541 matches
-
în sine, latentă, putința libertății. Se știe bine ce subtilă și nețărmurită libertate se află înscrisă în acele geometrii pe care Lobacevski le-a numit întâi imaginare. Sau, în alți termeni, Ariel este ca poezia care, fără să-l tăgăduiască, primenește universul de statutul său, jucându-se ușor cu cele mai grele poveri ale lui. Și apoi, sistemul de referință în care poate fi definită libertatea marelui spirit al Furtunii nu ține de sfera arbitrarului. Libertatea lui Ariel are totuși un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de undeva de sus, cântarea, însă cu alt cântec, unul cu totul altul ca factură și ca sens: „Tatăl tău e-n fund de mare, / Oasele îi sunt mărgean, / Ochii lui, mărgăritare. Tot ce-n el e pământean, / Negreșit se primenește. / Marea-și cere a ei vamă / Și-n scumpeturi îl destramă. Dangătul îl prohodește... Nimfele în clopot bat - (refren: DING-DONG) / Le aud... Da! Minunat!“ (Full fathom five thy father lies; / Of his bones are coral made; / Those are pearls that
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în veșnicia lor. Soarele arde, pământul este rodnic și mănos, marea geme de pești, plantele sunt pline de sevă și animalele vânjoase, râurile curg reci și înspumate izbindu-se de stânci, focul este năprasnic, iar ce piere renaște și se primenește mereu. Până și în perindarea zilelor și a nopților, a luminilor și umbrelor se simte respirația puterii care stăpânește lumea, fiind lumea. Iar ce iese din mâinile oamenilor - case, corăbii, cetăți, arme, veșminte - durează statornic în timp, mereu bine încheiat
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
umane și, totodată, a posibilității binelui de a exista în univers la toate nivelele lui. Forțele pe care le pune în joc nu sunt malefice, spaimele pe care le provoacă sunt mai mult ca niște spaime din vis menite să primenească sufletele vinovate sau, pentru cei mărunți, doar glume părintești și clement punitive. Mai mult, odată biruitor asupra răului și a dezordinii, săvârșește un lucru care îl face unic în lumea fantaziei omenești, și anume un act de o superioară moralitate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în sine, latentă, putința libertății. Se știe bine ce subtilă și nețărmurită libertate se află înscrisă în acele geometrii pe care Lobacevski le-a numit întâi imaginare. Sau, în alți termeni, Ariel este ca poezia care, fără să-l tăgăduiască, primenește universul de statutul său, jucându-se ușor cu cele mai grele poveri ale lui. Și apoi, sistemul de referință în care poate fi definită libertatea marelui spirit al Furtunii nu ține de sfera arbitrarului. Libertatea lui Ariel are totuși un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de undeva de sus, cântarea, însă cu alt cântec, unul cu totul altul ca factură și ca sens: „Tatăl tău e-n fund de mare, / Oasele îi sunt mărgean, / Ochii lui, mărgăritare. Tot ce-n el e pământean, / Negreșit se primenește. / Marea-și cere a ei vamă / Și-n scumpeturi îl destramă. Dangătul îl prohodește... Nimfele în clopot bat - (refren: DING-DONG) / Le aud... Da! Minunat!“ (Full fathom five thy father lies; / Of his bones are coral made; / Those are pearls that
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
lui Ilie să vină sub umbrarul din fața conacului. Primăvara își intrase în rând, soarele încălzind natura încă adormită. Fire de iarbă răzbăteau, sfioase, din întunecimea caldă a pământului. Cornișorul își îmbrăcă hainele galbene de sărbătoare. Vrăbiile își scuturau, necuviincios, veșmintele, primenindu-se. Slugile, scăpate de straiele groase, viermuiau grăbite să îndeplinească treburile zilnice. Săru” mâna, nene clucere! se hlizi Ilie, scoțându-și alene căciula. Ți-am poruncit să vii degrabă, oropsitule! se răsti, îngăduitor, boierul Iordache. Dar m-a suit moș
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
urmelor lăsate de vărsatul de vânt. Natalița trebăluia deasupra plitei, potrivind focul pentru a fierbe sarmalele și rumenind carnea pentru pomana porcului de a doua zi. După ce plecară vecinii, femeia își sumeți mânecile și se apucă a deretica prin odaie, primenind așternuturile, ștergând colbul și alungând păianjenii, ce se aciuase prin colțurile încăperii. Apoi, se îmbrăcă cu straiele cele noi, se încălță cu cizmulițele, cumpărate de Fetea tocmai de la iarmarocul de la Lespezi, de la un ciubotar neamț vestit prin acele locuri, neuitând
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de ani avea să le preschimbe în femele putrede de lascivitate, în cucoane snoabe, în gospodine șleampete, în profesoare refulate, în intelectuale masochiste, în muncitoare spurcate la gură, măritate, divorțate, gravide iar și iar, înghițind la anticoncepționale, schimbând la tampoane, primenind la scutece, mîncîndu-și cu toatele bărbații, golindu-i de pasta cenușie din țeastă. De ce trebuiau să cadă? De ce 125 măcar unele nu puteau rămâne mereu așa, naive, grațioase și senine? Căci numai ființa lor cunoștea minunea asta: corpul care se confundă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cu umilință se Înfățișează domniei voastre, salutându-vă cu gura până la urechi*. Îmi Îndeplineam distinsa misiune cu legitimă slugărnicie: ca să nu-l importunez pe mag, mă străduiam să-mi fac prezența cât mai ștearsă; iar ca să nu-l plictisesc, Îmi primeneam travestiurile. O dată, spânzurat În cuier, m-am dat, de altfel cu nu prea mult noroc, drept parpalacul de lână În care mă ascunsesem; altă dată, dându-mă la repezeală drept o mobilă, mi-am făcut apariția pe coridor, În patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Vânătorul așteptă ca Albert să se reculeagă din faza lui de proslăvire. Nu e așa, Albert rosti el cu dezmierdare că tâlcul acestei pravile umple de desfătare pe cel ce o aude? Profesorul nu-i dădu răspuns, mărginindu-se să primenească, în înzecite păreri de cuget neexprimat, baia lui de reflexii noi. Între modestie și triumf, Vânătorul continuă interogațiile adresate Profesorului: Taci? De ce taci? Poate nu știi care-i agerimea razei de Lună? Dacă nu o știi, ascultă! Află că agerimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să-l omoare, au adus liniștea după care sufletul său traumatizat tânjise atât de mult. Asemeni naturii ce-și pregătește un nou ciclu de viață ieșită de sub mantia rece și imobilă a iernii, tot astfel și spiritul tânărului ofițer se primenea, eliberându-se de negurile în care fusese silit să trăiască. Instinctiv, amândoi simțeau că zilele viitoare nu vor mai putea oferi fericirea trăită acum și prețuiau cu intensitate maximă fiecare firimitură a clipelor petrecute împreună. Alungaseră orice gând care putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
L asculta, precum un discipol, nu face decât să imite atitudi‑ nea eminamente filială pe care a avut‑o Iisus Hristos Care, „deși era Fiu, a Învățat ascultarea din cele ce a pătimit” (Evrei 5, 8). Iar această supunere smerită primenește sufle‑ tul care devine un spațiu ospitalier, spre sălășluirea bucuriei prezenței Domnului. Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 123 Însăși istoria mântuirii s‑ar putea citi ca o suită de vizite ale lui Dumnezeu făcute poporului Său, ilustrate
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Veacul asigurărilor și al reclamei luminoase” e surprins în acumulări de notații brute sau metaforice ale decorurilor și gesticii cotidiene: „pe bulevarde sirenele autobuzelor ș...ț acompaniază concertul prin fără fir”, „scrâșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului”, „strada te primește ca o cutie de poștă”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „bulevardele se rumenesc ca pâini în brutăria dimineții”, „sângele tău circulă paralel cu metrourile” etc. etc.
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
spațiul aceleiași secvențe: marcă a surprinderii imediate, spontane, proaspete a imaginilor lumii și a fluxului interior al trăirii, astfel încât traiectul urmat de privire este un neîntrerupt lanț de uimiri în fața unor spectacole mereu reînnoite. Și iată: „agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor”, „și iată precupeții ridică obloanele somnului”, „iată vânzătorii de fructe își strigă noutățile”, „și iată-te la casablanca ești fără lucru”, „iată grânele bumbacurile ca amulete” - sunt versuri extrase abia din primele secțiuni ale poemului Ulise. În Brățara
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Ulise și Brățara nopților. Secvențe de „notație” caleidoscopică, de tipul: „e ora când englezii o aplaudă pe raquel meller / și refuză buchetul de violete / aruncă lumini jocurile de ape / scrâșnesc din dinți marile cotidiane / și iată: agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor” (Ulise, 1) - alternează cu (sau se structurează treptat în) imnurile ce punctează din loc în loc suita poemelor, concentrându-și „calea lactee de imagini” în jurul câte unui singur element tematic, apărut în discurs prin hazardul asocierilor, dar declanșând imediat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
supus În timpul regimului Ceaușescu. Academicienii Dan Berindei și Eugen Simion, de exemplu, nu obosesc să repete, cu orice ocazie: să nu aruncăm pe fereastră și copilul (adică naționalismul cel candid și nevinovat) o dată cu apa din albia În care s-a primenit. Mie Însă, naționalismul lui Ceaușescu nu mi-a relevat niște exagerări (național-comunismul nici nu era atât de extravagant - era temperat Încă de anumite ipocrizii internaționaliste). Ci doar mi-a dezvăluit că acest ideal național - nobil, În aparență - se poate transforma
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în contextul actual se simte nevoia picturii, tradițional numită , naivă. Tocmai din această cauză dar și dintrun impuls interior artista a optat în cadrul actualei expoziții pentru această manieră.” (Lucian Friedman) „ Artista plastică nu și-a abandonat vechea vibrație, ci a primenit-o cu o surprinzătoare deschidere spre fabulos și vis. Această dezlănțuire în favoarea cunoașterii de sine aduce o recoltă uimitoare de peisaje șoc, neimitabile.” (Damian Ureche) Mihuț Mariana Carmen 1975 Pictor Născută la data de 24 mai 1975, în localitatea Brusturi
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
contextul actual se simte nevoia picturii, tradițional numită , naivă. Tocmai din această cauză dar și dintr- un impuls interior artista a optat în cadrul actualei expoziții pentru această manieră.” (Lucian Friedman) „ Artista plastică nu și-a abandonat vechea vibrație, ci a primenit-o cu o surprinzătoare deschidere spre fabulos și vis. Această dezlănțuire în favoarea cunoașterii de sine aduce o recoltă uimitoare de peisaje-șoc, neimitabile.” (Damian Ureche) Mihuț Mariana Carmen 1975 Pictor Născută la data de 24 mai 1975, în localitatea Brusturi
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
nordul” de „sud”, dihotomia, inculcata în peisaje, semne, simboluri, revenind și în Poeme (1977), unde intra și reminiscențe de poezie patriotică, sentimentalizata, cu tonalități imnice: „Și cerbii, o, cerbii - frați buni vulcanilor / patriei mele, înserarea vâslind / câmpia sfințită de rod primenindu-i” (Corabie în roșu în altă Donaris). Este folosit metrul popular, baladesc, exulta bucuria lăuntrica ori se instalează pacea sufletească purificata ritualic. Același discurs, transpus tot într-o structură triadică, poate fi întâlnit în Solăria (1982), unde versului cu inflexiuni
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
plecare, nu eu plec și în jurul meu plecarea, așa pleci, așa vii, ca-n vis, așa vii, la Eminescu: așávii, și repede, căci locomotiva este electrică, electrică ploieșteanca! D-ale carnavalului Caragiale accelerația superioară, marea în care sînt mă învață, primenită în atîtea luni, certitudinea ei în albastru și în travesti, doamna în albastru, cerul îți arată, cu el te dedai la marea, de la hainele albastre intruse în baia coloristică a vagonului, întîrzii omologarea și atribui mărilor faptul, iată-te, lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Jeanrenaud, șeful de catedră, de care mă leagă amintiri foarte frumoase, și ca administrator al catedrei, și ca metodist. El preda socialism, dar era un profesionist în ceea ce făcea. S.B.: De unde vă știa? D.T.: Nu mă știa, dar dorea să primenească catedra. S-a dus la Universitatea "Al.I. Cuza", a stat de vorbă cu profesorii de acolo și a cerut recomandări. Așa am intrat eu, o fostă colegă și Mihai Dorin, de la Istorie, în catedra aceea. Au mai intrat în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vă cunoșteați? D.T.: El era de origine elvețian. Dar să știți că el mă știa pe mine și el m-a căutat. Prin 1976-1977 s-a dus la Universitate ca să ceară informații și recomandări despre mine, căci dorea să-și primenească o catedră. A primit recomandări de la domnii Ghideanu și Dima. Atunci, vreo trei persoane am fost selectate pentru catedra sa, una dintre ele era Mihai Dorin. Prima mea discuție cu Jeanrenaud a fost una tensionată. El mi-a spus să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
revenirii logos-ului la sine, fenomen în structura căruia ea însăși este element. Oricum, pe această cale, gândirea ar putea ieși din blocajul formal în care o ține dictatura judicativului. Dar într-o asemenea supoziție, însăși gândirea trebuie să se primenească: va trebui să recunoască logos-ul în chiar clipa revelării sale, și poate în ea însăși, ca ea însăși, totuși ca Altul său; oricum, ca o unitate la care ea este părtașă. Nimicul reprezintă, luând în seamă toate elementele dictaturii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încă armata făcută și mai știu ce alte pricini ori nod în papură v-a găsit și v-a tot boscorodit; o fi fost și armata asta odată și-odată, dar acum nu-i mare scofală, că vremurile s-au primenit și altele sunt rosturile... Nu puneți la inimă spusele sale. Ei, dar, cum vremea galopa, și noaptea se lăsa, am ciocnit noi ce-am ciocnit, dar ne-am și ridicat și-am mulțumit fiindcă, vorba ceea, călătorului îi șade bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]