3,008 matches
-
a devenit Centrul PEN-RDG abia În 1967. Printre cei 13 scriitori din Est, 11 erau exilați de foarte mult timp. Cazul lui Johannes Tralow este citat că exemplar pentru incompatibilitatea politică dintre scriitorii germani ai anilor 1950: bavarez, ales În prezidiul PEN-Est-Vest sub conducerea lui Bertold Brecht, antifascist radical fără a fi comunist, ostracizat În Vest și constrîns În final să se mute În Est În anii 1960, unde i s-au publicat operele, n-a fost redescoperit În Vest decît
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
literatură română și universală. Între 1945 și 1948 este rector al unei așa-zise Universități muncitorești înființate de el însuși; în 1945 este primit în Societatea Scriitorilor Români, iar în 1948 devine membru al Academiei Republicii Populare Române, membru în prezidiul acesteia și director general al Bibliotecii Academiei (până în 1957). Primele versuri, pe care L. le publică în „Zeflemeaua” din 1901, sunt încercări în manieră umoristică, însă cu timpul lirica sa capătă accente sociale tot mai pronunțate. În 1902 redactează și
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
antihitleristă, a fost internat o perioadă, în timpul războiului, în lagărul de la Târgu Jiu. După 1944 ocupă o serie de înalte funcții politice: ministru al Artelor în guvernul Petru Groza, ministru al României la Washington (din 1946 până în 1948), vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, apoi primește însărcinări din ce în ce mai decorative: președinte al Comisiei Naționale pentru UNESCO, președinte al grupului român pentru Uniunea Interparlamentară. Membru al Academiei RPR (1948), devine director al Institutului de Psihologie al Academiei și șeful Catedrei de psihologie la
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
în satul natal, urmând apoi Școala Medie din Pârcova (1949-1954) și Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, unde a fost student la Facultatea de Istorie (1954-1959). Devine redactor la „Cultura Moldovei” și la diferite edituri. Din 1960 este consilier-traducător la Prezidiul Suprem al RSS Moldova, de unde trece la Comitetul de Stat pentru Presă, de asemenea în calitate de consilier (1965-1967). Ulterior va fi redactor la revista „Nistru” (1967-1971), consilier la Uniunea Scriitorilor și la Comitetul de Stat pentru Cinematografie (1979), secretar literar al
STRAMBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289970_a_291299]
-
din trilogia Frații Jderi (Oamenii Măriei Sale, 1942), culegerea Poveștile de la Bradu-Strâmb (1943) și scrierea autobiografică Anii de ucenicie (1944). După august 1944 S. se alătură fără rezerve regimului impus de ocupanții sovietici și primește funcții importante: membru, apoi vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale (1947-1961), membru în Consiliul Mondial al Păcii, președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor (1956-1961; avusese această demnitate și în 1940, în cadrul Societății Scriitorilor Români), președinte de secție la Academie (1948-1961). Își exprimă adeziunea politică și într-o
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de conveniență oficială faptul că Într-o dimineață, noi, scriitorii ne-am trezit și am citit În ziare despre un decret numit: Pentru stimularea activității științifice, literare și artistice, legiferat după reguli cum n-au fost la noi, de către Însuși Prezidiul Marii Adunări Naționale, la propunerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, - decret În care e vorba nici mai mult nici mai puțin decât de vreo Cincisprezece premii de câte 200.000 lei fiecare, ale unei noi Academii a țării noastre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scrisului. Acest lucru trebuie să-l priceapă În toate sensurile și consecințele lui mai ales acei care ar spera să poată transforma secțiile În „cenacle și tribune de oratorie diversionistă”. * Conferința scriitorilor a Început În 25 martie 1949; cu un prezidiu impresionant, din peste 30 de persoane (vezi minuta lucrărilor În nota 20), conferința, condusă succesiv de A.Toma și Mihail Sadoveanu, a analizat stadiul și sarcinile literaturii, noul statut al scriitorilor, raportul Fondului Literar, ș.a.. Comentând evenimentul În Scânteia, Nestor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oară În istoria țării - scriitori români laolaltă cu scriitorii naționalităților conlocuitoare. (Ă). Academicianul A. Toma deschide Conferința subliniind În cuvinte pline de Înflăcărare sarcinile mari pe care le pune clasa muncitoare și Partidul, creatorilor de literatură din țara noastră. Alegerea prezidiului conferinței: A fost ales, apoi, prezidiul activ al Conferinței alcătuit din următorii scriitori: Banuș Maria, Beniuc Mihai, Breslașu Marcel, Camilar Eusebiu, Călugăru Ion, Demetrius Lucia, Dragoș Petre, Eftimiu Victor, Gaal Gabor, Popper Jacob, Jebeleanu Eugen, Kirițescu Al., Moraru Nicolae, Nagy
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
laolaltă cu scriitorii naționalităților conlocuitoare. (Ă). Academicianul A. Toma deschide Conferința subliniind În cuvinte pline de Înflăcărare sarcinile mari pe care le pune clasa muncitoare și Partidul, creatorilor de literatură din țara noastră. Alegerea prezidiului conferinței: A fost ales, apoi, prezidiul activ al Conferinței alcătuit din următorii scriitori: Banuș Maria, Beniuc Mihai, Breslașu Marcel, Camilar Eusebiu, Călugăru Ion, Demetrius Lucia, Dragoș Petre, Eftimiu Victor, Gaal Gabor, Popper Jacob, Jebeleanu Eugen, Kirițescu Al., Moraru Nicolae, Nagy Istvan, Mihai Novicov, Pas Ion, Perpessicius
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a mers paralel cu ignorarea științei atât de Înaintate din Uniunea Sovietică. (Ă). Lingviștii noștri - printre care mă socotesc și eu - s-au lăsat târâți și ei de acest curent antiprogresist neglijând să se informeze asupra lingvisticii sovietice. (Ă). Hotărârea Prezidiului Academiei R.P.R. și discuțiile stârnite de raportul secției de științe medicale a Academiei R.P.R., privitoare la spiritul antipartinic, cosmopolit, slugarnic față de știința burgheză decadentă și dușmănoasă față de știința Înaintată, patriotică a Uniunii Sovietice, spirit care se manifestă În Revista de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cunoștințelor profesionale și generale ale tuturor celor care activează În domeniul artei teatrale și-și pun cu convingere arta lor În slujba Întăririi și Înfloririi patriei noastre”. Sesiunea lărgită a secțiunii de limbă, literatură și arte a Academiei R.P.R.88: „Prezidiul Academiei R.P.R. comunică: Potrivit Hotărârii Sesiunii Generale Științifice din 21-25 martie a.c.a Academiei R.P.R., va avea loc În zilele de 2, 3 și 4 iulie, a.c. Sesiunea lărgită a secțiunii a VI-a (de limbă, literatură, arte) a Academiei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de ani. În: Contemporanul, nr. 175, 10 febr. xxx O sărbătoare a poeziei românești. Ibidem, nr. I76, 17 febr. Informează despre sărbătorirea lui A. Toma la Academia R.P.R. și despre decorarea aceluia cu Ordinul „Steaua Republicii cl. l-a” de către Prezidiul Marii Adunări Naționale. 14. Ioanichie Olteanu. - Asztalos Istvan: „Vântul nu se stârnește din senin”. Cronică literară. În: Contemporanul, nr. l70, 6 ian. - În nr. 176, 17 febr. - Prezențe pe frontul colectivizării. 15. Eugen Luca. - Progrese realizate În nuvelistica românească. Ibidem
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ibidem, nr. 10, oct. 1950 78. xxx Împotriva cosmopolitismului În știință, (Despre „Bulletin linguistique”). În: Lupta de clasă, nr. 3, ian.-mart. 1949 79. În: Contemporanul, nr. 143, 1 iul. 80. Idem, nr. 147, 29 iul. 81. Emil Petrovici. - Hotărârea Prezidiului Academiei R.P.R. va Întări pe lingviștii români În hotărârea de a apropia preocupările lor științifice de viața poporului nostru. În: Scânteia, nr. 1476, 13 iul. 1949 82. P.A.C.. - Cum vorbim. (Rubrica „Relief”). În: Flacăra, nr. 18 (70), 7 mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cobîlaș, astfel că Bogdanovici nu a avut succes în a le obține sprijinul ori acordul. La jumătatea lui august 1948, din inițiativa lui Bogdanovici, s-a format un grup care urma să redacteze un memoriu în numele tuturor legionarilor, înaintat Înaltului Prezidiu, Guvernului și Comitetului Central, prin care solicitau să fie reintegrați în societate în schimbul angajamentului că vor renunța la orice fel de activitate politică. Din grupul de redactare ar fi făcut parte, pe lângă Cobîlaș și Bogdanovici, Remus Daneș, Aurel Gherase, preotul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
folosiți ca martori ai acuzării într-un alt proces legat de acțiunea de la Pitești. Pe 5 septembrie 1957 a fost redactată o altă cerere de comutare a pedepsei cu moartea pentru Popa, Voinea, Pătrășcanu și Dumitrescu. Pe 11 octombrie 1957, Prezidiul Marii Adunări Naționale a comutat pedeapsa în muncă silnică pe viață. Separat, a fost redactată o cerere de comutare a pedepsei pentru Aristotel Popescu, de către apărătorul său din oficiu, întrucât el refuzase să ceară grațierea. Rezoluția a fost notată manuscris
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Sărat. Printre ele, informația că pe la jumătatea lui august 1948, la inițiativa lui Bogdanovici, dar cu aprobarea anchetatorului Ciupagea și a lui Bălăceanu, s-ar fi format un grup care urma să redacteze un memoriu în numele tuturor legionarilor, înaintat Înaltului Prezidiu, Guvernului și Comitetului Central, prin care să se ceară redarea lor societății în schimbul angajamentului că vor renunța la orice fel de activitate politică. Din acest grup de redactare ar fi făcut parte, pe lângă Cobîlaș și Bogdanovici, Remus Daneș, Aurel Gherase
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai a.c. ș1934țtc "De la Congresul Asociațiunii pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c. [1934]" Cuvântul d-nei Maria Baiulescu Onorat Congres, Mulțumesc distinsei și înțeleptei doamne Prezidente Generale Elena Meissner, care m-a onorat prin cuvinte elogioase a lua prezidiul, mă mărginesc însă numai a saluta această adunare în numele Uniunii femeilor române. Doamnelor! Salutul meu se concretizează în dorința de a ne strânge rândurile, a ne îmbărbăta reciproc a ne întări sufletește în credința nestrămutată a izbândei noastre definitive în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
noastră. Eugenia Rădăceanu Femeia muncitoare, nr. 21, ianuarie-februarie 1947, pp. 3-4. 93TC "93" Alegerea Comitetului Central al U.F.D.R. la Conferința pe țară a Uniuniitc "Alegerea Comitetului Central al U.F.D.R. la Conferința pe țară a Uniunii" În prezența membrilor Prezidiului, a d-lui dr. Petru Groza, tov. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker și Lotar Rădăceanu a avut loc Alegerea Comitetului Central al U.F.D.R. Președintă de onoare a U.F.D.R.: Ana Pauker, președintă activă: Constanța Crăciun. Vicepreședinte: Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu, Coralia
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeile adunate în Conferință. Spre prânz a avut loc alegerea Comitetului Central în aclamațiile nesfârșite ale sălii. Când în numele noului Comitet Central tovarășa Florica Mezincescu s-a ridicat să rostească angajamentul de muncă, își fac intrarea în sală membri ai Prezidiului Republicii Populare și membri ai guvernului. Urale izbucnesc din piepturile tuturor, este un moment emoționant. D-l Mihail Sadoveanu și tov. Ion Niculi, ștefan Voitec, d-l Dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, tovarășa Ana Pauker
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
este un moment emoționant. D-l Mihail Sadoveanu și tov. Ion Niculi, ștefan Voitec, d-l Dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, tovarășa Ana Pauker, tovarășul Lotar Rădăceanu iau loc la masa prezidențială. „Salutăm în mijlocul nostru Prezidiul și guvernul țării și ținem să-i asigurăm că vom lupta astfel încât U.F.D.R. să fie un stâlp în slujba păcii și a democrației”, spune tov. Florica Mezincescu. Zeci de delegate cu buchete de flori au format un adevărat cortegiu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
inginerie electrică. Dar și implicarea lor În viața partidului a fost consistentă, Începând chiar din anii ’30. Alexandru BÎrlădeanu este mai bine cunoscut ca „arhitect al politicilor economice autonome românești În CAER sub Gheorghiu-Dej”. El a obținut un loc În prezidiul Comitetului Executiv (noua denumire a Biroului Politic) destul de târziu, În 1965, pentru a se retrage, „din motive de sănătate”, patru ani mai târziu - este aproape sigur că viziunile sale mai liberale nu erau pe gustul lui Ceaușescu. Încă o persoană
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din aparatul de Partid pentru Încadrarea lor În Ministerul Afacerilor Externe. La data de 3 aprilie 1953, un document al CC al PCR aprobă eliberarea din funcții și numirea la la acest minister a 11 persoane: Ilie Argeșeanu, președinte al Prezidiului CC al Sindicatului din Instituțiile Administrative de Stat; Andrei Constantinescu, președintele Prezidiului CC al Sindicatului Alimentar; Iosif Szabo, președintele Prezidiului CC al Sindicatului Constructori; Francisc Kovacs, președintele Consiliului Sindical Regional București, Francisc Otrok, fost ministru adjunct la Departamentul Naționalităților Conlocuitoare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
data de 3 aprilie 1953, un document al CC al PCR aprobă eliberarea din funcții și numirea la la acest minister a 11 persoane: Ilie Argeșeanu, președinte al Prezidiului CC al Sindicatului din Instituțiile Administrative de Stat; Andrei Constantinescu, președintele Prezidiului CC al Sindicatului Alimentar; Iosif Szabo, președintele Prezidiului CC al Sindicatului Constructori; Francisc Kovacs, președintele Consiliului Sindical Regional București, Francisc Otrok, fost ministru adjunct la Departamentul Naționalităților Conlocuitoare, Nicolae Sandu, director În Ministerul Agriculturii, precum și trei studenți de la școala Superioară
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
CC al PCR aprobă eliberarea din funcții și numirea la la acest minister a 11 persoane: Ilie Argeșeanu, președinte al Prezidiului CC al Sindicatului din Instituțiile Administrative de Stat; Andrei Constantinescu, președintele Prezidiului CC al Sindicatului Alimentar; Iosif Szabo, președintele Prezidiului CC al Sindicatului Constructori; Francisc Kovacs, președintele Consiliului Sindical Regional București, Francisc Otrok, fost ministru adjunct la Departamentul Naționalităților Conlocuitoare, Nicolae Sandu, director În Ministerul Agriculturii, precum și trei studenți de la școala Superioară de științe Sociale „A. Jdanov” și doi studenți
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
omor”, menținându-se durata pedepselor date inițial. Pe baza memoriilor Înaintate de cei În cauză, În 1957, Alexandru Drăghici, la acea vreme ministru de Interne, a propus, printr-o notă adresată președintelui Consiliului de Miniștri, Chivu Stoica, grațierea lor de către Prezidiul MAN al RPR sau rejudecarea procesului, deoarece, În baza dispozițiilor Decretului nr. 199/1950, au fost și sunt condamnați dușmanii Învederați ai regimului de democrație populară, respectiv elementele fasciste, legionare, trădători de patrie, spioni, cei care uneltesc Împotriva securității statului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]