629 matches
-
București, 1949; ed. 3, București, 1958; Scrieri, îngr. Mihail Robea, pref. Ion Biberi, București, 1967; Pagini de dor, f.l., f.a. Traduceri: Ivan Turgheniev, După moarte. Clara Milici. Două zile prin codrii seculari, Pitești, 1922; Comori sufletești, Câmpulung, 1923; Rabindranath Tagore, Prinos de cântece (Gitanjali), Pitești, 1923; Îndrăgiți natura. Culegere de gânduri alese asupra naturei, Câmpulung, 1932; [Henryk Sienkiewicz, Ivan Turgheniev, Francis Jammes], Trei povestiri duioase, Câmpulung, 1933. Repere bibliografice: Dr. G. Ulieru, U, 1943, 236; Red., [Notă bibliografică], RFR, 1946, 7
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Cezar Petrescu, Georgetta (epistolar inedit), Iași, 1998 (în colaborare cu Lucian Vasiliu); Petre Ispirescu, Basme, pref. edit., Iași, 1998. Antologii: Imn femeii, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfață Gheorghe T. Zaharia, București, 1984 (în colaborare cu Gheorghe T. Zaharia și Liviu Moscovici); Prinos de frumusețe și iubire. Antologie de lirică românească dedicată femeii, pref. Constantin Ciopraga, București, 1989 (în colaborare cu Gheorghe T. Zaharia); Iubire, tainică lumină, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1999 (în colaborare cu Gheorghe T. Zaharia și Liviu Moscovici); Psalmi ai
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
Hristos; în fine, Închinare Sfintei Fecioare Maria se intonează ca un imn dedicat suferinței, jertfei, visului și minunii, smereniei omului care tentează atingerea „Celui ce-n totul este,/ Și-n totul pretutindeni se ascunde”. Poezia religioasă - adunată îndeosebi în volumul Prinos de lumină și har (1995), supraintitulat În duhul adevărului. Crez și mărturii și care cuprinde multe teme biblice ritmate uneori în vers și imagini populare (Cina cea de Taină, Învierea Domnului, Drumul spre Emaus, Sfânta Treime etc.) - îl apropie de
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
alte inedite, grupând în prima secțiune sonete - „poeme de esențe”, exerciții de rigoare formală. SCRIERI: Poeme, cu un portret de Löwendhal, București, 1982; Sunet peste culmi, București, 1985; Călătorie de taină, București, 1988; Mi se oprise timpul... (1950-1970), București, 1995; Prinos de lumină și har, Iași, 1995; Liga oamenilor cinstiți, Iași, 1997; Coloane care cresc necontenit, Iași, 1999; Țărmul însingurării mele, postfețe Gheorghe Mihail și Dan Cosmulescu, Slatina, 2002; Armonii, Slatina, 2003; Orizonturi lirice, Slatina, 2003; Udroaica, Slatina, 2003. Antologii: Sânge
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
un cimpanzeu al faunei legionare, „Glasul patriei”, 1964, 3; I.G. Dumitriu, Cărțile exilului, „Revista scriitorilor români”, 1966, 5; Nicolae Cârja, „În marea și-n mormintele din noi”, „Drum”, 1968, 4; Ioan A. Mirea, Drumul iconarilor, „Drum”, 1973, 1-2; Mircea Popescu, Prinos fratelui Vasile, „Drum”, 1973, 1-2; Vianor Bendescu, Vasile Posteuca. Bibliografie, Madrid, 1982; Ion Crețu, Vasile Posteucă - necunoscut acasă, LA, 1993, 32; Rachieru, Poeți Bucovina, 339-345; Sergiu Grossu, Scrisorile lui Vasile Posteuca, JL, 1998, 21-24; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”. Literatură
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
folclor literar ucrainean, București, 1977; Individualitatea clasicilor. Impresii asupra receptării literare româno-ucrainene, București, 1997. Ediții: Narodni spivanky [Cântece populare], București, 1969; Oi, u sadu vynohradu [Hei, în vie-n razachie], București, 1971; Vidhomony vikiv [Ecourile veacurilor], București, 1974; Dorobok pokolin [Prinosul generațiilor], București, 1978; Cununa anului - Vinok roku, ed. bilingvă, tr. edit., București, 2002. Traduceri: Maria Prihara, Cazacul Holota, București, 1968; Vsevolod Nestaiko, Necunoscutul din apartamentul treisprezece, București, 1969; Ostap Vișnia, Luceafărul meu de seară, cu ilustrații de Tia Peltz, București
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața literară din Basarabia într-o serie de articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească de Pan Halippa, Aspecte din anul literar 1938 de Iacob Slavov, Cuvânt din partea scriitorilor tineri de Sergiu Matei Nica, Pentru scrisul din Basarabia de Nicolae Spătaru, Vechea Basarabie literară de Gh. Bezviconi. Sunt republicate versuri de
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
1862-1864; Operele principelui Demetriu Cantemir, I-II, pref. edit., București, 1872. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 125-128; Pop, Conspect, II, 175-178; Ioan Rațiu, Alesandru Papiu Ilarian, UR, 1902, 43-52, 1903, 1-6, 38-52; Vasile Pârvan, Activitatea politică a lui Alex. Papiu-Ilarian, în Prinos lui D. A. Sturdza, București, 1909, 373-395; Ion Clopoțel, Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane, Alba Iulia, 1939; Corneliu Albu, Al. Papiu Ilarian, București, 1945; Omagiu lui Alexandru Papiu Ilarian, Zalău, 1969; Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian, I-II, îngr. și
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
al cuviosului Siluan Atonitul în ținuturi necunoscute în mod tradițional ortodoxiei. Un stareț de statură apostolică, întemeietor al mănăstirii Sf. Ioan Botezătorul din Essex (Anglia), părintele Sofronie a fost totodată un prolific scriitor duhovnicesc, hagiograf, liturgist și pictor, înmănunchind un prinos de daruri dumnezeiești. Dramatica istorie a chemării starețului Sofronie la Hristos este cunoscută din propriile sale relatări. O scurtă rememorare a principalelor etape ale formării și desăvârșirii acestei complexe personalități ne va introduce în opera sa teologică, la care ne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
indiană este folosită ca antiseptic deoarece conține timol și îndepărtează impuritățile din sânge. De asemenea, stimulează ficatul și splina. Murul (Rubus spp.) Se folosesc pentru diferite boli frunzele, fructele și rădăcinile. Dizolvă depunerile din sistemul alimentar și rinichi. Aninul negru (Prinos verticillatus) Se folosesc scoarța și fructele. Este un bun tratament pentru probleme ficatului și ale colecistului. Curăță organismul de toxinele mucoase acumulate. Eupatorium perfoliatum Se folosește jumătatea superioară a plantei. Are un efect de curățare asupra tuturor organelor. Este folosit
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
a fi cetite În saloane glaciale pentru un public cu sânge de reptilă, poeții au preferat În acel timp temperaturile joase. Alții, dornici, poate, de compensații lirice, au stors În cântecele lor febrile, pârgul fierbinte al verii, și au adus prinos amiezii drepte. Cât despre toamneă parcuri dezolate, agoniceă covoare de frunze Îngălbenite foșnind trist sub pasul singuratic al poetuluiă Ele sunt prea bine cunoscute. Poeților noștri de astăzi, primăvara le este anotimpul preferat. Să deschibidem câteva volume de versuri, de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de ceva abstract. Un ziar mai mult decât orice altă activitate este direct în funcțiune de animator. Lui îi datorește impulsul, vitalitatea, entuziasmul și toate calitățile Ziarului nostru. Animator, care, fără îndoială, este directoarea lui, doamna Dimitriu-Castano, căreia îi aduc prinosul unei neclintite prietenii și omagiul admirației pe care o resimt pentru munca-i de o rară perseverență și fecundă înrâurire. Maria M. Pop Craiova Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1935. 44TC "44" De la asociațiile de asistență socialătc "De la asociațiile de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
trecut „Asociația”, pentru a dobândi în 1925 șde fapt 1929ț drepturi la comună și județ și 1932 drepturile civile. Acum prin noile drepturi înscrise în noua Constituție, femeia va putea face dovadă deplină a însușirilor sale în gospodăria statului. Aduce prinosul de recunoștință M.S. Regele, căruia îi urează domnie lungă și glorioasă. Citește și adeziunea d-nei Maria Pop-Craiova. D-na Calypso Botez, președinta secției București, aducând vii omagii M.S. Regelui pentru eliberarea femeii din cătușele de veacuri, arată cum femeia de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeia pentru neam și țară mai ales cele din provinciile dezrobite, care au păstrat vie făclia naționalismului. În viitor, țara noastră nu are decât de câștigat din colaborarea celor două sexe pentru binele obștesc. D-na Ella Negruzzi, președintă, aduce prinosul de recunoștință M.S. Regelui și mulțumește și tuturor colaboratoarelor „Asociației”, care prin propaganda lor au contribuit la succesul cauzei noastre de azi. Mulțumește și în numele societății ce o prezidează „Gospodăriile rurale”. Maica Smara, decana luptătoarelor pentru cauza feministă, se bucură
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
elanul și dragostea nețărmurită cu care femeile ce suferiseră rigorile ocupației dușmane au primit raza de speranță a cuvântului d-nei Meissner și al înaintașelor noastre, venind să lucreze în Asociație. Mulțumește tuturor membrelor care au ajutat această operă și aduce prinos de recunoștință M.S. Regelui atât în numele Asociației, cât și a societății ce o prezidează - Cercul Cultural Feminin „Voichița Doamna”. D-sa apoi citește următoarea moțiune votată prin aclamații de întreaga adunare. În urmă, președintele cu întreg biroul au semnat la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Moșoiu, cel care a intrat în fruntea oștirii românești - ziua învierii Domnului - în Oradea și astfel rupând lanțurile de robie ale bihorenilor. Cu o pioasă reculegere, reuniunea depune coroane de flori la statuia lui (la dezvelirea aceleia) semnul distinct al prinosului de recunoștință. Reuniunea participă cu o frumoasă delegație de femei la pelerinajul anual la cimitirele din Oradea, unde depun coroane de flori la monumentul, respectiv la troița eroilor căzuți pe câmpul de onoare, pentru întregirea neamului românesc. Reuniunea organizează „ziua
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
am organizat la Colegiul Noua Europă din București. Mulțumesc lui Răzvan Ionescu pentru traducerea exactă a studiului și pentru completările sugerate. Am eliminat, În schimb, informațiile istorice și culturale hipercunoscute cititorilor din Romania. I.I. ICĂ jr. (ed.), Persoană și comuniune: Prinos de cinstire Părintelui Profesor Academician Dumitru Stăniloae la Împlinirea vârstei de 90 de ani, Sibiu, 1993; M. BIELAWSKI, The Philocalical Vision of the World in the Teology of Dumitru Stăniloae, 1997 (trad. rom., Părintele Dumitru Stăniloae, o viziune filocalică despre
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
se oglindea în apa mării și a lacului Techirghiol. Automotorul ce făcea curse regulate între Constanța și Mangalia se strecura agale pe luciul apei. S-a oprit într-o gară mică a cărei denumire era anunțată de o inscripție impozantă, prinos al revolutiei proletare, „Vasile Roaita”, ce înlocuise vechea inscriptie, „Carmen Silva”, pentru a nu mai aminti poporului de reprezentanții unui sistem perimat ce se îmbogățise, asuprind clasa muncitoare. Automotorul s-a oprit în dreptul impegatului, pentru ca mecanicul să mai schimbe cateva
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
caricaturale după care se dă în vânt populația Romei? În fanaticii Belonei de exemplu, care se întrec în răcnete, înveșmântați în negru din cap până-n picioare, și-și fac răni la brațe și la șale cu o secure, ca să ofere prinos zeiței sângele lor. Geme înăbușit. Cum să-i considere altfel decât țăcăniți? — Io mi-s ateu de felul meu, hohotește tare un gladiator, așa că m-am pus sub protecția pizdei. Rufus întoarce iute capul spre namila neagră de lângă el. Doar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Ce caută aici, printre străinii ăștia, care nici măcar nu cunosc aspectul arbo relui? Strivește între gene o lacrimă grea. Este rândul Agrip pinei să împrăștie sare peste altar. — Vouă, zeițe care prezidați nașterea, rostește femeia cu voce tare, vă aduc prinos. Sclava de lângă ea îi înmânează o lumânare aprinsă. — Tu, Candelifera, veghează asupra copilașului din trupul meu. Îngenunchează: — Iar voi, cele două Carmentes, aveți grijă ca pruncul meu să se nască cu capul, nu cu picioarele, înainte. Prorsa, hărăzește-mi o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îl face să închidă pleoapele. Se lasă cuprins de o dulce toropeală. Tresaltă ușurel când o voce venită din depărtare ajunge până la el: — Pe Tine preamărindu-te, cu rugi tremurătoare și cu sufletul aprins de credință... Cine vorbește...? — ...îți aducem prinos, ca să ne purifici, Mars pater, un porc, un berbec și un taur... Un gând răzleț îl avertizează că riscă să ațipească. Speriat, des chide iute ochii. Îl vede pe rex îngenucheat: — Zeule nemuritor, milostivește-te de poporul roman... Marele Pontif
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și triste că nu mai rămân. Se-agită în zbor, dar mâini nevăzute, Aștern, pe pământ, cărări neștiute. Când fluieră vântul balada de dor, Le udă și lacrima plânsă de nor... Doar satul, tăcut, prin zarea pustie, Adună la piept prinosul de glie. Un nor zăbovește în ulița mea Și valuri de ceață aruncă pe ea. Bătrânul își plânge iar crengile goale, Compun un poem de moarte și jale. Se face-ntuneric, nici stele nu sunt. Amară e doina-ntre cer
Melancolie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83220_a_84545]
-
mulțumit de ciubuc și de diferența de bani de la Încărcarea notei de plată, aduse rapid sticla de vin aburindă Încercînd să umple paharele Însă, Gică Popescu i-o smulse din mână, oferinduși serviciul. Reuși cu greu să bolborosească. „Aduc un prinos de recunoștință prea frumoasei noastre fete care ne suportă În acestă avansată stare de ebrietate. Vă sărut mâinile, domnișoară...!” Paulică ridică paharul străduindu-se să-l țină În echilibru, ciocnind zgomotos paharele În timp ce Tony Pavone se ridică de la masă făcând
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Auzul ucide moartea, Periculos, perifericul Își scrie cărțile, Cartea. Plictisul, verde parfum Naște monștri de cârpă, Doar Bergerac face-un drum Spre Lună să nu se surpe. Simplu, fals suicid Trece prin gând și se stinge, Noi parodiem neiubind Viața, prinosul de sânge. A obosi trăind? O întrebare, Un glonț în ochiul stâng și strâmb, Care pe care. Aș vrea să mă scufund în somn, Ca un Titanic noaptea, ca un om. Un chip prea alb, ușoare mâini mi-acoperă privirea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cunosc la universitate: „Veți fi profesori... nu veți avea niciodată prea mulți bani. Dar veți fi cei mai bogați oameni din câți există, pentru că bogăția voastră stă în sufletele elevilor voștri. Și ce este mai frumos decât sufletul unui copil?” Prinosul meu de recunoștință se îndreptă către Petre Popescu, fost director al acestei școli. Când mă gândesc la obiectul al cărui studiu l-am îmbrățișat nu pot să nu-mi amintesc cuvintele sale: „Fiți atenți, ca să înțelegeți!” Erau cuvinte magice, care
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]