505 matches
-
presiunea unor încurcături bănești, a fost forțat să demisioneze din armată; în prealabil, scriind în "arest la domiciliu", s-a hotărât să se dedice literaturii ("Journal"-ul surprinde acest moment). La 12 februarie 1908 demisionează din armată și revine în Prislopul Năsăudului, spre disperarea părinților, care l-au știut un domn realizat: ""Aici am luat contact cu țăranul român, aici l-am cunoscut mai bine, aici m-am impregnat de toate suferințele și visurile lui - lucruri care aveau să treacă mai
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
determinat să părăsească orașul, stabilindu-se la București. Artista Fanny a fost angajată la Teatrul Național, la intervenția lui Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. În Capitală a avut colaborări sporadice la ziare și reviste, fiind copleșt de greutăți materiale. Familia rămasă in Prislop îi cere ajutorul cu disperare ("acasă suntem 9 oameni"), deși învățătorul Vasile Rebreanu mai lucrează "ca cancelarist" la avocatul Tudor Moisil. Din luna iulie 1913, după intrarea României în cel de-al doilea război balcanic (10 iulie), s-a angajat
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
copilărie, scrise la Gyula, de data aceasta sub influența lui Creangă. A încearcat să traducă după o versiune germană, romanul "Război și pace" de Tolstoi. În traducerea lui, revista "Țara noastră" a publicat poemul "Moartea șoimanului" de M. Gorki. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu, propunându-i, spre publicare, o povestire. A scris nuvela "Mâna" (prima variantă a nuvelei "Ocrotitorul"), sub influența lecturilor din Anton Pavlovici Cehov. În 19 octombrie 1910 a participat pentru prima oară la
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
a înăbușit răscoala. Sfârșitul sec. XVIII, precum și secolele XIX și XX, marcheză probleme noi, legate de conștiința de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate românească autentică. În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de la Cinciș-Cerna, Plosca, Prislop, Nădăștie, Mănerău, Zlaști și altele au fost școli de dascăli, numeroși cnezi romani îndeplinind funcția de preoți și dieci. Din păcate nu cunoaștem cu exactitate vechimea acestor locașe de lumină. După Al Doilea Război Mondial, conform concepției vremii, industria hunedoreană
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
40 de ani de învățământ superior hunedorean. - Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, monument istoric categoria A, ctitorită la 1458, - Catedrala ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena, monument de arhitectură categoria B, ctitorită la 1947, - Biserica ortodoxă Strei, la 10 Km. - Mănăstirea Prislop la 20 Km. spre Hațeg - Biserica de lemn de la Almașu Mic la 5 Km. - Biserica reformată Sfânta Fecioară din Sântămărie Orlea - Biserica cetății COLȚ - Biserica din Densuș, ce este un monument unic în arhitectura medievală românească, fiind construită probabil în
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
un cal roib, purtând o tunică și o mantie albă, urmat de slujitori, trâmbițași, lăutari, boieri, căpitani și ostași, cete de secui, în Alba Iulia, primind cheile orașului de la episcopul Napragy. L-a numit mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop. Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar că guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. În 1600, a a cucerit Moldova și l-a alungat pe Ieremia Movilă de la Iași, apoi a primit jurământul de credință al
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
adică „șase scaune de judecată”, înțeles ca „districtul celor șase scaune”, ori de la "hát-szeg", „cetatea de pe vârful din spate”. O altă ipoteză: "harszoc" ar veni de la cuvântul "hârs", care în limba cumană înseamnă „urs”. Unul din stareții mănăstirii, Ioan de la Prislop, a fost timp de 20 de ani (1585-1605) Mitropolit al Transilvaniei. Părintele Arsenie Boca este considerat al treilea ctitor al mănăstirii pentru că, timp de 41 de ani cât a fost stareț și, apoi, duhovnic al mănăstirii, a reorganizat-o, a
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
Boca este considerat al treilea ctitor al mănăstirii pentru că, timp de 41 de ani cât a fost stareț și, apoi, duhovnic al mănăstirii, a reorganizat-o, a reconstruit-o și a pictat-o, dându-i strălucirea de astăzi. Din 1976, Prislopul este mănăstire de maici. În 1991 a fost înființat în incinta ei Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de școlarizare de cinci ani. Se presupune că biserica veche din Densuș a suferit mari modificări de-a lungul timpului
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
administrativă din Regatul României, succesoare a comitatului Bistrița-Năsăud din Imperiul Austro-Ungar, cu reședința în orașul Bistrița. Renumitul scriitor interbelic Liviu Rebreanu, originar din Târlișua, sat aparținând Țării Năsăudului, în romanul „Ion”, înfățișează viața Năsăudului și a localităților înconjurătoare, precum vechiul Prislop (astăzi cartierul năsăudean "Liviu Rebreanu"), loc unde a locuit o perioadă din viața lui. Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiu Național
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
Granița dintre Carpații Estici și cei sudici e formată din Pasul Predeal, sudul Brașovului și Valea Prahovei. Ucraineni folosesc termenul de „Carpații Estici” doar pentru Carpații Ucrainei (sau Carpații Păduroși), în principal pentru zona aflată pe teritoriul lor (până la Pasul Prislop), în timp ce românii folosesc termenul de Carpații Estici (Carpații Orientali) pentru a face referire la zona cuprinsă de la granița cu Ucraina spre sud. Acesta sunt subdiviziunile munților Carpați (în sens orar, de la vest, numerele se referă la harță): „Wild Carpathia” este
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
(numit și Pasul Palma), este o trecătoare situată pe DN17A la 1100 m altitudine și, care traversează Obcina Mare leagând Valea Moldoviței de Podișul Sucevei. Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile "Poiana Prislop" (1180 m altitudine, spre sud-est) și "Poiana Ursului" (1130 m altitudine, spre nord-vest), între localitățile Sucevița (spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest). Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Rădăuți respectiv la Vama. În continuare spre Câmpulung Moldovenesc
Pasul Ciumârna () [Corola-website/Science/320248_a_321577]
-
cuestă a Dealului Perilor, coboară în valea Argeșelului, la sud de Lucieni, de unde urcă din nou sub o altă cuestă prelungă, pe sub Râpa Roșie, până la confluența Râului Târgului cu Bughea de la Lăzărești. Între Râul Târgului și Bratia limita ocolește dealul Prislop pe la nord de acesta iar între Bratia și Râul Doamnei de asemenea se abate spre nord pe sub Dealul Păcurarului. Spre vest situația se repetă în sensul că limita urmează baza frunții de cuestă a Dealului Goila dintre Râul Doamnei și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Rugencei ce separă depresiunile Berevoești și Godeni. Între Aninoasa și Cotești interfluviul este fragmentat de văi torențiale adâncite cu aproximativ 200m față de nivelul culmei (679m deasupra Coteștiului)și terminându-se în valea Bahna sub abruptul de cuestă al dealului piemontan Prislop (689m). Pe spinarea Dealului Ciocanu s-au păstrat depozite piemontane de pietrișuri a căror structură evidențiază concordanța lor cu pietrișurile levantine de Cândești. Deoarece aceste pietrișuri au fost transportate de Bratia, iar sub acestea există depozite de argile, marne și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului închide interfluviul redus la o terasă de confluență cu altiudinea de 600m, denumită dealul Mestecenilor. Flancul estic al cuestei Prislopului domină și aici sudul Depresiunii Schitu Golești, cu peste 230m. Interfluviul Râu Târgului - Argeșel cuprinde o arie foarte largă din Subcarpații Argeșului și reprezintă cel mai complex sector al acestora atât litologic cât și geomorfologic. În acest areal este inclus
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Gr. Ureche - Misail Călugărul numea această formațiune - căpitănie, aceasta grupând un număr de sate - întindere nu prea mare eronat comparată în vremea noastră cu o marcă de hotar germană (mult mai întinsă). În jurul stăpânirii de pe râul Moldova legată prin pasul Prislop de Maramureș, s-au unit și alte formațiuni eliberate de sub stăpânirea tătară, probabil de pe valea Moldovei și de pe cea a Bistriței - cum ar putea fi chiar Câmpul lui Dragoș care poartă numele Descălecătorului. Deschisă și spre sudul aflat tot sub
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
Armonii de primăvară” de la Vișeu de Sus - festival de literatură și folclor, „Ruptul Sterpelor” de la Bistra - separarea oilor cu lapte de cele sterpe, „Sărbătoarea Narciselor” de la Repedea, „Sus pe Valea Vaserului” - festival dedicat țipțerilor din Vișeu de Sus, „Hora la Prislop” - Pasul Prislop, Borșa, „Serbările Zăpezii” de la Borșa, „Serbările Vișeului”) și religia; înscrie arealul în aceleași coordonate ale etnicității maramureșene. Economia zonei este bazată pe exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, turism (bisericile de lemn, rezervațiile naturale, „Mocănița de pe Valea Vaserului
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
primăvară” de la Vișeu de Sus - festival de literatură și folclor, „Ruptul Sterpelor” de la Bistra - separarea oilor cu lapte de cele sterpe, „Sărbătoarea Narciselor” de la Repedea, „Sus pe Valea Vaserului” - festival dedicat țipțerilor din Vișeu de Sus, „Hora la Prislop” - Pasul Prislop, Borșa, „Serbările Zăpezii” de la Borșa, „Serbările Vișeului”) și religia; înscrie arealul în aceleași coordonate ale etnicității maramureșene. Economia zonei este bazată pe exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, turism (bisericile de lemn, rezervațiile naturale, „Mocănița de pe Valea Vaserului”) și construcții
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Câmpulung Moldovenesc și la 9 ianuarie Iacobeni. Pe 12 ianuarie, rușii au lansat un atac prin învăluire împotriva trupelor lui Schultheisz (Div. 54 k.u.k), care s-au retras de pe pozițiile deținute pe Lucina spre trecătorile fortificate Rotunda și Prislop. Trupele ruse au continuat să avanseze și spre zona Cârlibabei, ocupată la data de 16 ianuarie. Concomitent cu retragerea forțelor austro-ungare spre pasurile Rotunda și Prislop, rușii s-au oprit pentru a-și consolida pozițiile de pe valea Bistriței Aurii la
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
care s-au retras de pe pozițiile deținute pe Lucina spre trecătorile fortificate Rotunda și Prislop. Trupele ruse au continuat să avanseze și spre zona Cârlibabei, ocupată la data de 16 ianuarie. Concomitent cu retragerea forțelor austro-ungare spre pasurile Rotunda și Prislop, rușii s-au oprit pentru a-și consolida pozițiile de pe valea Bistriței Aurii la aproximativ 4 km în amonte de Cârlibaba și, pentru a desfășurara acțiuni de cercetare-recunoaștere. Înaintarea rapidă al unităților ruse și retragerea din zonă a armatei austro-ungare
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
dispozitiv de la Ökörmező) și dirijate spre a se constitui în rezervă operativă pentru trupele lui Schultheisz. Acestea au sosit pe calea ferată la 16 ianuarie la Borșa. Între 17 ianuarie și dimineața zilei de 18 ianuarie legionarii au traversat Pasul Prislop în condiții climatice dificile (temperaturi de - 28 de grade Celsius și zăpadă între 1 și 2,5 m), cărând un echipament care în condiții de iarnă ajungea pentru fiecare combatant la aproximativ 30 kg. Contraatacul necesar ruperii pozițiilor deținute de
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
Muntele Zambroslăviile. Trupele implicate în bătălie au fost: Trupele ruse erau venite peste Obcina Mestecăniș prin Pasul Lucina, ca parte a efortului de a ajunge în valea Bistriței Aurii. Odată ocupată Cârlibaba, rușii își trimeseseră patrulele până la Ciocănești. Coborând din Prislop, trupele poloneze s-au dispus pentru a forma o linie de bătălie, în 4 coloane: Cavaleriștii, au fost destinați să lupte pe jos, ca infanteriști. Luptele, care au fost purtate în zona Cârlibabei (, "Ludwigsdorf", , ) și a cătunului Fluturica (), s-au
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
Iasinia - Cârlibaba - Vatra Dornei. Ulterior, în contextul în care lipsa unei legături feroviare directe spre Bucovina a constituit la momentul respectiv o gravă problemă pentru armata austro-ungară, s-a considerat că o cale ferată de la Borșa la Iacobeni prin Pasul Prislop și apoi pe valea Bistriței, ar putea constitui un pas strategic și un avantaj militar importante. Astfel, pe data de a 15 februarie 1915 au început lucrările la linia ferată, lucrări care aveau să dureze până la 1 mai 1916 și
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
de a 15 februarie 1915 au început lucrările la linia ferată, lucrări care aveau să dureze până la 1 mai 1916 și la care au fost folosiți atât 4000 de prizonieri de război ruși cât și localnici din zonă. La Cârlibaba, Prislop și Iacobeni au fost înființate tabere militare cu soldați care au avut rolul de a consolida linia frontului și de a apăra calea ferată nou construită. Aceasta a funcționat până în decembrie 1918 și a fost folosită pentru transportul de trupe
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
Bologa este inspirat de . Emil Rebreanu s-a născut într-o familie greco-catolică din Major, comitatul Bistrița-Năsăud, acum Maieru, județul Bistrița-Năsăud, fiind al cincilea din cei paisprezece copii ai familiei. Tatăl său era acolo învățător. Emil urmează clasele primare la Prislop și Năsăud, iar liceul la Năsăud, Bistrița, Turda, Șimleul Silvaniei și iar la Năsăud, absolvind în 1913. Își dorea să urmeze studii universitare la București, dar din cauza lipsei banilor este nevoit să muncească încă din școală pentru a-și ajuta
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
Turda, Șimleul Silvaniei și iar la Năsăud, absolvind în 1913. Își dorea să urmeze studii universitare la București, dar din cauza lipsei banilor este nevoit să muncească încă din școală pentru a-și ajuta familia; lucrează ca îngrijitor la școala din Prislop, funcționar la garda financiară din Zimbor, ajutor de notar în Măgura Ilvei, în Pata, Nușeni și Bocșa. Are înclinații literare și este membru al societății de lectură Virtus Romana Rediviva de la Liceul din Năsăud, scriind poezii și nuvele pline de
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]