300,679 matches
-
care a considerat că acuza cu pricina e o tentativă de linșaj moral. Cronicarul este nedumerit: de vreme ce, după '89, A.P. a făcut, în ziarele sale și în Parlament, de cîteva ori, elogiul fostului dictator, în ce fel ideea că a primit un mandat de la acesta ca să-l convingă pe Eliade de realizările regimului și ale liderului său poate constitui un linșaj? Bărbatul cu cutia de chibrituri În MOZAICUL de la Craiova (nr. 5), pe a doua copertă, citim un extraordinar text al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
Budapestei să nu mai acorde burse pentru etnicii maghiari din România, pentru a-i determina să rămînă pe plaiurile natale. Să ne imaginăm ce ecou ar fi avut o cerere asemănătoare din partea PSD adresată țărilor care acordă burse sau care primesc cetățeni români temporar sau definitiv. Revenind la UDMR și la cererea sa, cine a sădit în rîndurile tinerilor maghiari din România ideea că nu pot face studii în țară fără a li se prejudicia identitatea etnică? UDMR a ajuns, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
a intrat, apoi ușa s-a închis în urma ei. Izbitura aceea de ușă trântită a răsunat în ceasul dimineții ca un semnal de deșteptare. Atunci el s-a trezit și a chemat-o de mai multe ori. Văzând că nu primește nici un răspuns, a deschis fermoarul și a ieșit. S-a uitat la mine surprins. Eu am arătat spre hardughie, ca să-l fac să înțeleagă unde era ea. Am rămas amândoi cu ochii ațintiți la hardughia aceea care a început să
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
și a Smarandei, străbunica lui Pantazi, reînviind cu solemnitate de ritual reveria epocii când văzuse de mai multe ori pe Napoleon I și îi vorbise o dată, când dansase pe vremea Congresului, la Viena, cu împăratul Alexandru și cu Metternich, când primise omagiile lui Chateaubriand și ale lui Byron, în Italia. Aceasta este enigma electrizantă a personajelor romanului Craii de Curtea-Veche, scriere a lui Mateiu Caragiale considerată de E. Lovinescu în Memorii, a concentra sub semnul unicității, arta scriitorului. Aceeași, despre care
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
Cunescu, nu a putut răspunde exigențelor partiturii coregrafice din pas de trois. Cu adevărat în foarte bună formă tehnică și interpretativă au fost Vlad Toader în rolul Bufonului și ansamblul de fete-lebede din actele doi și patru. După spectacol, au primit Ordinul național Steaua României, cu grad de Cavaler balerinii, unii dintre ei și coregrafi sau pedagogi, Gelu Barbu, Marin Boieru, Gigi Căciuleanu (în absență), Laurențiu Guinea, Gheorghe Iancu, Magdalena Popa, Gabriel Popescu, Pavel Rotaru, Sergiu Ștefanski, Marinel Ștefănescu și Simona
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
întregime colectivizat. Familiile nu mai aveau decât cîțiva ari de grădină ca proprietate privată. Puteam, așadar, să compar funcționarea unor societăți supuse regimului bazat pe opoziția dintre marea proprietate particulară a boierilor și iobagi, foștii iobagi, care - la scara generațiilor - primiseră relativ de curând proprietatea asupra pâmîntului lor, cam prin 1875, mi se pare - era vorba, așadar, de trei-patru generații. Al treilea sat pe care l-am ales pentru a oferi un sistem de variații care să aibă sens, a fost
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
multe zile de negocieri dificile pentru a ajunge la un compromis, - iar acest compromis a fost următorul: voi fi instalat într-un sat care e și un loc de pelerinaj, care are deci o anumită tradiție, în sensul că putea primi și găzdui străini. Mi s-a părut că lucrurile nu erau tocmai în ordine, însă mi-am spus că, decât să mă întorc la Paris, voi încerca să fac această experiență. Am fost introdus acolo, - mai întâi la Sucevița, o
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
și procurorilor. Ca o bomboană pe coliva regimului comunist, Mizil a venit cu ideea că era normal ca liderii comuniști să fi fost români de-ai noștri și, musai, muncitori. Din bun simț de clasă și de rasă, n-a primit I.Gh. Maurer să fie președinte: era germano-francez prin origine și intelectual prin profesie. Mizil repetă în 2002 enormitatea discriminatorie și rasistă cu pricina și debitează prostia că muncitorii au condus țara în comunism. Care muncitori, tovarășe Mizil? Aceia de mucava
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
în oraș/ să-mi cumpăr bretele/ e ziua mea/ fac șaizeci de ani/ anul trecut pe chomolungma/ încă mă întîlneam cu hilary/ (au rămas două mîini la mine-n fotoliu/ nu înțeleg cine le-a uitat acolo)/ de la servici am primit în dar/ un cocos pentru cocoașă mea/ poate-mi arată cineva/ cum să cînt la el/ n-am a ma plînge/ sînt un șam răsfățat/ mă gudur la picioarele patronului/ îi pun la loc bătăturile/ el mă bate pe umăr
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
Lui X îi veni să intre în pământ de rușine, și intră efectiv. Era pe la Air France. Sub pământ, el făcu repede cunoștință cu Scaraoțchi. Voi reveni. Tot 4 martie 1977, orele 21, 22... Cei trei studenți olteni care au primit de acasă o damigeană de vin de Drăgășani și care, bând de dimineață până seara, adorm îmbrățișați, prăbușiți pe podea, fără să mai simtă cutremurul devastator. După nouă seara, trezindu-se în fine, ei vor să aprindă lumina. Ioc, beznă
Orwell de-a valma by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15048_a_16373]
-
nu unul din zece, atunci, sigur, unul din douăzeci de români a cunoscut etapele unei anchete la miliție/securitate, simpla aplicare de palme fiind acceptată ca o omenească luare de contact. Freudian vorbind, între cel care bate și cel ce "primește"bătaia se stabilește un raport pe un fond obscur de sexualitate, pe grade de posesiune, cel bătut devine obiectul plăcerii celui care lovește, iar bătăușul, cu cheltuiala de forțe pe care o implică ceea ce se numește o bătaie bună, se
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
adevărat e un profund șinstit, deci, în prostia lui, perfect competent"). Perfect opuși mărunților găgăuzi practici, românii (moldovenii) sînt purtători de lirism (răspîndirea românilor este o adevărată "invazie lirică"). Pînă și în "visul de aur al oricărui român" - să fie primit cu toate onorurile la Casa Albă - ceremonia este marcată de frazele lui Ion Creangă: prefectul Aurel Aflorăchioaiei visează că, primit de Bill Clinton, traducătoarea oficială a președintelui american este "nimeni alta decît bătrîna secretară, tușa Saveta Amustăcioarei. " Cînd a avut
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
de lirism (răspîndirea românilor este o adevărată "invazie lirică"). Pînă și în "visul de aur al oricărui român" - să fie primit cu toate onorurile la Casa Albă - ceremonia este marcată de frazele lui Ion Creangă: prefectul Aurel Aflorăchioaiei visează că, primit de Bill Clinton, traducătoarea oficială a președintelui american este "nimeni alta decît bătrîna secretară, tușa Saveta Amustăcioarei. " Cînd a avut Saveta timp să învețe engleza?! " se mira în vis prefectul Aflorăchioaiei, apoi ciuli și cealaltă ureche, fiindcă observă că tușa
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
ultimului film i-a venit lui Lelouch de la o asemenea poveste, care i s-a prezentat într-o bună zi la ușă. Secretara l-a anunțat pe regizor că un englez, un anume domn Valentin așteaptă în anticameră. "L-am primit pe acest necunoscut și el mi-a întins un plic în care se aflau 50.000 de franci; în fața uimirii mele, mi-a explicat că îmi furase suma asta, cu ani înainte, din casa de bani a societății de producție
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
Cornelia Ștefănescu " Senzația de viață"este marea surpriză și marea bucurie descoperită de V. Alecsandri în scrisorile primite de la Ion Ghica, exteriorizată în diferite feluri (mărturie stau scrisorile lui V. Alecsandri însuși). În esență, toate exprimă ideea că invenția pornită din realitate este creatoare. Puse sub apelativul care înnobilează relația dintre oameni: "amice", "iubite amice", "scumpul meu amic
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
mai puțin lumești, cu creierul dizolvat sub acțiunea tenace a sifilisului, Lenin a fost eternizat sub formă de carcasă și expus public spre deliciul necrofililor și spre încurajarea tinerilor căsătoriți. Cultul moaștelor și al sfintelor relicve din lumea creștină a primit aici replica unei subtile amenajări medico-legale. Lăsînd la o parte ceremonialul public, delirul în masă și dezmățul pseudoliturgic, convocarea copiilor și alte asemenea gesturi de consacrare, comunismul este unul dintre cei mai primitivi mutilatori ai artei. El a făcut din
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
artistul plastic. El a descoperit un lucru elementar și la fel de banal ca oul lui Columb. Anume acela că televizorul, ecranul lui mai exact, nu este decît un suport, o suprafață, în ultimă instanță asemănătoare pînzei tabloului, care ar putea să primească imagini pure, independente de orice semnificație exterioară lor. Folosind camera video ca penel, ca element activ cu alte cuvinte, și ecranul ca suport, ca element pasiv, el a creat o expresie alternativă și anume arta video. Deși nu există nici o
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
al lui Dumnezeu", așa spunea cineva despre felul necruțător în care Kundera vede poezia în cartea sa căreia i-am împrumutat titlul. Unde este viața? Acolo unde se află armonia și tandrețea, unde verbul se topește în gesturi și gesturile primesc concretețea verbului. Pe pămînt? Da, și pe pămînt, în unele locuri. Ai nevoie numai de șansă ca să se producă revelația lor, ca să se arate. Drumul spre ele te scoate din ordinar și te conduce spre extraordinar, urci trepte spre anumite
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
aproape de București există o insulă de verde, de apă, răcoare și generozitate în care timpul se dilată, este zburdalnic, spiriduș năzdrăvan care își uită atribuțiile. Se cheamă Joița. Iar pămîntul binecuvîntat a fost dăruit unor oameni care au știut să primească darul. Ciulini, praf, mizerie, uscăciune multă, bărbați cu burțile dezgolite adunați în fața unor cîrciumi sordide. E ora prînzului și soarele arde totul în jur. Pîrjolește și destinele. Cui îi pasă? Femeile, desculțe și cu basmale pe cap, țipînd între afuriseli
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
o morală a timpului nostru". Constantin Călin se oprește elocvent asupra conceptului de "idee neconvențională", pe care-l aproximează astfel: "Ce e o "idee neconvențională"? Un răspuns potrivit, așteptat, la o întrebare nepotrivită, surprinzătoare. Punerea de întrebări nepotrivite, pentru a primi răspunsuri potrivite, a fost dintotdeauna, susținea Jacob Bronowski în The Ascent of Man, metoda care a asigurat progresul științei. Lucrul acesta este valabil, de asemenea, în filosofie, psihologie, sociologie, dar și(...) în critica și istoria literară". Nu s-ar putea
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
l-ar fi pus la adăpost de justiție. Senatorul, amabil dar ferm, îl refuzase. Nelson Farina nu se dăduse bătut preț de cîțiva ani și ori de cîte ori găsise prilejul își reînnoise cererea, invocînd tot felul de motive. Însă primise veșnic același răspuns. Astfel încît de data aceasta rămase în hamac, condamnat să putrezească de viu în bîrlogul acela încins de pirați. Cînd a auzit aplauzele de sfîrșit, și-a ridicat capul și pe deasupra țărușilor gardului a văzut reversul farsei
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
prologul, vorbește tot de Muschetari, ca și de autorul prezumtiv al ciclului, contele de La Fère. Prologul e scris la persoana întîi. Naratorul începe prin a relata faptul - total neverosimil, după cum sîntem lăsați să credem - că, într-o bună dimineață, a primit o singură scrisoare. Și mai neverosimil încă, după cum pretinde, este amănuntul că nu a recunoscut nici scrisul de pe plic și nici nu și-a putut da seama, fără a citi, despre ce ar putea fi vorba în misivă. Prea multe
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
O revenire neașteptată, dată fiind vârsta sa foarte înaintată, 85 de ani, dar și efectele paralizante, după cum s-a dovedit, ale nobelizării (deși în cazul lui Bellow aceasta s-a produs demult, în 1976). În atari condiții, Ravelstein a fost primit cu emoție și chiar cu entuziasm, fiind considerat în cronici "mai mult un miracol și mai puțin un roman". Bellow a fost asemănat, din acest motiv al longevității creatoare, cu Lev Tolstoi și cu Thomas Mann. În ediție românească, romanul
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
în gîndirea sa un "spațiu" în care poate să judece la rece, rațional, asupra lucrurilor. Aceasta ar fi problema noastră. În fond avem nevoie de mai puține informații și de mai mult adevăr! ...sau de mai puține informații pentru a primi mai mult adevăr. Cam așa. Vreau însă să menționez că termenul de "informație" este în sine unul derutant. Cînd percepem imagini televizate, noi credem că am fi aflat ceva. Sugestia că am aflat ceva, că știm ceva, deoarece am consultat
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
Iulia Alexa Am primit la redacție o carte a unei autoare angliste cu destulă erudiție, este vorba de Ispitiri, trecute vremi, cu subtitlul "eseuri de istoria literaturii engleze, secolele al XVII-lea și al XVIII-lea". Această carte seamănă a lucrare de doctorat scrisă
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]