1,062 matches
-
sărăcia franciscană, care-i era pe plac Domnului, mi-au fost explicate sau făcute plauzibile prin afirmare. Trăncăneala asta cu un necredincios - câteodată turna, pentru mine și pentru el, câte un păhărel de lichior - îmi amintea de discuțiile purtate în timpul prizonieratului, pe când jucam zaruri cu camaradul meu Joseph, care încercase și el, asemenea unui copoi, să adulmece urma credinței mele pierdute în inima lui Iisus și în Maica Domnului, pierdute încă din copilărie, prilej cu care, încă de atunci, mă familiarizasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care se numeau Goller, Macketanz, Grote. Anii stăpânirii naziste și războiul le blocaseră evoluția. În tablourile lui, compoziția severă era aceea care scotea în relief nuanțele cromatice delicate. Păzesc cu strășnicie două acuarele de Schreiber, care au luat naștere în timpul prizonieratului său la englezi: peisaje de parc în tonuri deschise, dozate parcimonios. Mai târziu, când ne-am împrietenit, după trei-patru păhărele de rachiu dublu rafinat vorbea despre anii pierduți, se lăsa cuprins de mânie și dobora cu muchia palmei, în locul vinovaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și pe ploaie, sub o foaie de cort, se numea într-adevăr Ratzinger, asta nu pot să-mi amintesc, dar că voia să se facă preot, că nu voia să știe nimic de fete și că, imediat după elibererea din prizonierat, voia să studieze toate blestematele alea de aiureli dogmatice, asta e adevărat. Iar că acest Ratzinger, care mai înainte a fost prefect al congregației pentru învățământ confesional, care acum poartă mitra pontificală, a fost unul dintre zecile de mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cazonă și amenințătoare. Și-l însuși pe nesimțite, neștiind că, în curând, soarta lui o să ia alte întorsături, încât îl vor podidi lacrimile, atunci când va evoca refrenul despre mazăre și slănină. Chiar după un interval considerabil de timp, revenind, din prizonierat și din străinătățuri, în plaiurile Goldanei, Iuga băgă de seamă că, prin nu se știe ce afinități neverosimile, era în stare să suspine și să lăcrimeze, atunci când fredona, improvizând în limba aceea anevoioasă a invalizilor de război din Klosterholtzen. Despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
goldăneșteni, care îndruga, la beție, cântece nemțești, severe și serioase, ca o mască de gaze și lăcrima prostește, precum mesteacănul, primăvara, se auzi și la Securitate. Fu chemat din nou să dea declarații, despre: unde a stat la nemți în prizonierat? Și pentru ce lălăie... ca un Friț? De data aceasta, nu l-au mai bătut, ca prima dată, la tălpi, cu vergeaua de pușcă. Nici nu i-au mai pus, la testicule și în vârful degetelor, electrozi cu intensitatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Credeau că-s neamț, ca și ceilalți... Credeau că am să crăp, ca și ceilalți... Credeam și eu că am să mă sting... Dar uite-mă-s! Am venit, tănăilor... Am venit, înapoi, acasă. Dar cei care au căzut în prizonieratul bolșevicilor când vor mai veni? Când am să-mi mai văd fratele, care n-a avut norocul meu, să nimerească în mâna occidentalilor civilizați și nu în laba bolșevicilor nelegiuiți? Când?.. Pepenii verzi continuau, în timpul acesta, să se multiplice, sufocându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
altfel de vorbe, încunoștiințându-ne: uncheșul, care a căzut prizonier de război, spune că românul ce se întâmplă să nimerească în vremuri aspre, nu răzbește la mal decât aplicând filozofia lui mă doare-n cur Și mai grăiește uncheșul că în prizonierat, dacă nu-și întrema cugetul cu această filozofie, avea să stea de demult cu dinții la stele, prin smârcurile Siberiei Iar Pamfil Duran a strigat la Braiu, precum că: uncheșul tău, n-are decât, să se întremeze cum o vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de voință, reuși să nu o întrebe: Copilul adus din deportare erai tu, Melanie, nu-i așa? Tăcând, se mulțumi să anticipeze ce i-ar fi răspuns, dacă ar fi descusut-o pe tema originii ei neobișnuite: Da, acolo, în prizonierat, am fost plămădită dintr-o mamă săsoaică și de un obscur tată rus, care o fi fost al nu se știe al câtelea mascul care a violat-o după o beție imensă, abandonând-o într-un ungher și aruncându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
extreme. Cu o zi înainte de retragerea intempestivă din Budapesta la ordinul rușilor, în urma prăbușirii unei case, Marius fusese prins între două uriașe blocuri de beton. Puternice unități germano-maghiare pregăteau un contraatac, a rămâne în zonă echivala cu moarte sigură sau prizonierat, dar, în ciuda ordinelor, Nicky s-a încăpățânat să întâmpine inamicul cu foc de mitralieră până când prietenul lui a fost salvat. E bun ceaiul? Mmmmm!....În timp ce mormăie de plăcere, băgă nasul înroșit de frig în aburul cald. Excelent! Cu un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și fără centuri, nu oferă totuși imaginea unei mulțimi dezorganizate. Acolo unde ofițerii lipsesc, comanda o are un subofițer. Intrată în sânge, proverbiala disciplină germană se face simțită și aici, la acești oameni care se pregătesc de lungul drum al prizonieratului. Unii dintre ei sunt răniți destul de grav. La vederea lor, dăduse ordin unui infirmier să aducă pansamente și tinctură de iod. Pentru morfină și sulfamide, sanitarul ridicase din umeri. Nu aveau nici măcar de sămânță. Mângâie absent coada de lemn a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
toate neajunsurile unei existențe mereu pe fugă și sub spectrul morții. Sau capturării. Cu toate că și asta tot moarte înseamnă până la urmă. Domnule, mă bucur că intervenția noastră va scăpat de soarta neplăcută pe care sigur ai fi avut-o în prizonierat. Din păcate sunt într-o situație critică care nu-mi permite decât să vă ofer un automat cu muniție și dorința sinceră să găsiți o breșă prin care să răzbateți către o zona liberă. Misiunea noastră este să menținem acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu cărțile tale!" - și le-a aruncat în apa adâncă. "Avea în ochi acea lucire feroce, orgasmatică, a cuiva care trăia punctul de maximă tensiune al propriului film. Îmi închipui că se simțea ca și când ar fi eliberat cărțile dintr-un prizonierat", notează Paul Constant. Nu cred că există printre cunoscuții mei vreunul care - vorba cântecului - să nu fi furat măcar o carte-n viața lui. Mai interesant e ce se întâmplă astăzi cu prietenii mei scriitori (care, în adolescență, cu siguranță
Ce cărți ați furat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8670_a_9995]
-
trimite, inevitabil, la Borges, proiecție venețiană a "grădinii potecilor ce se bifurcă", o carte - șaradă în care Veneția cu rețeaua ei de canale devine "pânza de păianjen" în care se trezesc captivi Schulz și Flint, amenințând chiar pe cititor cu prizonieratul... Taverna Dogelui Loredan amintește, în mod spectaculos, de Umberto Eco: după un sfert de secol de la Numele trandafirului, alt scriitor italian a reușit să construiască alt labirint... Statuia revelând miracole Fecioara din piatră este prima traducere în română din proza
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
incomensurabile, cresc nămeții și pierim... Fără țară, fără glie, velerim..." Mă cuprinse un fior, dar Suzy se opri. "Numai atâta știi? Ce e cu melodia asta?" "E cântecul luptătorului căzut prizonier, zise; tata îl știe, a fost compus acolo în prizonierat..." "Mai cîntă-l..." Nu pot, trebuie să-l auzi pe el... A avut un văr care nu s-a mai întors... A venit într-o seară la noi cineva care a scăpat, un învățător. Știi, se cântă cu o voce puternică
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
altor societăți. Normalizarea implică renunțarea la ideea de singularitate istorică a Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mult decât onorabilă. Absolvent al Academiei Navale, McCain luptase în Vietnam ca aviator al marinei militare, fusese doborât și luat prizonier de vietnamezi în 1967, stătuse în captivitate până în 1973. Împărțind cu camarazii săi de arme condițiile extrem de grele ale prizonieratului, tânărul McCain a refuzat inițial eliberarea, preferând să aștepte alături de ceilalți deznodământul războiului. Povestea sa, confirmată de camarazi, figurează și în autobiografia sa, Faith of My Fathers, publicată în 1999. Deși cartea s-a bucurat de succes la public, McCain
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
astfel, într-o oarecare măsură, de radicalismul negației avangardiste (în speță suprarealiste), asumându-și cu luciditate condiția dificilă de scriitor și de artist ce aspiră la o evadare din toate formulele, dar se știe sortit - fie și în ultima instanță - prizonieratului lor. Cu o sinceritate care i-a șocat pe mulți dintre confrații de la unu, el scrie aceste propoziții nu lipsite, nici ele, de un anume patetism: „Cât de departe mi se par de aici acele pretenții îngâmfate de «eliberare din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
figurativă a apelurilor (în dublu sens: dinspre lumea stagnantă exterioară și dinspre eul interogativ al Poetului) marchează, pe de o parte, o stare de tensiune a așteptării unei “întâmplări” decisive, iar pe de alta „provocarea”, „trezirea” ființelor și obiectelor din prizonieratul nemișcării: bătaia în poartă sau în fereastră, țipătul sau „trilurile râsului”, sau - concentrându-le pe toate - cuvântul, constituie „instrumentarul” mai mult sau mai puțin concret, ce servește acțiunii transformatoare. Iar acesta vizează mereu atingerea acelei „stări de grație” ca recuperare
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ale filosofiei): romantism + iluminism, care au dus la teza lui Marx că lumea trebuie schimbată/răsturnată); realism (a vedea cum este lumea); modernism + postmodernism (de ce este). Această ultimă întrebare l-a dus, de fapt, la transmodernism, pentru că poetul nu acceptă prizonieratul nici în lumea recreată de spirit, nici în "concretul" postmodernist, ci el se retrage la o margine de existență. Mai bine zis între lumi, iar nu în lumi. Aici, la margine de existență, ninge alb. Ninsoarea albă este metafora revelatorie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
asta. totul se desăvârșește până la desăvârșire. Deci totul este o încercare. Chiar și încercarea este o încercare de a se încerca"394. Dar pentru a te încerca trebuie să fii la limită, între, ca Nimeni, acolo unde nici o apartenență, nici un prizonierat (Eminescu vorbește de împietrirea în sclav sau în împărat) nu te pot opri în vreun cerc strâmt. Vom înțelege de ce Caragiale refuza înregimentarea într-un grup politic, ideologic sau literar, căci asta presupune închiderea într-o lume, renunțarea la încercare
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui V., care în anii liceului debuta cu versuri în revista școlară „Spre lumină” (1906), iar în 1910 publicase placheta Bacante, un prilej insolit de a-și relua activitatea literară. Traduce poemul Corbul de E.A. Poe, își notează impresiile din prizonierat, pe care le va tipări sub titlul La fereastra mea cu gratii... în revista „Hiena” (1921), scrie din nou versuri. După război intră în magistratură, fiind numit în 1919 judecător la Constanța, de unde este mutat la Vaslui. Demisionează în 1920
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
te scap. Povestea cu Man Tâlharu relatează cazul unui cuplu plecat cu oile pe câmp. Femeia adoarme și, când se trezește, constată că este Înconjurată de un zid mare din piatră, străjuit de oameni negri, urâți. Condiția ca să scape din prizonierat ar fi: Femeia este nevoită să promită, fără să-și dea seama că este gravidă. Termenul stabilit este de 12 ani, după care băiatul se duce În iad cu un ulcioraș cu apă. Apar În derularea narațiunilor anumite reacții ale
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
august 1916, monarhiei austro ungare, românii aflați sub arme în armata imperială, s-au considerat dezlegați de jurământul militar față de imperiu și au început să dezerteze sau să se lase luați prizonieri de armata rusească. Iar cei aflați deja în prizonierat au considerat că este de datoria lor să se alăture armatei țării, România, și să lupte contra armatei austro ungare, astfel să-și aducă contribuția la eliberarea românilor din Transilvania și Bucovina. Organizații ale prizonierilor români din Rusia au început
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
întregului comportament uman se află ambiguitatea fundamentală a jocului dintre văzut și nevăzut, material și spiritual, finit și infinit, pe care numai înțelegerea simbolului o poate face transparentă. Fie că este vorba de binomul nietzschean al apolinicului și dionisiacului, de prizonieratul cultural-simbolic al conștiinței descris de Cassirer, de teoria jocului a lui Huizinga sau de strania teorie heideggeriană despre opera de artă ca dispută între lume și pământ, Gabriel Liiceanu realizează de fapt, dincolo de această impresionantă paradă de idei care a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
direcției slavofile din teologia rusă, reprezentată de Homiakov; scrie importante lucrări despre Teodoret al Cyrului sau despre Sfântul Pavel. 15 Thomas Greenwood, filosof și logician, maître ès arts la Universitatea din Londra, un apropiat al lui Nae Ionescu din perioada prizonieratului său în Germania; în 1938, publică la Paris lucrarea Les fondements de la logique symbolique, unde împărtășește punctul de vedere naeionescian - exprimat de filosoful român încă din 1916 -, cu privire la falimentul logisticii școlii russelliene, într-un capitol intitulat L' Axiome de réductibilité
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]