11,061 matches
-
să le vină în ajutor, atragând atenția asupra oamenilor de vocație din literatura noastră. Uniunea Scriitorilor are în plan un asemenea proiect, prin care să crească vizibilitatea publică a scriitorilor de azi. Însă va fi dificil să reușească proiectul cu pricina, fiind o acțiune ,împotriva curentului". Dar instituția care-i reprezintă pe scriitori are datoria să încerce. Totuși, pentru mine, anul 2006 are mai multe semne de optimism. Unul este întoarcerea ,căpșunarilor" care vin să-și petreacă în țară concediul. Cum
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
și justiția Poliției Și, fiindcă tot a venit vorba de justiție: revista 22 întreprinde în numărul din 15-21 august o anchetă asupra CSM intitulată Este CSM polițistul Justiției? întrebarea are un răspuns clar: CSM este polițistul Justiției. Problemele instituției cu pricina sînt altele și ancheta le dezvăluie. Raportul de monitorizare din mai 2006 al Comisiei Europene atrăgea atenția că, din 14 membri, cîți numără CSM, 8 aveau poziții de conducere în diferite instanțe și parchete. 6 dintre ei se confruntau cu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
titlu, poetul Adrian Popescu semnalează în STEAUA clujeană nr. 7-8 din 2006 apariția la Paris în Le Journal des počtes a unei selecții din poezia echinoxistă, prezentată de Horia Bădescu, fostul director al Centrului Cultural Român din Paris. Apariția cu pricina ar fi meritat oarece publicitate în țară. Mai ales că, de la programul "Frumoaselor străine", nu s-a mai auzit mare lucru despre literatura română în Franța. Adrian Popescu atrage atenția și asupra altor apariții mai vechi, mult mai vechi din
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
ale U.E. în același număr din HISTORIA, dr. Dumitru Suciu prezintă cîteva dintre tentativele mai vechi de constituire a unei mari federații europene. Cele dintîi datează chiar din secolul al XIX-lea, doar abia după primul Război Mondial preocuparea cu pricina capătă oarecare consistență. Cel dintîi protagonist al ideii unei Uniuni Europene a fost contele Richard N. Coudenhove-Kalergi, austriac după tată, japonez după mamă, convins că numai o Europă federalizată va fi capabilă să mențină sistemul de state stabilit la Versailles
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
al nemulțumirii poetei de țara sa, o dovadă peremptorie că cea care se declară supusă nu mai puțin decît la o "tortură morală" ținea morțiș să le facă pe plac. A fost opțiunea d-sale închiderea în cercul "relațiilor" cu pricina. Urmează o mărturie contradictorie potrivit căreia ființa "torturată" se simțea totuși foarte bine: "Și, deci, viața mea care ar fi trebuit să nu-mi priască datorită atîtor șicane, a fost, totuși, îmbătătoare prin faptul că - paradoxal - mă simțeam și mă
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
care presimțeam că aveam, într-un viitor previzibil, să mă aflu în raporturi precare, citeam ultima fasciculă apărută din serialul intitulat Excentric-Club. Un întreprid tânăr, atletic și inteligent, chiar dotat cu calități neobișnuite, ceruse să fie primit în clubul cu pricina, unde, însă, ca să fii admis trebuia să duci la bun sfârșit un mare număr de misiuni - peste o sută - de talia muncilor lui Hercule, de la care gândesc, serialul se și inspirase. Fiecare sarcină impunea o aventură aparent imposibilă, cu risc
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
transformate în delict de interpretare" ia poziție față de răstălmăcirile de care a avut parte un articol pe care l-a semnat în revista Flacăra (nr 1-2, 2002), articol al cărui titlu era Inactualitatea lui Eminescu în Anul Caragiale. Răstălmăcirea cu pricina, răspîndită masiv în presa scrisă și pe site-urile internetului, poate fi rezumată cu ajutorul cuvintelor ziaristului Viorel Patrichi: Pentru H.-R Patapievici, "Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasăm dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
mai restrânse, mai cuprinzătoare, sau ai vreuneia definite printr-o combinație de criterii, și că trebuie să fie gata pentru orice sacrificii de care ar fi nevoie pentru apărarea și promovarea intereselor națiunii, oricât ar avea de suferit din această pricina alte interese". După anii '70 ai secolului trecut, a apărut o multitudine de demersuri ce au vizat identificarea cauzelor naționalismului. Ernest Gellner 3 consideră că, pentru a ajunge la sursele naționalismului, este necesară o analiză a raționalității societății industriale sau
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Nu-l citisem pe Levinas cînd am pus ca moto la un volum (Critica - formă de viață) fraza unui gînditor român: Putința de a trăi noi înșine în sufletul altuia e singura adevărată valoare omenească. Singura, care va să zică. De la volumul cu pricina au trecut aproape douăzeci de ani, multe păreri mi le-am cam schimbat, dar fraza asta îmi sună și azi în cap, n-am nimic de adăugat. Ba da, am, nu e chiar singura valoare - putința identificării, dar o condiție
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
Tribunalul a decis că Mișcarea fiind legal înscrisă, a te revendica de la doctrina ei nu este nepotrivit. Așa că, în numele dreptului la opinie, se calcă legea care interzice orice promovare a ideilor fasciste, antisemite, discriminante etc. Lege pe care instanța cu pricina trebuia s-o cunoască. Trebuiau să cunoască legea și cei care au aprobat mitingul recent al extremei-drepte de la București; la care portretul lui Corneliu Codreanu a fost purtat cu cinste și mîndrie ca pe vremuri, acela al celui mai iubit
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
schimba replicile dintr-un film care "trecuse" prin mai multe etape ale filtrării, dar care nu putea fi dat pe piață din cauză că anumite replici nu erau conforme cu linia oficială. Nu intru în detalii fiindcă nu am văzut filmul cu pricina, care n-a fost difuzat niciodată. Pe Dumitru Popescu îl știam numai de la televizor, cu aerul său suficient și arogant, de mare preot al cuvîntărilor lui Ceaușescu. În decembrie 1989, omul a fost prezentat la TVR drept o captură de
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
traducere simultană, știm că traduttore, traditore, dar de la traducerea lui shoulder to shoulder prin "șold la șold" în loc de "umăr la umăr", cu prilejul vizitei Președintelui SUA la București, n-am auzit o gafă mai freudiană. A propos, la Spitalul cu pricina, aflăm din Evenimentul Zilei (10 mai), a lucrat "părintele psihanalizei, Sigmund Freud". Și imediat apoi, iar o gafă, sau măcar o informație lipsită de tact: "Tot aici a încetat din viață președintele Austriei, Thomas Klestil". Președintele României tocmai se afla
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
contrafăcut de Darie (aflăm dintr-unul din cam numeroasele inserturi în italice semnate I.V.), ne e servit ca suprema ridiculizare (invidioasă, totuși, pe marea proză...) a matrapazlîcurilor romanului. Lia, aciuită la o școală, încurcată, nu se știe, încă, din ce pricini, cu părintele cam troglodit al lui Darie, e cînd batjocura dezinhibaților ei elevi, cînd un fel de zînă păcălită. Pînă aflăm că domnița rătăcind, sfioasă, prin cancelarii e, de fapt, una din fecioarele despletite, încasîndu-și pedeapsa. O temă de interbelic
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
rămas doar umbra unei amintiri. Urmarea este că, spre deosebire de tonul sobru și sec al Rodicăi Palade, Ovidiu Șimonca alunecă într-o tribulație ranchiunoasă al cărei ton amintește de metehnele unui ziarist de scandal. E multă otravă în rîndurile articolului cu pricina, dar și multă frustrare mocnită. Îi recomandăm domnului Șimonca o cură de primenire sufletească la capătul căreia să poată fi suficient de obiectiv pentru a fi în stare să comenteze detașat chiar și acele evenimente culturale la care participă oameni
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
poftele care te îndeamnă să-ți satisfaci plăcerile<footnote Clement Alexandrinul, Pedagogulă, p. 288. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur, arată și el ca mijloace trupești de biruire și tămăduire a desfrânării, postul, cumpătarea: că după cum îmbuibarea cu mâncare este pricină și prilej de nenumărate rele pentru oameni, tot așa și postul și disprețul pântecelui ne este întotdeauna pricină de nespuse bunătăți<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facereă, omilia I, II, vol. 21, p. 33. footnote>. În această
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de Aur, arată și el ca mijloace trupești de biruire și tămăduire a desfrânării, postul, cumpătarea: că după cum îmbuibarea cu mâncare este pricină și prilej de nenumărate rele pentru oameni, tot așa și postul și disprețul pântecelui ne este întotdeauna pricină de nespuse bunătăți<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facereă, omilia I, II, vol. 21, p. 33. footnote>. În această privință, Sfântul Ioan Scărarul precizează: Cel ce voiește să biruiască dracul curviei cu lăcomia pântecelui și săturarea este
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sa ce este rău și neputincios, iar cuvintele sale să fie ziditoare și mântuitoare. Cel ce luptă să-și controleze și să-și ordoneze moral gândurile și cuvintele, trebuie să-și supravegheze și ținuta trupească, îmbrăcămintea, pentru a nu fi pricină de sminteală, celor mai slabi și neputincioși. De asemenea creștinul trebuie să fie modest, smerit și decent în îmbrăcăminte. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente exprimă pofta și goana după plăcere trupească
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pasă, dacă-1 voi mâhni mă primejduiesc foarte, dacă îl voi nimici, nu voi mai avea prin cine câștiga virtuțile. În sfârșit, el este totodată obiectul și al iubirii și al urii mele. Ce este taina aceasta din mine? Care este pricina acestui amestec din noi? Cum îmi sunt mie dușman și prieten? Spune-mi tu, spune-mi, o soțul meu, o firea mea, căci nu am trebuință a mai învăța de la altul cele despre tine: cum voi putea rămâne invulnerabil înaintea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. După Sfântul Nicodim Aghioritul, curvia este un păcat de moarte, care se biruiește foarte lesne, depărtându-se cu totul de ispita și locurile în care se dă lupta. Pentru aceasta el ne îndeamnă să fugim de locurile primejdiei, de pricinile și de toată materia ei, cunoscându-ne slăbiciunea. De asemenea ne îndeamnă să nu ne încredem în noi înșine, spunându-ne că alții mai virtuoși decât noi au fost biruiți, căci spune el este cu neputință să mergi la moară
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
întinați. Ci i-a îngăduit gustarea celor de care s-a îndrăgit, lăsându-l să trăiască prin simțire și prin mici urme ale minții<footnote Teodor al Edessei, Cuvânt despre contemplație, în Filocalia..., vol. VI, p. 236. footnote>. Din această pricină s-a făcut lupta noastră față de cele de aici mai grea. Adam este alungat din raiul care este pentru el preînchipuirea vieții viitoare nedestrămate și o icoană a Împărăției veșnice<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice..., p.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
dragostea de Dumnezeu în dragoste față de materie<footnote Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, Edit. Scripta, București, 1993, p. 94. footnote>. Când fac referire la urmările păcatului strămoșesc, Părinții spun că noi n-am primit (moștenit) călcarea poruncii, căci ea avându-și pricina în voia liberă, nu a primit-o nimeni în chip necesar, dar ni s-a transmis moartea, care e și necesară din pricina căderii, ea fiind înstrăinare de Dumnezeu. Căci murind primul om, nu mai puteam viețui nici noi în Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
277. footnote>. Sufletul nostru mereu caută pe Dumnezeu. Sfântul Grigorie de Nyssa spune că sufletul nostru caută pe Dumnezeu precum caută mireasa pe mire. „Căci Dumnezeu singur, cu adevărat, are dulceața și dorirea și iubirea. Gustarea continuă din Dumnezeu devine pricină a unei dorințe și mai mari, pentru că intensifică pofta prin participarea la bunuri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLIV, col. 105BC. footnote>. „Sufletul care privește în sus spre Dumnezeu și înțelege această dorință bună
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
scria numele cu ,j" în loc de ,i" și prefera cel mai adesea varianta pseudonimelor, asta dacă nu recurgea pur și simplu la trucul atribuirii propriilor cărți unui autor anonim, cum se întîmplă de altfel în cazul lucrării de față. Recenzia cu pricina nu seamănă deloc cu ceea ce înțelegem noi astăzi prin cuvîntul ,recenzie", cartea lui Kierkegaard fiind mai curînd o diatribă ad hominem îndreptată împotriva unui Andersen care, deși nu-și publicase încă poveștile care aveau să-i aducă faima mondială, era
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
spațiul artei românești, care nu a folosit niciodată culorile de ulei. Ostil prin natura lui față de orice efect, față de orice strălucire exterioară și conjuncturală, el i-a preferat uleiului culorile de apă, în speță, tempera cu ou, tocmai din această pricină. Spre deosebire de tînăra tehnică a uleiului, fastuoasă și volubilă prin însăși materialitatea sa, tempera cu ou are o sonoritate stinsă, o suprafață caldă, absorbantă și atemporală. Lumina nu glisează pe suprafața pictată cu tempera, așa cum se întîmplă în cazul uleiului, nu
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
înțeles unii, iar alții merg pînă acolo încît îl consideră echivalent cu... discursul anticomunist. Am întîlnit cu stupoare o astfel de opinie sub condeiele a vreo doi-trei juni autori, care se pun într-o postură extrem de delicată măcar din două pricini: mai întîi vădesc o impolitețe crasă, recte o lipsă de educație în raport cu nenumărați concetățeni ai noștri care au cunoscut în chip imediat "binefacerile" comunismului, prea adesea cu existența desfigurată de apăsarea acestuia, în al doilea rînd o sfidare a istoriei
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]