KorAP: Find »[drukola/base=preschimba & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...130 >

3,241 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

pămînt spre a le face viața mai fericită, și Închiși acolo, fără să se arate la față decît rareori, Îndrăgostiți unul de altul Într-un fel aproape bolnăvicios, trăiau unul pentru celălalt Într-un soi de posesiune reciprocă și obsesivă, preschimbați Într-o ființă unică și desăvîrșită, care se hrănea din ea Însăși, Într-un fel de ritual machiavelic de antropofagie amoroasă. Dar Într-o zi, chiar În dimineața În care Împlinea douăzeci și unu de ani, Niña Carmen descoperi că avea nevoie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
sfîrșiseră prin a se prăbuși, pierzîndu-se cu firea, ca și cum ar fi fost vorba numai despre niște penisuri sfidătoare ce intrau În ea, recte și agresive, pentru a se retrage În scurt timp, căzute și moi, fără viață și fără forță, preschimbate În simple bucăți de carne leșinată. — SÎnt gravidă. O privi cu mirare. — Ești sigură? — Foarte. — Și e copilul meu? — Al cui altcuiva? Tonul ei era sarcastic. SÎnt aici de luni de zile și te culci cu mine neîncetat... Cum crezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Carmen, trîntită pe pat, incapabilă să facă un singur gest, Învinsă și anihilată de foame și de oboseală, se străduia Încă, de cele mai multe ori zadarnic, să țină direcția... Spre răsărit... Mereu spre răsărit, cu toate că era deja convinsă că răsăritul de preschimbase Într-o himeră, un vis de neatins, un loc mitic și minunat, În care nimeni din istorie nu ajunsese vreodată. Spre răsărit... Dar estul rămînea mereu la est de est. De ce era atunci marcat pe busolă, dacă nu exista? De ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891

părăsise satul lui de pescari și care, deși se trăgea din oameni simpli, cum suntem și noi, zicea Karl, ajuns bogat și vestit n-a mai vrut să știe de sărmana lui mamă. A aflat și de frumoasa Lara Djonggrang, preschimbată de pizmașul Bandung În statuie de piatră, după ce, printr-un șiretlic, izbutise să nu se mărite cu el. Pe când Karl Îi citea povești, Adam privea cum se retrag apele la reflux, când marea abia unduiește, iar prin recifuri rămân doar

Map of the Invisible World by Tash AW (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
coșul pieptului, care nu-l mai durea atât de tare. Acum dormi, i-a zis ea. Dormi. Amurg. Uneori, norii de ploaie Îngrămădiți de-a lungul după-amie zilor nu Își descărcau povara, stăruiau vineții pe cerul Întunecat, iar ziua se preschimba Într-un nesfârșit crepuscul purpuriu care grăbea venirea nopții. Mai târziu, mult mai târziu, după ce noap tea lua totul În stăpânire, avea În sfârșit să cadă și ploaia, iar străzile deveneau alunecoase, acoperite de mâzgă, marile imobile se go leau

Map of the Invisible World by Tash AW (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907

să nu mai nesocotească niciodată vorbele mele: ,, - Când te-ai face mare, ai să faci cum vrei tu, dar acum că ești mic, trebuie să asculți de mama ta!” Dar vremea trecea iute și puful de pe drăgălașii mei puișori se preschimbase deja în pene. Venise vremea primelor încercări de zbor. Prin pricina ereților cei lacomi am decis ca lecțiile de zbor să fie făcute doar dimineață și seara. Zilnic, îi trezeam pe cei șapte puișori dis-de-dimineață, îi alintam frumos și apoi

Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache (2012) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
îl face prompt; iar scrisul îl face exact. Lectura, vorbirea și scrierea în formarea personalității omului Laudă cuvântului, element primordial al lumii! Și laudă limbii, acea ,,alcătuire măiestrită de cuvinte”, care trece ca timpul, nu peste oameni, ci prin ei, preschimbată în cuvinte. Laudă celor care au făcut nașterea cuvântului mai ușoară și mai rodnică! Și mai ales laudă celor care știu să-i asculte, mistuindu-se pe propriul rug, rugul unei inflexibile dorințe de a fi. Căci: ,, Nu este altă

Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache (2012) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
cu insecte, gărgărițe, miriapozi, păianjeni și multe alte vietăți mici. Când a trebuit să plec din această țară, cu greu am putut sa mă despart de ea. N-am avut însă de ales. Am zburat în văzduhul albastru care se preschimbă uneori în cenușiu. Am iernat peste mări întinse cu apă cristalină, peste țările cu munții cei înalți îmbrăcați în haine verzi, cu câmpii mănoase împodobite cu dalbe flori și șesuri întinse, străbătute de ape curgătoare departe de voi, tocmai în

Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache (2012) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
și Doamna curcubitaceelor; Toamna, își intrase deja în drepturi, căci frunzele copacilor își schimbaseră încet-încet culoarea. Natura întreagă căpătase un aer de tristețe. Totul părea schimbat. Verdele proaspăt al ierbii, care dădea atâta viață și culoare firii, acum s-a preschimbat într-un galben pal, contrastând cu soarele palid ce abia se mai zărea pe cerul mohorât. Toamna adusese cu ea vântul care a risipit frunză cu frunză podoaba argintie a copacilor, lăsându-i goi; cu fiecare frunză și-a întregit

Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache (2012) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181

lui era pe cât de șocant de liber, pe atât de nepotrivit cu lipsa sa de experiență erotică. Ceea ce se anunța a fi o simplă reluare, cu variațiuni, a aceleași teme, se transformă În miracol: cuvintele care Însoțeau evocarea Reginei se preschimbau În chiar lucrurile pe care le numeau. Pluteau În aer, colorate ca niște fluturi mari, grei, În căutarea trupului pierdut. Flavius-Tiberius vorbea și nu se mira de nimic, În timp ce ea abia respira de teamă să nu se destrame minunea. După

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
O răsplată binemeritată pentru o târfă ca ea. Nimeni nu știa unde Începe și unde se sfârșește neobișnuita ei conviețuire cu sine Însăși. Ea nu era fericită, dar Împărțea tuturor fericire. Într-o zi Însă, gesturile ei simple s-au preschimbat În gesticulație, Într-o Încercare ieftină și tristă de a-și ascunde declinul apropiat. Atunci a hotărât să se mărite. Cel mai potrivit era Coriolan pentru că el nu-și propusese niciodată să șteargă harta amară a trupului ei peste care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
leneș un râu roșu care izvora din călcâiul rănit al unei fete ce nu se mai zărea demult. Era liniște... Nici măcar sirena Salvării nu se auzea cu lumina ei rotitoare. Decât, dacă nu cumva, prin cine știe ce miracol, cuțitul nu se preschimbase cu adevărat Într-o cometă, iar el Într-o anexă a deșertului din Nevada ori Într-o banchiză din Oceanul Înghețat, ceea ce ar fi amânat pentru o vreme Întâlnirea lor. Era Într-o stare neplăcută de confuzie, Între o moarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

control pe care-l implicau, m-au izbit destul de tare. Eram speriat și jignit. Ceea ce începuse ca o căutare atentă, curioasă, ca o încercare de cunoaștere, o luase la un moment dat pe un drum greșit, scăpând de sub control și preschimbându-se în ceva agresiv și febril: o vânătoare violentă a materialului informativ despre primul meu eu. În scurt timp am început să răstorn sertare, să cercetez cutii de depozitare și teancuri de reviste, să trag totul din dulapuri, să golesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
și cușca pisicii. Vino. — Scout, asta-i... — Important e că am intrat, nu? Vino. Am urmat-o înăuntru și-am tras ușa după mine. Vreme de câteva secunde, totul fu întunecat, apoi se ivi o dâră de lumină care se preschimbă într-un dreptunghi lung, când o altă ușă se deschise în față. Prin ea am văzut rafturi cu cărți, parterul librăriei noaptea, nemișcat și tăcut, cu becurile acelea galben-portocalii „de avarie“ aprinse. În fața mea, silueta lui Scout deveni adevărata Scout

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
cu totul, lăsând vederea complet goală. Am dat să ating din nou suprafața, dar m-am oprit: cartonașul zumzăia din nou, vibra slab între degetele mele. Zumzetul dură doar o clipă, dar când se opri vederea păru să se fi preschimbat în altceva, ceva mai subțire și cu mai puțină substanță, ceva cu o textură curată și lucioasă. Sub ochii mei se închega o nouă imagine, nu în alb-negru de data aceasta, ci animată de tonuri de roșu și albastru și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

tare) a fost prinsă asimetric în talie, aruncată pe-un umăr și lăsată să spînzure pe spate: "Știi ce spune asta? Suivez-moi, jeune-homme!" Mama a bătut din gene, dar, printr-o alchimie numai de Iordan cunoscută, rățușca urîțică s-a preschimbat în lebădă. Melodioasă. De la melodioasele oase ale gîtului pînă la melodioasele glezne. Cel mai frumos trandafir baccara din grădină a întregit metamorfoza adolescentei mălăiețe. Fardul îmi înfiora întîia oară pleoapele; mersul, din cauza pantofilor escarpen ai mamei, era nesigur. Așa călca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
mai suportă rîsul și se cere afară, gata de altă hărțuială cu vîntul de noiembrie. Risc să-i apar o pisăloagă lui Șichy, risc asta: Uite-o, Amintiri deghizate, editura "Nemira", 1994. Să vedem cum fostul concherant stalinist s-a preschimbat, din prigonitor, în apologet al modernismului. "Ariel, arată-ne ce poți!", face Șichy apel la formula unui detergent. Liposystemul curăță impecabil sosul roșu. Tare-i curat românul. Spală și bani, și epoleți. De ce nu și-ar spăla amintirile? Îți brifez

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
a zis cu ea. Literatura e cacealma". Afară-i toamnă grea " Și-i frig, și burează". G. Bacovia duminică, 3 noiembrie 2002 Am visat (mă persecută visul ăsta) că plouă cu gheață peste mine. Numai că boabele de grindină se preschimbă-n ochi. Globi fără vedere, reci, seci. Ochi cu pupile rotunde, oarbe, rostogolindu-se ca după un masacru suprarealist. Tano mă atinge pe obraz cu limba lui aspră și fierbinte, să mă trezească. Iarăși am lăsat deschisă ușa de la antret

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
miere; acuma e numai fiere. I-a rămas destulă de pe vremea cealaltă. A fost dat în gît de presă ca informator secu și-i sen-i-i-in. N-a făcut nimica rău. Era vorba de țară, de binele țării". Bătrîna stradă se preschimbase pe negîndite într-un fel de bazar oriental. Lumea arabă auzise trîmbița privatizării în care suflase Adrian Severin, cel cu purcoaiele de Jelly Bon și cu invazia de Sultana Napolitana, imediat după Marea Revoluție din Octombrie, pardon, din Decembrie. Prima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
telefona că nu se mai mișca. Nu se mai plimba pe culoare, ca la început. Rămînea așezat pe marginea patului. Și cîinele ăla care gemea în curtea din spate. Anubis. Cîinele morții. O fi cum cred australienii? Că sufletul se preschimbă într-un bob mărunt de nisip? O fi așa? Sau ne-om preface în particule de antimaterie, în creierul lui Dumnezeu? Părul și unghiile continuă să trăiască. Părul lui e viu, crește. Cîndva coafeză improvizată i-l tăiam eu: palma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
cărbunele încins în palmă manuscrisul și vouă, redactori, nu vă pasă? ne moraliza Pasăre. Rîdeți de truda lui?" Dă-l în post-meridian!" îl înjura Lucian Foișor. De-acasă îl cheamă Șopîrlă, nu Pasăre. E de la noi, din Dorohoi. S-a preschimbat în sturz și se umflă-n pene de găselnița cu Partidul/Ceaușescu/ România. Nici nu știu dacă-i a lui, dar a dat-o drept a lui. S-a scandat pe scena Naționalului. Se înroșiseră și lebedele de metal de pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
scenă la persoana întîi. Eu n-o mai aveam. Critică de întîmpinare nu poți scrie pentru sertar. Îți trebuie loc unde s-o tipărești. Leandru mă redusese la zero. Urma să mă perfecționez în eșec(uri). Burnița măruntă s-a preschimbat în ploaie. Mă adăpostesc sub copertina largă din Tîrgu-Cucului, sperînd să se oprească. Detest meteorologia cloudy, de fine de noiembrie. Am obsesia limitelor, cum să n-o am? Lupt cu nivelul propriu al (in)competenței, dar știu și că Lerești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

urmare, vizionarea piesei. Mai degrabă, ascultați cu o jumătate de ureche ce debitează acest impostor, cuvintele lui alese să vă gâdile urechea superficial, dar să nu treacă mai departe de membrana ei... către acea zonă densă și cenușie unde se preschimbă și se desprinde rostul lor. Scena 1 (Personajele intră pe rând, unul câte unul, în scenă, vorbesc monoton, ca și cum ar citi ziarul, totuși nu repede. Fac pauză după fiecare propoziție. Maurizio năvălește pe scenă cu un pas sprinten, se oprește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703

de glorie, n-ar fi reușit să facă așa ceva. Aproape în fiecare poem apar scene idilice: „Cei ce-n inimi poartă sori, / Seamănă-n ogradă flori / Și se-mbată-n sărbători, / Cu arome și culori.“ (Oameni buni) „Și-astfel mă preschimb și eu / Într-un arc de curcubeu / Și-mi desfac, sub cer, aripa, / Să preschimb, în veacuri, clipa.“ (Feerie) „Când stelele din drum se ntorc / S-asculte-n miriști pitpalacul, / Când greieri cântece își torc / Și-n nuferi albi se mbracă lacul

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
idilice: „Cei ce-n inimi poartă sori, / Seamănă-n ogradă flori / Și se-mbată-n sărbători, / Cu arome și culori.“ (Oameni buni) „Și-astfel mă preschimb și eu / Într-un arc de curcubeu / Și-mi desfac, sub cer, aripa, / Să preschimb, în veacuri, clipa.“ (Feerie) „Când stelele din drum se ntorc / S-asculte-n miriști pitpalacul, / Când greieri cântece își torc / Și-n nuferi albi se mbracă lacul“ (Vara) etc. Contaminat parcă de stilul poetului, autorul prefeței, Tudor Opriș, folosește și el cuvinte

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]