KorAP: Find »[drukola/base=prezervativ & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...48 >

1,196 matches

Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478

simptomele lor. Toate acestea corelează cu educația sexuală foarte precară, cunoștințele despre infecțiile cu transmitere sexuală fiind parte importantă a acesteia. A nu vorbi despre infecțiile cu transmitere sexuală este într-un fel echivalent cu a nu vorbi despre protecție/prezervativ în viața sexuală. ● Testare În schimb, cei mai mulți dintre copiii romi chestionați știu că pentru a afla dacă ești infectat trebuie să mergi la medic, dar nici unul nu a menționat vreun test specific, ci analize în general. De asemenea, cei mai mulți ar

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
privind HIV/SIDA și infecțiile cu transmitere sexuală desfășurate în școli trebuie continuate și extinse, cursurile de „educație pentru sănătate” recent introduse în programele școlare răspunzând unei nevoi reale. ● Modalități de protecție Majoritatea copiilor romi intervievați (54,8%) identifică folosirea prezervativului drept modalitate de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, dar și abstinența (6,7%), folosirea de mănuși la contactul cu sângele sau folosirea seringii de către o singură persoană (4,5%). 8,1% consideră că, pentru a te proteja, trebuie să

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
consensuale) de la vârste fragede, mult mai frecvente în rândul populației rome, fiind chiar parte a tradiției culturale. În cazul în care nu dețin suficiente date despre partener, 54,8% dintre subiecții care și-au început viața sexuală declară că folosesc prezervativul, în timp ce 35,5% dintre ei renunță la contactul sexual, doar 9,7% afirmând că au contact sexual neprotejat. Pe de altă parte, dintre cei care identifică folosirea prezervativului drept mijloc de protecție față de infecțiile cu transmitere sexuală, doar 21,4

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
8% dintre subiecții care și-au început viața sexuală declară că folosesc prezervativul, în timp ce 35,5% dintre ei renunță la contactul sexual, doar 9,7% afirmând că au contact sexual neprotejat. Pe de altă parte, dintre cei care identifică folosirea prezervativului drept mijloc de protecție față de infecțiile cu transmitere sexuală, doar 21,4% folosesc prezervativul întotdeauna. În general, există o diferență între ceea ce afirmă oamenii și cum se comportă în realitate într-o situație concretă. Pe de altă parte, există tendința

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
35,5% dintre ei renunță la contactul sexual, doar 9,7% afirmând că au contact sexual neprotejat. Pe de altă parte, dintre cei care identifică folosirea prezervativului drept mijloc de protecție față de infecțiile cu transmitere sexuală, doar 21,4% folosesc prezervativul întotdeauna. În general, există o diferență între ceea ce afirmă oamenii și cum se comportă în realitate într-o situație concretă. Pe de altă parte, există tendința de a da răspunsurile așteptate, adică cele social dezirabile, iar folosirea prezervativului sau renunțarea

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
4% folosesc prezervativul întotdeauna. În general, există o diferență între ceea ce afirmă oamenii și cum se comportă în realitate într-o situație concretă. Pe de altă parte, există tendința de a da răspunsurile așteptate, adică cele social dezirabile, iar folosirea prezervativului sau renunțarea la contactul sexual atunci când nu ai suficiente date despre partener reprezintă un răspuns așteptat. Credința că numai alții se pot infecta și că cei infectați pot fi ușor recunoscuți este cea care contribuie la răspândirea HIV și a

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
adulților infecția se răspândește în primul rând pe cale sexuală (76,4% prin contact heterosexual), putem estima că riscul de infectare este ridicat. Acest risc crește din cauza informațiilor eronate despre virusul HIV, despre infecțiile cu transmitere sexuală și transmitere. Frecvența utilizării prezervativului 32,3% dintre copiii romi chestionați care și-au început viața sexuală nu folosesc niciodată prezervativul, iar 29% declară că îl folosesc câteodată. Jumătate dintre cei care au un partener stabil declară că nu folosesc prezervativul niciodată, în timp ce aceia care

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
că riscul de infectare este ridicat. Acest risc crește din cauza informațiilor eronate despre virusul HIV, despre infecțiile cu transmitere sexuală și transmitere. Frecvența utilizării prezervativului 32,3% dintre copiii romi chestionați care și-au început viața sexuală nu folosesc niciodată prezervativul, iar 29% declară că îl folosesc câteodată. Jumătate dintre cei care au un partener stabil declară că nu folosesc prezervativul niciodată, în timp ce aceia care nu au partener stabil sunt tentați să îl folosească câteodată. Acestea arată că aceia care nu

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
și transmitere. Frecvența utilizării prezervativului 32,3% dintre copiii romi chestionați care și-au început viața sexuală nu folosesc niciodată prezervativul, iar 29% declară că îl folosesc câteodată. Jumătate dintre cei care au un partener stabil declară că nu folosesc prezervativul niciodată, în timp ce aceia care nu au partener stabil sunt tentați să îl folosească câteodată. Acestea arată că aceia care nu au un partener stabil sunt mai expuși riscului de a dobândi o infecție cu transmitere sexuală decât cei cu partener

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
cu partener stabil. Pe de altă parte, stabilitatea partenerului nu este o garanție că acesta nu are o infecție cu transmitere sexuală, poate dintr-o relație anterioară. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 9. Frecvența utilizării prezervativului În ceea ce îi privește pe cei care nu și-au început viața sexuală, 39,8% dintre ei declară că vor renunța la contactul sexual dacă nu vor avea date despre partener, același procent fiind valabil și pentru cei care afirmă

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
privește pe cei care nu și-au început viața sexuală, 39,8% dintre ei declară că vor renunța la contactul sexual dacă nu vor avea date despre partener, același procent fiind valabil și pentru cei care afirmă că vor folosi prezervativul. Întrebați asupra frecvenței utilizării prezervativului, cei mai mulți (44,8%) dintre cei care nu și-au început viața sexuală nu știu/nu răspund cum se vor comporta. Întrebările legate de viața privată/sexuală nu sunt unele comode, în special pentru adolescenți, și

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
și-au început viața sexuală, 39,8% dintre ei declară că vor renunța la contactul sexual dacă nu vor avea date despre partener, același procent fiind valabil și pentru cei care afirmă că vor folosi prezervativul. Întrebați asupra frecvenței utilizării prezervativului, cei mai mulți (44,8%) dintre cei care nu și-au început viața sexuală nu știu/nu răspund cum se vor comporta. Întrebările legate de viața privată/sexuală nu sunt unele comode, în special pentru adolescenți, și este posibil ca această reținere

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
cum se vor comporta. Întrebările legate de viața privată/sexuală nu sunt unele comode, în special pentru adolescenți, și este posibil ca această reținere a multora să fi influențat și răspunsurile lor. 17,2% dintre ei consideră că vor folosi prezervativul întotdeauna când vor avea o relație sexuală. Incidența infecțiilor cu transmitere sexuală Conform rezultatelor cercetării, incidența infecțiilor cu transmitere sexuală în rândul copiilor romi chestionați este scăzută. Dacă 47,3% dintre ei au făcut un test pentru depistarea hepatitei de

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
sexuală, reiese un risc mai crescut pentru copiii străzii decât pentru copiii romi, datorită debutului precoce al vieții sexuale, proporției mai mari a celor care și-au început viața sexuală, lipsei unui partener stabil și din cauza frecvenței reduse a utilizării prezervativului în relațiile întâmplătoare. Pe de altă parte, copiii romi care și-au început viața sexuală și au un partener stabil sunt mai tentați să nu folosească prezervativul. Incidența infecțiilor cu transmitere sexuală în rândul copiilor străzii este mai ridicată decât

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
început viața sexuală, lipsei unui partener stabil și din cauza frecvenței reduse a utilizării prezervativului în relațiile întâmplătoare. Pe de altă parte, copiii romi care și-au început viața sexuală și au un partener stabil sunt mai tentați să nu folosească prezervativul. Incidența infecțiilor cu transmitere sexuală în rândul copiilor străzii este mai ridicată decât în rândul copiilor romi, fapt explicabil prin riscurile mai mari la care sunt expuși aceștia trăind pe stradă și prin dificultatea de a primi un tratament medical

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
și broșuri cu informații accesibile; - promovarea testării HIV și a altor infecții cu transmitere sexuală în vederea menținerii lor sub control. Pe de altă parte, este necesară îmbunătățirea accesului la servicii medicale al celor două categorii de copii, ca și accesibilizarea prezervativului ca mijloc de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală. Creșterea accesului la educație poate contribui la îmbunătățirea nivelului de cunoștințe despre ITS/HIV în cazul introducerii obligativității educației pentru sănătate în programa școlară. Bibliografie Novotny, T.; Haazen, D.; Adeyi, O.

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
căile de transmitere este în creștere, comportamentele tinerilor au rămas în mare măsură la risc. Afirmația este susținută de faptul că, per ansamblu, vârsta debutului vieții sexuale a scăzut fără să se înregistreze creșteri spectaculoase ale nivelului de utilizare a prezervativului nici la primul contact sexual și nici în activitatea sexuală curentă. Numărul de prezervative vândute la nivel național a fost în permanentă creștere, dar el nu a atins decât 15 milioane de unități în 2001. Există un deficit de puncte

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
risc. Afirmația este susținută de faptul că, per ansamblu, vârsta debutului vieții sexuale a scăzut fără să se înregistreze creșteri spectaculoase ale nivelului de utilizare a prezervativului nici la primul contact sexual și nici în activitatea sexuală curentă. Numărul de prezervative vândute la nivel național a fost în permanentă creștere, dar el nu a atins decât 15 milioane de unități în 2001. Există un deficit de puncte de vânzare în mediul rural. În același timp, în perioada 2000-2002, rata infectării cu

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
Crearea și dezvoltarea de parteneriate între parteneri guvernamentali, neguvernamentali și privați. • Realizarea unui centru de resurse și distribuție a materialelor IEC pentru tineri. • Utilizarea rețelei de medicină primară pentru transmiterea de mesaje și inducerea de comportamente sănătoase. b. Promovarea folosirii prezervativului Obiectiv: Creșterea folosirii prezervativului la primul contact sexual cu cel puțin 50% în rândul tinerilor de 15-25 ani și a folosirii prezervativului în relațiile sexuale cu parteneri ocazionali până la 65%. Strategii: Creșterea accesibilității în termen de preț și locație a

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
parteneriate între parteneri guvernamentali, neguvernamentali și privați. • Realizarea unui centru de resurse și distribuție a materialelor IEC pentru tineri. • Utilizarea rețelei de medicină primară pentru transmiterea de mesaje și inducerea de comportamente sănătoase. b. Promovarea folosirii prezervativului Obiectiv: Creșterea folosirii prezervativului la primul contact sexual cu cel puțin 50% în rândul tinerilor de 15-25 ani și a folosirii prezervativului în relațiile sexuale cu parteneri ocazionali până la 65%. Strategii: Creșterea accesibilității în termen de preț și locație a prezervativelor, cu accent pe

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
tineri. • Utilizarea rețelei de medicină primară pentru transmiterea de mesaje și inducerea de comportamente sănătoase. b. Promovarea folosirii prezervativului Obiectiv: Creșterea folosirii prezervativului la primul contact sexual cu cel puțin 50% în rândul tinerilor de 15-25 ani și a folosirii prezervativului în relațiile sexuale cu parteneri ocazionali până la 65%. Strategii: Creșterea accesibilității în termen de preț și locație a prezervativelor, cu accent pe creșterea numărului de puncte de vânzare și distribuție în zona rurală. • Transformarea utilizării prezervativului în normă socială. • Promovarea

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
Obiectiv: Creșterea folosirii prezervativului la primul contact sexual cu cel puțin 50% în rândul tinerilor de 15-25 ani și a folosirii prezervativului în relațiile sexuale cu parteneri ocazionali până la 65%. Strategii: Creșterea accesibilității în termen de preț și locație a prezervativelor, cu accent pe creșterea numărului de puncte de vânzare și distribuție în zona rurală. • Transformarea utilizării prezervativului în normă socială. • Promovarea utilizării prezervativului prin mijloace de informare, educare, comunicare. • Promovarea utilizării prezervativului de către rețeaua de medicină primară și de rețeaua

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
ani și a folosirii prezervativului în relațiile sexuale cu parteneri ocazionali până la 65%. Strategii: Creșterea accesibilității în termen de preț și locație a prezervativelor, cu accent pe creșterea numărului de puncte de vânzare și distribuție în zona rurală. • Transformarea utilizării prezervativului în normă socială. • Promovarea utilizării prezervativului prin mijloace de informare, educare, comunicare. • Promovarea utilizării prezervativului de către rețeaua de medicină primară și de rețeaua de clinici de planificare familială. c. Educația în școli Obiectiv: Accesul universal al tinerilor care urmează o

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
relațiile sexuale cu parteneri ocazionali până la 65%. Strategii: Creșterea accesibilității în termen de preț și locație a prezervativelor, cu accent pe creșterea numărului de puncte de vânzare și distribuție în zona rurală. • Transformarea utilizării prezervativului în normă socială. • Promovarea utilizării prezervativului prin mijloace de informare, educare, comunicare. • Promovarea utilizării prezervativului de către rețeaua de medicină primară și de rețeaua de clinici de planificare familială. c. Educația în școli Obiectiv: Accesul universal al tinerilor care urmează o formă de învățământ la cunoștințele necesare

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
accesibilității în termen de preț și locație a prezervativelor, cu accent pe creșterea numărului de puncte de vânzare și distribuție în zona rurală. • Transformarea utilizării prezervativului în normă socială. • Promovarea utilizării prezervativului prin mijloace de informare, educare, comunicare. • Promovarea utilizării prezervativului de către rețeaua de medicină primară și de rețeaua de clinici de planificare familială. c. Educația în școli Obiectiv: Accesul universal al tinerilor care urmează o formă de învățământ la cunoștințele necesare despre HIV/SIDA, metodele de prevenire și riscurile asociate

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]