7,932 matches
-
informații clasificate, de natură să reîmprospăteze memoria judecătorului și să îi influențeze convingerile referitoare la vinovăția/nevinovăția inculpatului. Astfel cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, din perspectiva stabilirii vinovăției pentru săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală și, implicit, pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție, procesul penal parcurge mai multe etape, caracterizate prin diferite niveluri de probațiune, de la bănuiala rezonabilă la dovedirea vinovăției dincolo de orice îndoială rezonabilă, și, pe tot acest parcurs, anterior ultimului moment procesual menționat, prezumția de nevinovăție subzistă
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
implicit, pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție, procesul penal parcurge mai multe etape, caracterizate prin diferite niveluri de probațiune, de la bănuiala rezonabilă la dovedirea vinovăției dincolo de orice îndoială rezonabilă, și, pe tot acest parcurs, anterior ultimului moment procesual menționat, prezumția de nevinovăție subzistă, fiind aplicabile prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție (Decizia nr. 362 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 3 octombrie 2017, paragraful 29, și Decizia nr. 198 din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
vătămate nu are acces - nu pot fi utilizate la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză constituie o garanție suficientă a respectării dreptului la un proces echitabil și a prezumției de nevinovăție, ce implică, în mod firesc, îndepărtarea acestora de la dosarul cauzei. ... 145. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile art. I pct. 38 [cu referire la art. 345 alin. (1^2)] sunt constituționale în raport cu criticile formulate, considerentele reținute
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
care îl îndeplinește membrul în cadrul organului de conducere, precum și o eventuală reabilitare. (3) Orice antecedent de natură penală, contravențională sau administrativă relevant este avut în vedere cu respectarea prevederilor legale privind prescripția. Articolul 47 Fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție, aplicabile în materie penală, precum și altor drepturi fundamentale, la evaluarea reputației, onestității și integrității, băncile de dezvoltare trebuie să ia în considerare cel puțin următoarele: a) condamnări sau acțiuni de urmărire penală în curs cu privire la
REGULAMENT nr. 4 din 12 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270483]
-
precum și dacă și în ce mod membrul a contribuit la generarea cauzelor care au declanșat aceste proceduri; ... c) pronunțarea unei sentințe de deschidere a procedurii de insolvență prin lichidare de active împotriva acestuia; și ... d) fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție, procesele civile, procedurile penale sau administrative, investițiile, expunerile și împrumuturile mari contractate, în măsura în care acestea pot avea un impact semnificativ asupra solidității financiare a membrului sau a entităților deținute sau administrate de acesta sau în care
REGULAMENT nr. 4 din 12 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270483]
-
În ceea ce privește critica referitoare la neîntrunirea cvorumului de prezență prin neluarea în discuție a propunerii de reverificare a cvorumului de ședință, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, odată constatat cvorumul legal la începutul ședinței Parlamentului, normele regulamentare instituie prezumția relativă a întrunirii acestuia pe toată durata ședinței, cu consecința adoptării actelor în condiții de constituționalitate. Prezumția relativă încetează să opereze în momentul în care liderul unui grup parlamentar solicită președintelui de ședință verificarea cvorumului legal și este răsturnată dacă
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
de reverificare a cvorumului de ședință, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, odată constatat cvorumul legal la începutul ședinței Parlamentului, normele regulamentare instituie prezumția relativă a întrunirii acestuia pe toată durata ședinței, cu consecința adoptării actelor în condiții de constituționalitate. Prezumția relativă încetează să opereze în momentul în care liderul unui grup parlamentar solicită președintelui de ședință verificarea cvorumului legal și este răsturnată dacă, în urma numărătorii, rezultă un număr mai mic de jumătate plus unu din membrii care compun cele
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
la prima dintre acestea) nu s-a solicitat reverificarea cvorumului prin apel nominal, astfel că președintele de ședință a procedat în mod corect la deschiderea procedurii de vot final. Or, întrucât o astfel de solicitare nu a fost formulată, funcționează prezumția relativă a întrunirii cvorumului pe toată durata ședinței. De altfel, rezultatul votului a confirmat faptul că din numărul total al deputaților și senatorilor (466) au fost prezenți 237; numărul total de voturi exprimate a fost de 237; numărul total de
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
că nu se induce vreo diferențiere între cetățeni, procesul civil fiind caracterizat de principiul disponibilității, în virtutea căruia părțile pot alege mijloacele procedurale pe care să le utilizeze, în deplină cunoștință, în considerarea adagiului nemo censetur ignorare legem, care introduce prezumția cunoașterii legii. De asemenea, art. 24 din Constituție garantează dreptul la apărare, în al cărui conținut intră și posibilitatea părților de a recurge la o apărare profesionistă, exercitată printr-un avocat ales care, în principiu, ar trebui să aibă o
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
de a participa la judecarea cauzei disjunse dintr-o cauză în care s-a aplicat procedura abreviată și în care același judecător a pronunțat o hotărâre de condamnare. Admiterea cererii de judecare în procedura simplificată ar trebui condiționată de respectarea prezumției de nevinovăție a inculpaților care au fost trimiși în judecată prin același rechizitoriu, dar nu au optat pentru această procedură. ... 6. Expun finalitatea procedurii simplificate, precum și modalitatea de administrare a probelor noi sau de readministrare a celorlalte, apreciind că
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
prezintă elemente referitoare la imparțialitatea instanței, arătând că, spre deosebire de dispozițiile art. 478 alin. (5) din Codul de procedură penală care prevăd expres că încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției de către unii dintre inculpați nu aduce atingere prezumției de nevinovăție a celorlalți inculpați pentru care nu s-a încheiat acord, în cazul recunoașterii învinuirii dispozițiile criticate nu protejează prezumția de nevinovăție. În final, prezintă Decizia nr. 17 din 12 noiembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
care prevăd expres că încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției de către unii dintre inculpați nu aduce atingere prezumției de nevinovăție a celorlalți inculpați pentru care nu s-a încheiat acord, în cazul recunoașterii învinuirii dispozițiile criticate nu protejează prezumția de nevinovăție. În final, prezintă Decizia nr. 17 din 12 noiembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, expunând și situația de fapt din dosarul în care a fost ridicată
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
1 alin. (3) referitor la statul român, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă similară, respingând, ca
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. ... 134. În privința actului normativ prin care această dispoziție a fost inserată în cuprinsul Legii nr. 304/2004 trebuie observat că operează prezumția ce se desprinde din dispozițiile art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), prezumție referitoare la integrarea oricărui proiect de act normativ în ansamblul
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
inserată în cuprinsul Legii nr. 304/2004 trebuie observat că operează prezumția ce se desprinde din dispozițiile art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), prezumție referitoare la integrarea oricărui proiect de act normativ în ansamblul legislației. ... 135. Potrivit acestui text legal: „Actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care: a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
atingere adusă dreptului de proprietate este permisă expres de dispozițiile art. 44 alin. (9) din Constituție, potrivit cărora „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii“. Soluția legislativă criticată nu instituie o prezumție de dobândire ilicită a bunurilor, deoarece presupune existența dovedirii caracterului ilicit al dobândirii, iar măsura confiscării beneficiilor și încasărilor rezultate din vânzarea unor asemenea mărfuri apare ca o măsură accesorie aplicată în contextul dobândirii ilegale și se impune tocmai pentru
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu încalcă dispozițiile constituționale privind ocrotirea proprietății private, întrucât sunt consecința directă a unor încălcări ale legii (Decizia nr. 486 din 25 iunie 2020, paragraful 1). Or, interdicția confiscării averii dobândite licit și prezumția caracterului licit al dobândirii, reguli stabilite de alin. (8) al art. 44 din Constituție, nu exclud posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, potrivit alin. (9). Prin însăși săvârșirea contravenției, autorul acesteia se situează în afara sferei licitului
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
rigorile legii, între care și confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din fapta sa. Prin săvârșirea unei contravenții se încalcă o normă legală care reglementează un anumit domeniu de activitate. Acest fapt constituie, eo ipso, o cauză de înlăturare a prezumției generale de dobândire licită a averii. O interpretare contrară ar duce la concluzia eronată că proprietatea ar trebui ocrotită în orice condiții, inclusiv când legea este încălcată (Decizia nr. 154 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
doar la ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată. Fiind o perioadă foarte scurtă de timp, nu se poate concluziona că această creștere a ratelor, raportat la dobânda variabilă, este una ireversibilă. Prin urmare, reglementarea celor două prezumții absolute de impreviziune este complet deficitară. ... 17. Cu privire la nesocotirea Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, se arată că pragul de 52,6% la care trebuie raportată fluctuația de schimb aferentă primului caz de prezumție de impreviziune este arbitrar
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
urmare, reglementarea celor două prezumții absolute de impreviziune este complet deficitară. ... 17. Cu privire la nesocotirea Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, se arată că pragul de 52,6% la care trebuie raportată fluctuația de schimb aferentă primului caz de prezumție de impreviziune este arbitrar, se referă la un regulament al Băncii Naționale a României din anul 2011 și nu face distincție în funcție de durata creditului sau de reeșalonarea/restructurarea acestuia. În privința celui de-al doilea caz de impreviziune, reprezentat
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
2016, se arată că noua lege anulează caracterul judiciar al impreviziunii, înlăturând rolul instanțelor judecătorești în procedura dării în plată. Se încalcă, astfel, și principiul separației puterilor în stat. Totodată, se susține că este încălcat și principiul neretroactivității legii, întrucât prezumțiile absolute și irefragabile de impreviziune în favoarea consumatorilor debitori se pot aplica și contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 52/2020 și celor încheiate sub imperiul Codului civil de la 1864. Chiar dacă, așa cum s-
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
impreviziunii se poate aplica și contractelor încheiate sub regimul juridic al vechiului Cod civil, cu toate acestea, noile cazuri de impreviziune reglementate de legiuitor nu se pot aplica retroactiv, întrucât nu erau în vigoare la data încheierii contractelor respective. Aplicarea prezumțiilor de impreviziune reglementate prin Legea nr. 52/2020 contractelor încheiate anterior intrării sale în vigoare ar echivala cu o aplicare retroactivă, contrară dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) și ale art. 147 alin. (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004. ... 33. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
dare în plată, perioadă în care diferența de curs valutar antereferită trebuie să se mențină. ... 34. Cu privire la consistența valorică a diferenței de curs, sa reținut că art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016 reglementează o prezumție de impreviziune care valorifică o creștere a cursului valutar de peste 50%, ceea ce reprezintă o abatere de la obișnuitul unor fluctuații valutare. Curtea a subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
de peste 52,6% reprezintă impreviziune, astfel că instanțele judecătorești nu mai au competența de a decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiții legale, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]