată utiliza în deciziile terapeutice. Nici un test nu trebuie efectuat decât dacă poate influența tratamentul pacientului [3]. Prin urmare, evaluarea preoperatorie este destinată : - a evalua starea medicală a pacientului - a oferi un profil clinic de risc - a recomanda managementul riscului cardiac perioperator - a trata factorii de risc modificabili [4]. Consultantul solicitat a evalua cardiac un pacient preoperator trebuie să obțină: - anamneza
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
are caracter prognostic și este parte a unei bune practici clinice [7]. Deși operațiile necardiace au riscuri cardiace diferite, acestea sunt cel mai frecvent o reflectare a contextului în care are loc operația - stare de echilibru sau posibilitatea unei pregătire preoperatorii adecvate, factori ce țin de operație (modificări lichidiene, nivel de stress, durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii chirurgicale care impune operația). Entitățile clinice care definesc riscul cardiovascular sunt: Risc major: - sindroame coronariene
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
datorită numeroaselor dovezi privind valoarea intervențiilor perioperatorii la acest grup de pacienți. Corectarea endovasculară a anevrismelor aortice și endarterectomia carotidiană trebuie considerate în categoria de risc intermediar, distinct de procedeele de chirurgie vasculară deschise pe baza frecvenței morbidității și mortalității preoperatorii. În categoria de risc intermediar morbiditatea și mortalitatea variază depinzând de regiunea anatomică interesată de procedeul chirurgical și de amploarea procedeului. Unele intervenții pot fi de durată scurtă, cu pierderi lichidiene minime, pe când altele pot fi asociate cu durate prelungite
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
altele pot fi asociate cu durate prelungite, schimburi lichidiene majore, potențial mai mare de ischemie miocardică și depresie respiratorie. Medicul trebuie să-și utilizeze puterea de discernământ, judecata, pentru a evalua correct riscul chirurgical și necesitatea unei explorări suplimentare. EVALUARE PREOPERATORIE SUPLIMENTARĂ Operații majore de urgență nu permit timpul necesar unor teste neinvazive sau intervenții preoperatorii. Teste neinvazive peroperator sunt indicate în prezența a 2 sau mai mulți factori: - clinici intermediari predictivi (angină de clasă canadiană I sau II, infarct miocardic
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
miocardică și depresie respiratorie. Medicul trebuie să-și utilizeze puterea de discernământ, judecata, pentru a evalua correct riscul chirurgical și necesitatea unei explorări suplimentare. EVALUARE PREOPERATORIE SUPLIMENTARĂ Operații majore de urgență nu permit timpul necesar unor teste neinvazive sau intervenții preoperatorii. Teste neinvazive peroperator sunt indicate în prezența a 2 sau mai mulți factori: - clinici intermediari predictivi (angină de clasă canadiană I sau II, infarct miocardic în antecedente bazat pe anamneză sau unde Q patologice, insuficiență cardiacă compensată sau în antecedente
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
procedeu chirurgical cu risc mare (operații majore de urgență, chirurgie aortică sau vasculară periferică, procedee chirurgicale prelungite cu pierderi lichidiene sau sanguine mari). Cel mai mare risc de complicații se observă la pacienți cu funcție ventriculară stângă sub 35%. Evaluarea preoperatorie neinvazivă a funcției ventriculare este indicată la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă greu controlabilă în prezent sau în antecedente, la pacienții cu dispnee de etiologie necunoscută. SCORUL EAGLE [6] Scala de 5 puncte descrisă de Eagle oferă o calculare simplă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
familie (medicină generală) și medicul solicitat să efectueze evaluarea (medicul consultant). 2. Explorări cardiace suplimentare și tratamente se efectuează similar cu situații neoperatorii luând în considerare: - Urgența operației necardiace - Factori de risc specifici pacientului individual - Considerații specifice operației. 3. Explorări preoperatorii se efectuează atunci când: - Evaluarea clinică estimează riscul chirurgical, intermediar sau apreciabil, - Risc chirurgical mare, - Rezultatetele vor afecta tratamentul. 4. Obiectivele evaluării preoperatorii sunt: - Evaluarea exactă a riscului perioperator, - Scăderea riscului cardiac perioperator dacă este posibil, - Evaluarea riscului tardiv, - Modificarea factorilor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
neoperatorii luând în considerare: - Urgența operației necardiace - Factori de risc specifici pacientului individual - Considerații specifice operației. 3. Explorări preoperatorii se efectuează atunci când: - Evaluarea clinică estimează riscul chirurgical, intermediar sau apreciabil, - Risc chirurgical mare, - Rezultatetele vor afecta tratamentul. 4. Obiectivele evaluării preoperatorii sunt: - Evaluarea exactă a riscului perioperator, - Scăderea riscului cardiac perioperator dacă este posibil, - Evaluarea riscului tardiv, - Modificarea factorilor de risc coronarian corectabili [1].
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
acoperirea defectului, care va fi fixat la țesutul pulmonar indemn. Extubarea pacienților e bine să fie făcută cât mai precoce (preferabil pe masa de operație), pentru a evita agravarea leziunii sub presiune ventilatorie pozitivă. DATE TEHNICE DE BAZĂ COMUNE Evaluarea preoperatorie se face la fel ca în chirurgia toracică clasică, prin: anamneza și examenul obiectiv, studiul antecedentelor bronho-pulmonare și cardiovasculare, examenul radiologic clasic, examenul CT (foarte important), bronhoscopie, EKG, probele funcționale respiratorii, examenele de laborator de rutină. Există câteva particularități pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]