70,602 matches
-
tocmai, pentru că sînt întipărite pe un suport exterior (tăblițe, papirusuri) nu pot însufleți deloc gîndirea celui care citește un text. Un asemenea scris pe un suport exterior este precum scrisul pe apă, varianta opusă adevăratului scris, scrisul în suflet, care presupune o aprindere, în interiorul omului, a flăcării gîndirii vii. Numai că o asemenea gîndire se face în mod oral, prin vorbire și ascultare, și nu prin scris. Ceea ce înseamnă că, pentru a-i scrie unui semen în suflet trebuie să-i
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
și Poarta Sărutului, trepte al căror bizar autoritarism întretaie cu liniamentul lor întreaga perspectivă de la intrarea în Parc. Brâncuși nu le-a avut în vedere și e prea puțin probabil să le fi acceptat, simpatizînd, așa cum avem toate motivele a presupune, urcușul lin, țărănesc al traseului de la Poartă la Masă. Așadar au fost sacrificate două trăsături emblematice ale creației brâncușiene, legătura organică cu ambientul natural și simplitatea progresivă. Noi, cei deprinși a ne întîlni aproape zilnic cu mirabilul triptic compus din
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
pentru specialiști sunt vestigiile unei vieți culturale ce merită recuperată. Organizarea cronologică a dicționarului oferă "cea mai fidelă imagine a evoluției genului romanesc și a receptării lui critice pe teren național", cum se afirmă în prefață. O investigație istorică totală presupune răscolirea unor secvențe cronologice și tematice aflate în umbră, realizând implicit un obiectiv de "arheologie literară". Romanul lui Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ne apare cu totul stingher în 1705, anul elaborării lui, urmat de o pauză de 140 de ani
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
știe chiar și care este percepția propriei sale persoane la nivelul societății românești: Există destui care mă urăsc. În Ťlumea bunăť, politico-gazetărească, nu printre simpli cetățeni - acolo cei mai mulți mă iubesc. Ceea ce nu e o povară ușor de dus" (p. 217). Presupun că nu există nici o legătură între acei "simpli cetățeni", care "îl iubesc" pe autorul Libertății urii și sofisticații cumpărători ai cărții lui Andrei Pleșu care defilează pe stradă cu Despre îngeri sub braț, dar care, odată ajunși acasă "se cufundă
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
Gheorghe Grigurcu Dacă o asemenea pedală "negativă" la un "clasic" arhicunoscut putea nedumeri, sîntem în măsură a presupune marea iritare produsă de considerațiile "eretice" adresate de Cornel Regman unor autori în viață, deprinși nu o dată cu univocitatea elogiului ce s-ar cuveni a îmbrățișa totalitatea textelor pe care le-au publicat. Un dens conspect al opiniei asupra lui Marin
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
ar fi fost "descrise realist", căci în cartea lui G. Călinescu "i se deschid toate ușile": "Cuvinte profetice! Căci, iată, Ștefan Paul - al lu' Parizianu -, june abia ieșit din adolescență, este chiar bietul Ioanide din reproșurile lui Marin Preda! Bineînțeles, presupunînd că autorul Delirului nu pune la îndoială însăși identitatea estetică a lui Ioanide, statutul său de erou, și că ceea ce-l nemulțumește e mai mult neconcordanța dintre exhibiționismul Ťneseriosť sau originalitățile marelui arhitect și ecoul lor social - după socotința confratelui
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
integral, la acest nivel, cu cel al lui Horia-Roman Patapievici. Mă întreb însă dacă această chestiune nu poate fi tratată și altfel decît cu ajutorul logicii binare. Este oare obligatorie excluderea terțului. Cel puțin la nivel politic, în România sigur, dar presupun că și în Europa, realitatea demonstrează că nu se mai poate opta ferm între conservatorism și ultraliberalism. La noi, de la stînga la dreapta, toată lumea este obligată să facă aproximativ aceleași reforme economice (altfel, adio Europa), iar măsurile de protecție socială
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
la fel de ofertant pentru actori și public ca Teatrul Național Săo Joăo, situat în Plaça da Batalha, ales însă pentru adâncimea scenei ce permitea amplasarea decorului baroc din Oblomov. Organizarea festivalului de către Teatrul Săo Joăo, recent intrat în U.T.E., a presupus un uriaș efort din partea tuturor celor implicați în acest proiect ambițios: directorul Ricardo Pais, directorul executiv José Luis Ferreira și ceilalți manageri: Francisca Carneiro Fernandes, Salvador Santos, Maria Joăo Teixeira, Helder Sousa ș.a. Directorul executiv al Festivalului, domnul José Luis
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
spectacolul de la sala Toma Caragiu. Regia, scenografia, muzica, actorii și-au spus cuvântul. Un adevărat regal pentru José, care a intuit că magia acestuia va reverbera în sufletul spectatorilor lusitani. La Porto, montarea a durat două zile și două nopți, presupunând un efort uriaș din partea tuturor: personal tehnic, regizor, scenograf; a treia zi s-au instalat luminile, s-a repetat textul pentru subtitrarea în portugheză, a urmat chiar o repetiție generală în dimineața primei zile de spectacol. Sala de la Rivoli Teatro
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
precizează datele sau orele. Prin adăugarea materialului SF, lungmetrajul vrea să ilustreze un paradox temporal: și dacă te îndrepți spre viitor, găsești tot trecutul, care e omniprezent. Dar știm cu toții că memoria e uneori o povară și că orice relație presupune o doză de incomunicare, iar aceste teme nu au o rezoluție coerentă. De exemplu, ți se sugerează că relațiile din acest film eșuează din cauza amintirilor lui Chow, dar marea lui iubire din filmul anterior, Zhen, apare doar episodic și neconvingător
Wong Kar Wai la rampă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12218_a_13543]
-
îi poate șterge amintirile dureroase printr-un program psihologic special. Cu ajutorul lucrurilor ce definesc spațiul emoțional al fostei iubiri - agenții amintirilor, cum ar veni -, programul special de la Lacuna Inc. creează o hartă a prezenței Celuilalt în memorie. Cum fiecare amintire presupune un nucleu emoțional, programul poate acționa în sensul degradării respectivelor amintiri și, în cele din urmă, al ștergerii lor. Joel nu se poate împăca cu ideea că iubește o femeie care nu-și mai amintește nimic din iubirea lor, pentru
Chinul eternei dimineți de dupa dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12242_a_13567]
-
adevăr diferite, revista Facultății de Litere poate da lecții unor reviste mortal de plicticoase (cum ar fi Contemporanul. Ideea Europeană). Pentru cei care nu mai știu care e pulsul studențesc, Cronicarul citează chestiunile mai generale din rubrica "folclorică" anonimă și, presupun, colectivă Ne plac / Nu ne plac: " Ne plac - Spectacolele de lectură de la Act, lansările din Cărturești, cu ceai cu tot, intelectualii relaxați, cărțile scrise pe bune, fără textualisme de carton. Nu ne plac - Colegele care vorbesc cu faaatăăă, tinerii scriitori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
ciomegele, acum cu salariile de mizerie, când am pozat în pro-occidentali doar pentru a-i putea înjura, de la fața locului, cu mai mult năduf, când ne-am complăcut în perversiunea bolșevică mai mult decât înșiși inventatorii bolșevismului. Asta vom face, presupun, și de aici înainte. Vom roscoli: amintirile, iluziile, regretele, rahatul. Cu mici diferențe: vom fi din ce în ce mai puțin roscolitorii și din ce în ce mai mult roscoliții.
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
cele două, menținând totodată o anumită tensiune între ele. În același spirit, Zholdak mizează pe conflictul dintre "ancorarea" produsă de titlul unor piese - Hamlet, Pescărușul, Othello - și spectacolul eliberat de responsabilitățile implicate de tratarea acestora. Textele vechi sau autorii cunoscuți presupun întotdeauna un prealabil admis căruia Zholdak îi contestă orice autoritate. El îl agresează, îl deturnează, îl face țăndări, dar, în același timp, pentru a instaura un climat de fricțiune care irită sau seduce are nevoie de un text. Altfel, s-
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
de mers, picioarele nu mă ascultă. - Uite. Am ajuns. Eu răsuflam din greu. - O să ne îmbătă-ăăăm! a spus el exagerînd puțin. Ia te uită ce grozav, ce bine e aici. Nimerisem un loc și mai bun (și mai călduros) decît presupuneam în timp ce lipăiam greoi în sus, pe urmele lui Ciubik. Acest semietaj de sub acoperiș, de deasupra etajului patru, era ticsit de vechituri și parcă pregătit anume pentru noi. Peste tot sînt puse paturi vechi, demontate (plasele zornăiau încet-încet). Niște lăzi. Pînză
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
Hollywood ca să regizeze un remake după filmul său Les Fugitifs, ceea ce s-a și întîmplat în 1989 (?!). Jargon sau nu, ne putem pune întrebarea dacă "ciocu' mic" este în cazul de față cea mai potrivită sintagmă, atîta vreme cît ea presupune din partea celui care o rostește o atitudine de arogantă superioritate. Cam așa cum era în Marfa și banii atunci cînd mafiotul interpretat de Răzvan Vasilescu îl pune la punct pe amploaiatul său, Alexandru Papadopol. Acolo, expresia cu pricina se potrivea de
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
globalitatea ei, în fine dacă, în ce privește tălmăcirile, mari traducători naționali, precum Al. Philippide, Ștefan Augustin Doinaș ori A. E. Baconsky le-ar fi acceptat în patrimoniul autenticității, al fidelității, al creativității, la urma urmei. În fapt, lectorul de antologii este presupus a pătrunde inocent într-un labirint cu alei paralele inegale, spre a ieși din lectură inițiat, în posesia nu numai a unui bagaj de opțiuni, ci și a unui simț în plus, având a-i servi în viitorul de specialist
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
acest caz, specifică pentru istoria răspîntiei culturale românești apare a fi diversitatea: "Mai multe drumuri de acces: mai multe Veneții!" (p. 98). Cu siguranță, abordarea propusă de profesorul Alexandru Niculescu nu este nicidecum în discordanță cu metodologia lingvistică actuală (cum presupune autorul însuși în prefață, într-un moment de polemică cu sine ori cu contemporaneitatea); dimpotrivă, analiza ideilor și a ideologiilor culturale, studiul mentalităților, al evaluării și al politicii lingvistice sunt perspective extrem de actuale și adîncirea lor este esențială pentru cultura
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
urmare, izolarea de trend face și mai vizibilă uniformizarea poeziei celorlalți. Simona Sora vorbește despre o "uniformizare voluntară", mă tem însă aici de un exces de credit. Volumul se deschide cu Albedo, un poem cvasisuprarealist, care oferă cheia traseului inițiatic presupus de aventura scrierii cărții, precum și cea a trăirii dragostei absolute ("Pe drum vei crește sau te vei micșora / pe măsura celui care te așteaptă".) Poezia ca o cristalizare, atât a scrisului dar și a vieții, prin intuiție, prin exersarea apropierii
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
firesc" este un cuvânt recurent) și, prin asta, (re)capătă o bună forță de expresie. Căci un merit al cărții este retorica din Cântarea Cântărilor, supralicitată de-a lungul istoriei poeziei, dar abordată aici fără complexe într-un demers ce presupune în subiacent și resemantizarea locurilor comune ale dragostei. Cei care au prejudecăți (literare) și pretenții (existențiale), mai mult sau mai puțin justificate, pot rata frumusețea vorbelor și a gesturilor primare fără să înțeleagă măcar ce au pierdut. Un pariu uriaș
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
care va spori miza unei remarcabile autoscopii. La finalul cărții, certificând un matur talent și o eternă juvență, câteva sfaturi, precum: a învăța din viață că oricât de subțire am tăia felia, ea va avea întotdeauna două fețe " că iertarea presupune o practică îndelungată, că omul rămâne mai departe răspunzător de faptele sale, oricât regret i-ar pricinui ele, că doi oameni pot privi unul și același lucru și să vadă fiecare cu totul altceva " că e întotdeauna greu să alegi
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
părților cândva apetisante, dar azi flasce. Căzuți de pe capră, Năstase și ai săi alergă bezmetici în urma căruței, cu părul vâlvoi, hainele în dezordine și privirile îngrozite că vor scăpa dintre fălci oasele grase ale guvernării. Dinafară, spectacolul e amuzant-respingător. Dinăuntru, presupun că seamănă cu grozăviile dintr-un abator în care măcelarii și animalele de sacrificiu se înjunghie reciproc. Ce mize or fi în joc, ce sume și ce grade de paranoia - doar ei știu... Adrian Năstase a provocat spectacolul declasării partidului
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
doi protagoniști, la mai bine de un deceniu de la dispariția lor. Relația dintre Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu a fost una cu totul specială, iar corespondența dintre ei îi poate pune cel mai bine în lumină natura, pentru că ea presupune o comunicare directă, intimă, departe de ochii curioși ai opiniei publice. Într-un fel publicarea corespondenței unui om, după moartea sa, reprezintă o imixtiune brutală în biografia celui în cauză, în măsură să-i modifice imaginile în ochii celor din
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
sugerat că o implicare în abominabila crimă ar avea cercurile de legionari din Statele Unite și Canada " Matei Călinescu este de părere că și agenți ai fostei Securități ar fi avut oarece amestec " dezamăgite de îndepărtarea lui Culianu de la ceea ce se presupune a fi crezul ideologic al lui Mircea Eliade. Din capul locului trebuie spus că cititorii acestei cărți aflați în fața unui asemenea orizont de așteptare vor fi dezamăgiți. În dialogul epistolar cu Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade nu spune lucruri noi
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
vilei. Dar ce asasin, plătit sau nu, îi cere victimei să scrie pagini întregi pentru a-și lua rămas bun de la ai săi? Psihologii care afirmă că orice sinucidere e un act greu explicabil au, la rîndul lor, dreptate. Ea presupune motive puternice, împrejurări potrivite și, mai ales, o stare interioară despre care nu există mărturii decît de la cei care și-au ratat sinuciderea. E de înțeles de ce urmașii lui Erbașu au preferat să acrediteze ipoteza crimei. Sinucigașii dovediți au o
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]