711 matches
-
dăruia mânăstirii venitul vămii de la Tazlău și șase prisăci la Bohotin, pe Târnauca, pe Itchil și la gura Botnei, punând sub ascultarea Bistriței mânăstirea Sf. Nicolae, împreună cu satul, moara și seliștea de pe Nechid. La 31 iulie, domnul mai dăruia două prisăci, una pe Lopatna, alta pe Itchil, scutite de desetină și mai dăruia și casa lui Crăciun din Piatra. La 13 septembrie 1439, Ilieș voievod întărește mânăstirii vama de la Bacău, pe care o dăruise Alexandru cel Bun, cu obligația ca toți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc pustiu, la fântâna lui Spravin, pe Sușița ca să întemeieze un sat “cu hotarul lui vechi”. La 24 februarie 1452, domnul întărea Bistriței Botna, cu toate iezerele care ascultă de Botna, și două mreje pe Nistru, unde a fost demult prisaca lor. Nici cârmuitorii din Tighina, și nimeni altul, să nu ia nici vamă, nici pripas, nici nimic altceva. La 6 iunie 1455, era reînoit privilegiul dat în 1452. În primul privilegiu dat de Ștefan cel Mare, la 8 septembrie 1457
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se amestece în venitul mânăstirii “fie chiar pentru preț de un groș”. La 7 aprilie 1458, domnul reînoia privilegiul pentru Botna cu toate iezerele, iezercanele, și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei, în sus și în jos, pe Nistru și prisăcile din acel hotar și două curți și cu vama pe uscat și pe apă. Nimeni nu avea voie să prindă pește în hotarul lor, fiind scutite de orice dare și slujbă.Nici boierii sau desetnicii să nu ia desetina din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Negrilă. Împărțind moșia cu frații și cu surorile sale, Mărușca dăruia Bistriței jumătate din satul Slujești, unde a fost curtea tatălui ei, jumătate de moară și, la Maluri, amândouă cuturile Onești și Lăbăsești, și la fântâna Horgului să își facă prisacă. La 20 mai 1459, domnul acorda mânăstirii dreptul de a încasa darea episcopească de la ungurii din Lucăcești. La 23 aprilie 1460, era reînoită mânăstirii vama mare, vama mică și numărătoarea de la Bacău, precum și vama de la Tazlău. Pentru marfa depozitată la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul întărea mânăstirii toate proprietățile sale: satele Zdvijinți (Zviginți), Sobolești, Fauri, Vascăuți, Brașeuți, Bulgari, Măreței, Dărmănești, Oprișani pe Chivejdi, Răidăcești (Rădăicești), Tortorești, Căucelești, pe Cracău cu moară, Mândrești, pe Orhic, Șerbu Răspop, Stăuceani, cu moară și iaz, morile de la Bacău, prisaca de la Fundu, unde a întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău, în Dealu Sării, Vâlsănești, mai sus de Bacău, Lucăcești pe Tazlăul Sărat, Heciani, morile de pe Siret date de Hodco Știbor, mânăstirea Sfântul Bagoslov, mânăstirea de la Bahlui cu moară și mânăstirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău, în Dealu Sării, Vâlsănești, mai sus de Bacău, Lucăcești pe Tazlăul Sărat, Heciani, morile de pe Siret date de Hodco Știbor, mânăstirea Sfântul Bagoslov, mânăstirea de la Bahlui cu moară și mânăstirea de la Bohotin, cu moară, prisaca Cozia de la Bohotin, și Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se mai întărea mânăstirii tătarii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vâlsănești, mai sus de Bacău, Lucăcești pe Tazlăul Sărat, Heciani, morile de pe Siret date de Hodco Știbor, mânăstirea Sfântul Bagoslov, mânăstirea de la Bahlui cu moară și mânăstirea de la Bohotin, cu moară, prisaca Cozia de la Bohotin, și Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se mai întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Hodco Știbor, mânăstirea Sfântul Bagoslov, mânăstirea de la Bahlui cu moară și mânăstirea de la Bohotin, cu moară, prisaca Cozia de la Bohotin, și Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se mai întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și Vâlsănești (satul lui Vlăcsan). În privilegiu sunt menționate opt mori, o dârstă, șase prisăci, trei mânăstiri, mai multe poieni, iezere cu gârle și o vie. Toate acestea erau întărite să fie “de la noi uric, cu tot venitul, neclintit, niciodată, în vecii vecilor”. În 1458 și în 1462, toate câte țineau de Botna erau scutite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare. Având peste 30 de sate, 31 de sălașe de țigani și 30 de sălașe de tătari, având mai multe mori în Baia, dar și sate cu mori și stăpânind o mare moșie la Botna cu iezere, cu multe prisăci și două curți, mânăstirea Bistrița este unul dintre marii feudali ai Moldovei. Veniturile ei sunt foarte mari, ținând seama că i se dăruise vama mică și vama cea mare de la Bacău, vama de pe Tazlău, și vama târgului, Bârlad, și vama
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde este Petru Bumbotă, și un loc de pustiu mai jos de Bumbotă”. La 18 august 1438, mânăstirea primea un loc în pustiu lângă pricuturile de la Hârlău, pentru a-și întemeia un sat. La 10 mai 1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și Bodești și cu moara; pe Prut, Grabăuți, Ciulinești, Berești; la Botne, Răpcinți, cu moară pe Telița și prisaca Visoca, și Cereucani, și Rădăuți și unde este Bălan, și unde este Șandru și pe Bahlui, sub Hârlău, unde este Mihailo cu moara pe Bahlui. La 26 aprilie 1444, i se dăruiau Pobratei patru sălașe de țigani. La 5 aprilie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau scutiți de toate dările și slujbele față de domnie, iar dreptul de judecată aparținea mânăstirii. În aceeași zi, 5 aprilie 1448, domnul întărea Pobratei alte patru sate: Râpciciani, Rădăuți, Balanești, Dobrăcinești și Davidăuți, iar oamenii din aceste sate, și din prisaca de la Rădăuți și din prisaca de la Rusnădzești și din prisaca de la Visoca erau scutiți de toate dările și slujbele datorate domniei. Pentru marfa ce se va vinde la Cetatea Albă sau pentru marfa domnului sau a boierilor, oamenii satelor de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și slujbele față de domnie, iar dreptul de judecată aparținea mânăstirii. În aceeași zi, 5 aprilie 1448, domnul întărea Pobratei alte patru sate: Râpciciani, Rădăuți, Balanești, Dobrăcinești și Davidăuți, iar oamenii din aceste sate, și din prisaca de la Rădăuți și din prisaca de la Rusnădzești și din prisaca de la Visoca erau scutiți de toate dările și slujbele datorate domniei. Pentru marfa ce se va vinde la Cetatea Albă sau pentru marfa domnului sau a boierilor, oamenii satelor de mai sus să nu fie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dreptul de judecată aparținea mânăstirii. În aceeași zi, 5 aprilie 1448, domnul întărea Pobratei alte patru sate: Râpciciani, Rădăuți, Balanești, Dobrăcinești și Davidăuți, iar oamenii din aceste sate, și din prisaca de la Rădăuți și din prisaca de la Rusnădzești și din prisaca de la Visoca erau scutiți de toate dările și slujbele datorate domniei. Pentru marfa ce se va vinde la Cetatea Albă sau pentru marfa domnului sau a boierilor, oamenii satelor de mai sus să nu fie obligați să dea ajutar, nimănui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și a protopopilor, urmând să asculte numai de egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vin anual, cele două măji de pește, una de morun și alta de crap, jumătate din ceara de la Târgu Frumos, berbânțele de miere din desetina din satele de la Botne, să își facă două setci la gura Băcului, pe Nistru,, iar prisaca Visoca, de la Botne să fie scutită de toate dările. Aceste danii și întăriri erau făcute pentru mântuirea părintelui Bogdan, a mamei Maria, pentru sănătatea domnului, a cneaghinei Ovdotia și pentru sănătatea “iubiților copii ai domniei mele”. La 15 august 1471
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost acordate 27 de privilegii: 19 înainte de domnia lui Ștefan cel Mare, 7 între anii 1458-1472 și unul în anul 1500. Domeniul mânăstirii a fost apreciabil, ca mărime: 20 de sate, două locuri în pustiu, unde să își întemeieze sate, prisăcile Visoca, Rusnădzești, vama de la Țuțora, sălașe de țigani și tătari, berbânțe de miere, piatra de ceară din Târgul Frumos. Privilegiile acordate de Ștefan cel Mare reprezintă întărirea unor privilegii anterioare. Domnul a dăruit Pobratei un singur sat, Liești. I-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru cel Bun “începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire la gura Moldoviței, și satul care este la vamă”, mai erau întărite un iezer pe Prut, anume Gemenele, cu toate gârlele sale, o prisacă la Chigeci, anume prisaca lui Brumar, cu poiana. I se mai dăruia jumătate din venitul vămii de la Vadul Călugăresc - partea soției - și un obroc anual de zece buți de vin. La 24 februarie 1448, era întărită mânăstirii o casă din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire la gura Moldoviței, și satul care este la vamă”, mai erau întărite un iezer pe Prut, anume Gemenele, cu toate gârlele sale, o prisacă la Chigeci, anume prisaca lui Brumar, cu poiana. I se mai dăruia jumătate din venitul vămii de la Vadul Călugăresc - partea soției - și un obroc anual de zece buți de vin. La 24 februarie 1448, era întărită mânăstirii o casă din Suceava, dăruită de Cămârzan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vămuirea peștelui încărcat, taxele și amenzile impuse acolo. La 13 septembrie 1451, i se întărea mânăstirii Moldovița un obroc de 10 buți cu vin. În ianuarie 1453, numărul buților se ridică la 12 și este întărită posada de pe Moldova și prisaca din braniștea domnească de la Bohotin, la izvor, pe Tătarca, pe care o dăruise boierul Coste Orâș. La 30 septembrie 1453, i se dă mânăstirii dreptul de a aduce trei care mari, scutite de vamă, în toată țara și prin târguri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care mari, scutite de vamă, în toată țara și prin târguri și pe la toate bălțile și iezerele, pe la toate vămile și pe la toate ocnele de sare. Călugării aveau voie să încarce în carele lor pește, sare, mere, miere de la toate prisăcile lor, să nu plătească vamă nici la Iași, nici la altă vamă, vândută sau nevândută. La 25 august 1454, erau dăruiți patru țigani cu familiile lor, iar satul Săsciori era scutit de dări și munci, nici globnicii, nici ilișarii să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru iubitul meu copil, Mihul, și pentru fiica mea dragă Sofia, numită Soptea”. La 8 ianuarie 1473, domnul întărea Moldoviței jumătate din satul Singureni, din ținutul Chigheci, poiana lui Brumar cu Fântâna Mesteacănului, și două fântâni la obârșia Suhăi, o prisacă unde a fost prisaca lui Brumar, iar pe Prut, un iezer, Blisceatul și cu Bliscețelul, iezerul cel mic și mai sus de ele, iezerul Budoele, iezerașul Secriiul, o gârlă în cotul Prutului și se varsă în iezer, și gârla Bulhacului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihul, și pentru fiica mea dragă Sofia, numită Soptea”. La 8 ianuarie 1473, domnul întărea Moldoviței jumătate din satul Singureni, din ținutul Chigheci, poiana lui Brumar cu Fântâna Mesteacănului, și două fântâni la obârșia Suhăi, o prisacă unde a fost prisaca lui Brumar, iar pe Prut, un iezer, Blisceatul și cu Bliscețelul, iezerul cel mic și mai sus de ele, iezerul Budoele, iezerașul Secriiul, o gârlă în cotul Prutului și se varsă în iezer, și gârla Bulhacului, și o altă gârlă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare dăruia, la 30 august 1467, un obroc de 5 buți de vin pe an. La 11 septembrie 1467, Iurie Șerbici cu mama lui, Fedca, și cu sora lui, Anușca, dăruia Humorului un loc unde să își facă o prisacă și jumătate din acel câmp, anume, Zlătăroia, dintre vadurile de sub Bohotin, mai sus de Nourești. La 25 aprilie 1475, Ștefan cel Mare întărește mânăstirii Humor “satele drepte și proprii ale acestei sfinte mânăstiri, anume satele: Dvorniceanii, sub Dumbrava Înaltă, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]