1,135 matches
-
muros sau la țară. La Alba-Iulia, suplica adresată în 1729 de Compania comercială a evreilor Guberniului Transilvaniei arată alte samavolnicii, de data aceasta ale judelui și ale consiliului orășenesc. De fapt, se încerca eliminarea evreilor din Alba, contrar tuturor prevederilor princiare și ale articolului LXXXII din Approbatae Constitutiones. Intervenția Consiliului gubernial regal, prin pana unui cunoscut cărturar (e vorba de Köleseri SĂmuel), acum în ipostaza de secretar gubernial, restabilește dreptul liberei exercitări a comerțului. Cum știm însă, în spatele documentelor se află
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
relevă comparații utile, pe de o parte cu Europa Centrală, pe de alta cu aceea Sud-Orientală; și ele sunt străbătute de convulsii, de crize ale conștiinței, de speranțe și resemnări, formele instituționale de tip modern ori legislațiile vehiculate la curțile princiare românești sau rusești ființând încă în cel de-al XVII-lea secol. Nimic nu se naște din vid, nici o evoluție nu este posibilă fără crearea unui cadru propice răsturnărilor de ritm, fără antecedente. Or, a nu vedea gândurile de emancipare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în deceniile formării conștiinței naționale prin cărțile lui Ștefan Stratimirović, Pavel Julinać și Jovan Raić. J. Dobrovsky le impune în mediul cultural praghez, iar A. Kollar le popularizează în Slovacia. Există indicii că ar fi fost cunoscute de profesorii Academiei princiare din Iași, de pildă de Ștefan Dungas și Dimitrie Govdelas. Să amintim tot aici receptarea lui Schlözer de către intelectualii ardeleni grupați în jurul revistei Siebenbürgische Quartalschrift, în speță de J. Filstich, unul dintre redactorii acesteia, fost student la Göttingen; de Samuil
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
scurt vocația integratoare, vocația universalității, înțelegând acum tentația apartenenței la un statut conferit de homo europaeus modern. Punțile de legătură cu Franța devin de referință într-un moment în care schimbarea europeanului nu mai este o utopie. Intelectualii din cercurile princiare moldavo-muntene nu pot fi ignorați când încercăm să sugerăm tendințele de verticalizare manifeste în „zonă”. Chiar dacă impactul asupra infrastructurilor se mai amână încă. E doar o „primăvară a popoarelor”, consfințită de anul revoluțiilor. De la Constantin Stamati, secretarul prințului A. Ipsilanti
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Doamna Ruxanda, par proiectate în linii clasice, de n-ar fi semnul fatalității - frumusețea ce atrage nenorociri. În nuvele, notabile sunt pictura unor tablouri gigantești („urgia” elementelor în furtună) sau fantezia detaliilor, descrise de un ochi rafinat (etalarea de daruri princiare, ceremonii nupțiale sau îndoliate, arsenalul crimei romantice). Nuvelele istorice ale lui A., amestec nediferențiat de erudiție, elemente legendare cu ținte mitice și romanesc senzațional, sunt relatate linear, într-o compoziție minimală, de un narator unic, surprins de pusee jurnalistice (vorbind
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
unde are loc defilarea în onoarea sa. Odată încheiată defilarea, trupele se îndreaptă spre portul orașului Brăila, unde fusese ridicat un arc de triumf în cinstea solemnității unirii Dobrogei cu România. La orele 12, Domnitorul s-a îmbarcat pe iahtul princiar Ștefan cel Mare însoțit de către Ion C. Brătianu, primul ministru al României, de episcopul Melchisedec al Dunării de Jos și de către reprezentanți ai autorităților civile 406. Pe malul dobrogean, la Ghecet (Smârdanul Nou), îi aștepta o mulțime de oameni cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
navigație, precum și directorul general al societății engleze ce administra calea ferată Cernavodă-Constanța, inginerul John Trevor Barclay. Acesta din urmă venise la Cernavodă cu un tren special pregătit și decorat pentru a-l transporta pe Domnitorul României la Constanța 512. Trenul princiar a plecat din Cernavodă la orele 8 în dimineața zilei de 18 octombrie 1879, îndreptându-se spre Constanța. Călătoria a durat aproximativ 2 ore deoarece trenul a staționat atât la Medgidia cât și la Murfatlar unde Domnitorul era așteptat de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în pribegie. Ostatecii s-au întors la familiile lor chiar a doua zi după intrarea regelui și a reginei în oraș, iar tata ne-a povestit că fusese tratat cu mai multă considerație decât dacă ar fi fost un oaspete princiar. La Santa Fe, tovarășii lui și el însuși nu fuseseră izolați într-o închisoare; se puteau duce la piață și se puteau plimba uneori în grupuri mici pe străzi, însoțiți totuși de gărzi care aveau sarcina de a-i supraveghea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
umăr, în semn de încredere, continându-și apoi povestirea: Când prelatul a sosit, am venit cu toatele pe rând să-i sărutăm mâna. Mi-am așteptat rândul cu nerăbdare. Planul meu era gata făcut. Degetele cardinalului, împodobite cu două inele, erau întinse princiar spre mine. Le-am apucat, le-am strâns un pic mai tare decât s-ar fi cuvenit și le-am reținut două secunde mai mult decât trebuia. Era de ajuns spre a-i atrage atenția. Am înălțat capul, pentru ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
arunce o privire în oalele care bolboroseau sau să-și bage degetele printre grămăjoarele de mirodenii din piatra de măcinat. Numai că ea îi alunga cu sălbăticie. Nu-i pentru voi, nu-i pentru voi, le declara pe un ton princiar, iar aceștia dădeau înapoi simțind autoritatea din vocea ei, demnitatea purtărilor sale și clătinau din cap, întrebându-se ce se-ntâmpla cu ei. S-o atace pe mama ermitului! Ce le venise? — Baba, de ce suntem câteodată așa agresivi și lacomi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
că eziți! N-arp casă!... Dar n-a rămas ea ne drumuri. Femeia asta, cum zice Lina, merge progresând. Tot ea a dat-o gata pe Mika-Le, dar ce naște din pisică. Acum e aici, la sanatoriul lui Walter. O rezidentă - princiară!. Un parc!. Ce era grădina de la Prundeni!. E nostimă și a făcut siluetă, a luat fason de București! Eu mă duc uneori s-o văd! Pentru doctor, înțelegi!. . . Coca-Aimee e o păpușă adevărată. . . Fusese și Lina pe acolo chiar înaintea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
începând cu cea mai neînsemnată petrecere a departamentului de salubritate și până la cea mai pretențioasă recepție imperială de gală. Și până în zilele noastre, atunci când sosește în teritoriul direct controlat de englezi (cu puțini kilometri mai sus) sau în alt stat princiar, nababul din Fatehpur trimite un servitor înainte, ca să se asigure că se vor trage cele unsprezece salve de tun. Dacă nu, nu mai are loc nici o sosire. Indiferent cât de mare este această onoare, nababul Murad nu uită că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ghinionist și zurliu și fără un sfanț, ca și țara lui zurlie și fără sfanț și fără noroc. Din bulevard spre dreapta și iar spre dreapta. Laterală liniștită. Arbori, zumzet neauzit, tăcere tenebroasă. Poarta grea de fier, trepte solemne. Clădire princiară, bolți, ogive, piatră lemn oțel, ferestre severe și coloane și policandre, cunoaștem decorul. Apasă butonul soneriei pe care scrie Dr. Marga. O fi stând deja pitită după ușă tanti Jeny, pacienta, devenită bona lui don’ doctor, o fi așteptând, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
gândul. Un bondoc transpirat, cu sacoșe doldora în fiecare mână, se apropie de vedetă. Vorbiră ceva, ca doi vecini sau ca stăpâna cu servitorul de la moșia părinților. Brunetul încerca să-și elibereze un braț, să se încline, să sărute mâna princiară. Vedeta seînălță brusc, peste toată galeria din jur, înaltă pe tocurile înalte, tot mai înaltă. Din pelerină se ridică un fus lung, auriu, o lungă mânecă subțire de lână aurie, ca broderia metalică de zale medievală. Făcea semne agitate spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
negre o mistuiau acum, ca și atunci, cu aceeași ardoare. Și el urcă spre ea coborând sau coborî urcând. Era traseul celui mai hotărât bărbat. Era însuși Orfeu. Impresia o tulbură. Privea fascinată spre hainele lui. Mătăsuri, catifele, blănuri, falduri princiare, tonuri inimaginabil de subtile, moliciuni promițătoare de amețitoare desfătări... Kutuzov sesiză noua orientare a primadonei, se răsuci și surpriza de a se afla atât de aproape, practic nas în nas cu omul la care tocmai se gândea, nimeni altul decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Un argat tocmai culegea cu o greblă excrementele depuse peste noapte. Pe stinghii paralele, îmbrăcate în catifea verde, așezați la distanțe convenabile unii de alții, stăteau șoimii prințului. O veritabilă comoară. Mai mulți șoimi dunăreni, șoimi călători și o pereche princiară de șoimi albi, exemplare dintr-o specie extrem de rară, mult râvnită de cunoscători. Toți aveau veselă, ustensile și accesorii personale frumos orânduite pe rafturi, lângă perete. Marioritza își alese un șoim călător. De fapt, șoimul o alesese pe ea. De când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și în celelalte țări europene de altfel, vestimentația suferise o drastică sărăcire sau transformări care, uneori, frizau absurdul. Aici însă veșmântul mai era încă o sărbătoare, așa că privea cu interes bogăția și eleganța stofelor, strălucirea mătăsurilor, diversitatea blănurilor și frumusețea princiară a faldurilor care alunecau peste crupele cailor. Admira exuberanța culorilor, panașele albe sau vopsite în nuanțe pastelate, curgerea lor veselă și ritmată de galopul ușor al cailor peste încremenirea albă a iernii. Remarcă preferințele călăreților pentru anumite culori. Prințul, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
arunce o privire în oalele care bolboroseau sau să-și bage degetele printre grămăjoarele de mirodenii din piatra de măcinat. Numai că ea îi alunga cu sălbăticie. Nu-i pentru voi, nu-i pentru voi, le declara pe un ton princiar, iar aceștia dădeau înapoi simțind autoritatea din vocea ei, demnitatea purtărilor sale și clătinau din cap, întrebându-se ce se-ntâmpla cu ei. S-o atace pe mama ermitului! Ce le venise? — Baba, de ce suntem câteodată așa agresivi și lacomi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
rubaiate, stimulat, pesemne, de calitatea excepțională a viilor din Merv. Toate acestea au, evident, și un preț. Omar are obligația să asiste la interminabilele ceremonii de la palat, să-și prezinte, cu solemnitate, omagiile suveranului, cu prilejul fiecărei sărbători, fiecărei circumcizii princiare, fiecărei Întoarceri de la vânătoare sau din campanie, și să fie adesea prezent la divan, gata să arunce o vorbă de spirit, un citat, un vers de circumstanță. Aceste adunări Îl istovesc. Dincolo de impresia de a fi Îmbrăcat blana unui urs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
niște extraparlamentari n-am Înțeles niciodată. Teoriile lui Wagner nu aveau culoare, ca să zic așa, și el, dacă voia, putea să fie invitat de universități, clinici, academii. Cred că acceptase invitația lor pentru că era esențialmente un epicureu și pretindea rambursări princiare de cheltuieli. Particularii puteau strânge la un loc mai mulți bani decât instituțiile, și pentru doctorul Wagner asta Însemna călătorie la clasa Întâi, hotel de lux plus onorariile pentru conferințe și seminarii, calculate după tariful său de terapeut. În ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
creînd un efect de caleidoscop. Efluviile erau acum liturgice, bisericești, am Început să simt dureri de cap, o senzație de greutate asupra frunții, Întrezăream o scară fastuoasă acoperită cu tapiserii aurite, poate un banchet nupțial, cu un mire de stirpe princiară și o mireasă Învăscută În alb, apoi un rege vârstnic și o regină pe tron, alături de ei un războinic, și un alt rege Întunecat la piele. În fața regelui, un alt altar micuț pe care se găsea o carte legată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Până a adormit, pe Alexandru îl frământa faptul că Teofana se mai numea și Prințesa, cum observase fără să vrea când a prezentat buletinul ei la biroul de cazare. „Ce nume mai este și acesta! Doar nu-i de rang princiar. Mai știi? Nu! Nu cred. De ce n-a spus că se numește Prințesa? Ce pretenții am și eu! În fond nu este obligată. Are ea ceva aparte care mă atrage. Nu știu ce, însă e o persoană foarte plăcută... „ Tot gândindu-se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
circulară, din aceeași esență lemnoasă, plantată pe patru picioare sculptate în stilul unor coloane dorice, care se îngropau fiecare, feroce, în edenul absorbant al covorului, prin terminații de forma unor labe de tigru sau de leu; în jur, patru scaune princiare, tapisate cu mătase, în dungi orizontale, negru și ciclamen, cu spătarele în curbe de liră; iar la mijlocul tăbliei, de grosimea unui braț bărbătesc, a mesei, trona o bombonieră cochetă bleu-ciel, din porțelan de Sèvres, cu capacul supraînălțat protector într-un
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
că o presimțire a cărnii și scheletului nostru ne atrage încă din timpul vieții. Lucrul de care mă mir acum cel mai mult este conținutul "idealist", "gingaș" al acelor cărți, d'annunzianismul grețos în care mă complăceam. Cugetări nobile, gesturi princiare, horbote de mătase, mots d'esprit scânteietoare și un povestitor înțelept, atoateștiutor, care făcea cu substanța fără substanță a istorisirilor lui mii de scamatorii delicate. Odată intrat din nou în conspirația ruletei, nu se putea să nu mă izbească imediat
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
se va socoti sub apărarea Maiestății Noastre Imperiale și, după primirea acestui al Nostru act, ne va face nouă, Marelui Domn, mai întâi secret, veșnicul jurământ și, spre încredințare, îl va scrie și subscrie cu mâna sa cu punerea sigiliului Princiar, pe care apoi îl va trimite Maiestății Noastre Imperiale cu un om sigur și credincios, cât mai în grabă, cel mult pe la finele lunii lui mai s.v., și până la intrarea oștilor Noastre în pământul Moldoviei se va păstra cel mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]