3,448 matches
-
normă anuală a unui logoped este de 35-40 de minori cu tulburări de limbaj din grădinițe și școli generale; - profesor pentru cultura fizică medicală, kinoterapie și educație psihomotrice cu normă didactica de 16 ore - un post pentru fiecare unitate; - profesor preparator (nevăzător) - un post pentru fiecare clasă de elevi nevăzători; - învățător, profesor (educator) pentru organizarea și desfășurarea activităților de terapie cognitivă, abilitare manuală și terapie ocupaționala, formarea autonomiei personale și sociale, în afara orelor de curs, cu normă didactica de 24 de
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
ore săptămînal. 4. Educator - cîte un post pentru fiecare clasă (grupa) de elevi, efectuînd 24 de ore de activitate directă cu copiii, săptămînal. La fiecare 6 posturi astfel normate se acordă un post pentru zilele nelucrătoare și concedii. 5. Profesor preparator (nevăzător) - un post pentru fiecare clasă (grupa) de copii nevăzători. 6. Profesor psihopedagog (defectolog) - cîte un post la 3 clase (grupe) pentru 16 ore săptămînal. 7. Profesor pentru cultura fizică medicală, kinetoterapie și educație psihomotorie - cîte un post pentru 150
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
predarea a 16 ore săptămînal. 3. Profesor pentru cultura fizică medicală, kinetoterapie și educație psihomotorie, pentru 16 ore săptămînal - un post pentru 100 de elevi cu deficiențe neuromotorii și pentru 200 de elevi cu deficiențe senzoriale sau mintale. 4. Profesor preparator (nevăzător) - un post pentru fiecare clasă de elevi nevăzători. 5. Maistru instructor - un post pentru 24 de ore de instruire practică, săptămînal. c) Personal auxiliar de învătămînt: ... 1. Pedagog - un post la 25 de elevi interni și cîte un post
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale din unitățile subordonate Ministerului Industriei Ușoare Grupa I de muncă 1. Manevrarea manuală și prelucrarea pieilor în stare umedă pînă la uscarea lor în tăbăcarii și argăsitorii, manipularea răzăturilor carne-var. Tăbăcarii și argăsitorii: preparatorii și dozatorii de materiale, șprițuirea și vopsirea pieilor. 2. Producerea tălpii sintetice prin procedeul discontinuu (numai muncitorii de la morile pentru dezmembrat, formarea plăcilor în filtre și alimentarea preselor cu 10 etape). 3. Reducerea bicromatului în tăbăcarii. 4. Dozarea manuală a
HOTĂRÎRE nr. 647 din 1 iunie 1990 privind acordarea unor drepturi personalului din unităţile subordonate Ministerului Industriei Uşoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107192_a_108521]
-
octombrie 1931 a fost numit medic la Divizia a VI-a (Sanatoriu), iar de la 10 mai 1933 a devenit medic primar la Divizia a IX-a (chirurgie). Din 1913 a intrat în învățământul superior și a funcționat până în 1921 ca preparator la Catedra de Anatomie Topografică. În 1920 își susține examenul de docență. La aceeași catedră, condusă de savantul Ernest Juvara, a funcționat ca asistent între 1921-1926; a colaborat cu eminentul profesor în elaborarea a numeroase lucrări cu caracter clinic, în cadrul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Național, pe care îl absolvă în anul 1942. În continuare, urmează Facultatea de Medicină din Iași, absolvind-o în anul 1948, dovedind încă din perioada de studenție reale calități de cercetător în domeniul medical. Așa că încă de pe atunci lucrează ca preparator, extern și intern la spitalele clinice din Iași și va parcurge 244 ulterior toate treptele ierarhiei medicale universitare și profesionale, până la titlul de profesor șef de clinică și la gradul de medic primar I. În anul 1967 obține titlul științific
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
nouă lume mergeau la Spitalul Caritatea În zilele În care profesorul Moruzi opera, să asiste În special la intervențiile pe creier. După terminarea facultății În anul 1938 dr. Nicolae Oblu este inclus În activitatea laboratorului de anatomie unde promovează că preparator din anul 1939, șef de lucrări din 1944, conferențiar din 1949, calitate În care a condus catedră de anatomie topografica și chirurgie operatorie, până În anul 1965. În paralel cu activitatea de anatomist deprinde primele cunoștințe de chirurgie generală, În anii
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
bolnavului În integralitatea să. Odată cu Înființarea Serviciului de Neurochirurgie la 1 iulie 1951, În Spitalul Socola sub conducerea dr. N. Oblu, Începe constituirea unei echipe valoroase de tineri absolvenți, printre care M. Rusu, Aurora Stanciu, Gh. Săndulescu., dr. Mihai Rusu, preparator la catedră de Anatomie Umană, este numit medic consultant În acest serviciu, calitate În care a activat până În 1957, când este atestat medic specialist neurochirurg, În urma unui examen susținut la București la care, ca și În liceu și facultate, s-
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
dedică activității de reorganizare administrativă și științifică a clinicii și disciplinei. În același an este ales președinte al Asociației Neurochirurgilor din România. Reușește pentru prima oara În România introducerea disciplinei de neurochirurgie În Învățământul universitar, obținând și un post de preparator (Dr. Dana Român Turliuc). În 1992 este numit șeful Departamentului de Neuropatologie din IMF Iași. Stabilește legături cu organizația „Medecins sans frontieres”, iar prin aceștia o conexiune strânsă și de lungă durată cu serviciul de neurochirurgie din Brest din Franța
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
sistem politic, prin colaborarea dintre Prof. Al. Constantinovici București și Prof. M. Rusu - Iași care ar fi dorit să nu țină cont de valoarea profesională. După anul 1991, colectivul clinicii se completează cu secundări și cadre didactice : dr. I. Mihailov, preparatori dr. Dana Turliuc, dr. C. Bălan (1994), dr. S. Aldea (1995), dr. M. Dabija, dr. I. Strelțov, dr. Cătălina Axinte, Dr. N. Dobrin, Dr. L. Eva, dr. A. Iordache. În anul 1992 activitatea clinicii de neurochirurgie se divizează În două
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
European. Parlamentul se reunește în ședință plenară timp de o săptămână în fiecare lună la Strasburg și în alte ședințe adiționale la Bruxelles. În plen, deputații se reunesc în semicerc, pe grupuri politice, și deliberează și votează în baza lucrărilor preparatorii ale comisiilor. Mai mult, în plen, deputații pot introduce amendamente la raportul comisiei responsabile, cu sprijinul unui grup politic sau a patruzeci de deputați. În plus, PE are o serie de structuri ierarhice care garantează coerența politică a acțiunilor sale
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
ar fi vorba de o comisie a unui senat, adoptă legislația fără nevoia de a trece printr-un filtru superior mai general (plenul). Este adevărat că și Consiliul beneficiază de alte mijloace de coordonare atât la nivel comunitar, prin ședințele preparatorii ale Coreper, cât și la nivel național, prin reuniunile cabinetelor naționale care pregătesc pozițiile care vor fi menținute în consiliile UE. Se poate spune, totuși că, dacă ar fi să considerăm că funcția principală a Consiliului este aceea de a
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Ganea, Costandache. Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri care lucrau la Velnița boierească cum ar fi fost Iohan - fierar, Meslerrotar, Șuba - mecanic la velniță, Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul Iancu Lățescu - Boldur. . .Sătenii erau împroprietăriți cu 452
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bucureștenilor. Pe același plan al aprecierilor, subliniem și rolul personalităților acestei clinici. Primul este dr. Traian Nasta (1882-1958). Traian Nasta se instruiește ca secundar (1911-1913), în clinica chirurgicală a lui Thoma Ionescu, maestru care apreciindu-i calitățile profesionale, îl numește preparator al clinicii (1912) și apoi, asistent. Această perioadă de instruire a fost hotărâtoare pentru dr. Traian Nasta; cunoștințele și tehnica ce și le-a însușit profesând pe lângă acest strălucit maestru fiindu- i îndreptar în întreaga lui carieră de chirurg. Tot
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
muncă neobosită a reușit să creeze primul institut de accidente de muncă din țară, recunoștință pentru tot ce am învățat de la Dsa, ca intern al serviciului....” (dr. Haimovici Haim). În teza pentru doctorat în medicină și chirurgie a dr. Titu Jipescu (preparator al Spitalului de Chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie), prezentată la 12 iunie 1937, având ca temă „Tratamentul fracturilor coloanei vertebrale” se fac următoarele precizări, ce se cuvin a fi relatate:„Spitalul - prin realizările lui - a corespuns scopului pentru care
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
muncă și mecanoterapie din București, ca o soluție pentru o mai eficientă activitate în domeniul asistenței de urgență a accidentelor de orice cauză. Absolvent al Facultății de Medicină din București (1901), a lucrat, încă din anul II de studii ca preparator în Laboratorul de Zoologie medicală condus de profesorul Sihleanu, iar în anul următor a condus lucrările practice de parazitologie; din 1907 a suplinit timp de patru ani pe profesorul Sihleanu, susținând cursul de Parazitologie umană și de Biologie generală cu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sa profesiune - a fost să lucreze în învățământul universitar, dorința sa a fost să comunice studenților din experiența sa, îndeosebi în problemele accidentelor de muncă, conduita în chirurgia de urgență. În învățământ, doctorul Poenaru-Căplescu a trecut prin întreaga ierarhie didactică: preparator, asistent, șef de lucrări, docent de semiologie și de patologie chirurgicală (1914) conferențiar definitiv pentru accidentele de muncă și asigurările sociale la Facultatea de Medicină din București, conferință atașată la Catedra de Medicină Legală (1921-1932); a fost profesor agregat pe lângă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
personal de serviciu. Doctor Constantin A. Enescu s-a născut la 5 martie 1894 în orașul Focșani. Studiile medicale le-a urmat la Facultatea din București, fiind unul din studenții eminenți. Remarcat din primii ani de studiu este primit ca preparator la Catedra de Zoologie condusă pe atunci de profesorul Sihleanu. Se prezintă și reușește la concursul de externat; stagiul este întrerupt de război pe care îl face ca medic de marină. După terminarea războiului și stagiile de spital ca intern
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pediatrice în București îl reprezintă anul 1914 când este numit profesor titular și șef al serviciului de chirurgie și ortopedie pentru copii, profesorul Ion Bălăcescu (1870-1941). Și-a început pregătirea ca intern în serviciul profesorului Thoma Ionescu unde continuă ca preparator și asistent. În 1904 devine dr. docent iar apoi profesor de medicină operatorie la Facultatea de Medicină din Iași. Acolo se afirmă printr-o activitate remarcabilă în domeniul chirurgiei generale; profesorul Bălăcescu se arătase de timpuriu interesat și apropiat și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
faptul că, reflectând la stabilitatea sa profesională, a optat pentru chirurgia pediatrică. La 1 februarie 1949 a fost încadrat medic secundar la Spitalul unificat de Copii „Grigore Alexandrescu” și va promova tot aici ca medic primar. În învățământ, începe ca preparator și asistent (cu un stagiu de 3 ani - 1953-1956 - ca asistent la catedra de anatomie), apoi șef de lucrări și conferențiar până în anul 1986 când este pensionat pentru limită de vârstă. După pensionarea acestuia în 1986, clinica a fost condusă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
din comuna Padea, raionul Segarcea). De la 1 mai 1962 funcționează ca medic stagiar chirurg la Spitalul de Stat Măceșu de Jos, raionul Segarcea și îndeplinește în același timp și funcția de director al aceluiași spital. În 1963 își începe - ca preparator - cariera didactică pe care o va sluji cu abnegație (asistent - 1968, șef de lucrări - 1974, conferențiar - 1984 și profesor - 1993) la clinica de chirurgie și ortopedie pediatrică. În 1974 obține titlul de doctor în științe medicale cu lucrarea „Contribuții la
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
din București ca elev al Institutului Sanitar Militar, unde a fost șeful promoției. Stagiile de extern și intern le-a făcut în clinicile prof. dr. N. Lupu, Amza Jianu, Gh. Olănescu și N. Hortolomei. Între anii 1945-1950 a lucrat ca preparator la Catedra de Anatomie și Embriologie precum și în Clinica Chirurgicală a Acad. prof. dr. N. Hortolomei. Menționăm că, în perioada 1948-1950 cât a continuat să lucreze (benevol), în clinica profesorului N. Hortolomei - având funcția de bază ca medic la o
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
tratamentul medicamentos al durerii postoperatorii în chirurgia de urgență, gerontochirurgia colorectală (aspecte actuale) ș.a. Dr. Florin-Mihail Iordache este șef de lucrări în cadrul departamentului de chirurgie. A urcat toate treptele ierarhiei UMF Carol Davila din București din 1992 când a devenit preparator universitar prin concurs. Este medic primar de chirurgie generală din 1999. Este specializat în chirurgie laparoscopică și chirurgie robotică unde a îndeplinit și funcția de coordonator. A urmat stagii de pregătire în Elveția, Olanda și S.U.A. Este conducătorul echipei de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
majorare. S-ar evită astfel multe nedreptăți, dar și unele situații hilare. Mă gândesc la una recentă, creată de acordarea burselor doctorale din fonduri structurale. Bursa lunară a unui doctorand este cu mult mai mare decât salariul minim al unui preparator sau asistent universitar. Faptul că bursa doctorală este mare e de apreciat. Însă faptul că salarizarea gradelor didactice mici (preparator, asistent, lector ) a rămas la fel de proastă este anormal și chiar absurd. Prezența domnului rector Gerard Jităreanu în Ministerul Educației ne
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
burselor doctorale din fonduri structurale. Bursa lunară a unui doctorand este cu mult mai mare decât salariul minim al unui preparator sau asistent universitar. Faptul că bursa doctorală este mare e de apreciat. Însă faptul că salarizarea gradelor didactice mici (preparator, asistent, lector ) a rămas la fel de proastă este anormal și chiar absurd. Prezența domnului rector Gerard Jităreanu în Ministerul Educației ne îndreptățește să sperăm la rezolvarea unor asemenea nedreptăți. Guvernul Tăriceanu avea mai mulți ieșeni în ministere. Rezultatele s-au văzut
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]