297,094 matches
-
chapeau-urile, subtitlurile, exprimările clișeizate sau tonul uneori retoric-patetic comentariului). Sper să fiu bine înțeles, reportajele sunt "brici". Iftimie Nesfântu are "vână", miroase subiectul, știe ce și cum să caute în spatele lucrurilor, știe cum să-i ia pe oameni, dar, repet, problema e că transpuse din coloanele ziarului în paginile cărții ele sună fals. Prostul satului, Femeia ca pământu' sau Boul roș... sunt subiecte demne de Marquez. E uimitor cum I. Nesfântu nu-și dă seama. Oamenii din Erou al Muncii Socialiste
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
ca secret de stat și în care se face o radiografie a proiectului legii informațiilor, a legii așa-zicînd a lui Constantin Ticu Dumitrescu și a legii de organizare a serviciilor cu pricina. Între altele, dl Dorin Marian, fost consilier pe probleme de securitate al președintelui Constantinescu, susține că procentele de foști securiști aflați încă în activitate în diferitele servicii din SRI și SIE au cunoscut, între 1996 și 2000, următoarea curbă descendentă: de la 67% la mai puțin de 30% în SIE
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
nu cârtea în fața Anticristului Ceaușescu, dărâmătorul-de-biserici. însă când acești substituți de activiști politici au acaparat locuri-cheie în societatea românească, comportându-se cu o inimaginabilă lipsă de decență, parcă-mi vine să le spun ceea ce-ar merita: Vade retro! Din problemă individuală a fiecăruia dintre noi, politrucii cu sutane au făcut din religie echivalentul desfășurarii actelor sexuale în public. Ei au confiscat și batjocorit însăși esența spiritualității umane: intimitatea. Nu am, recunosc, o vastă experiență a lumii monahale. Dar din ceea ce
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
Crăciun, și la Paște și peste an! Parc-ar fi călugării-cerșetori din Evul Mediu! Văzând în ce lux stau, cu ce frenezie construiesc adevărate biserici închinate nu sufletului, ci paranoiei, nu mai vrem să avem de-a face cu ei!" problemele de azi își au, desigur, originea în rolul jucat de către biserică în societatea românească începând cu 22 decembrie 1989. Luând ca prin farmec locul activiștilor de partid, preoțimea, organizată ierarhic și funcționând, deci, pe bază de ordin, s-a putut
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
exportă doar 700 000 de olandezi." Am fi nedrepți dacă am exclama sarcastic "Bravos națiune!". Nu națiunea este de vină. în ceea ce numim generic "salariați occidentali" se includ și români stabiliți în Occident, care s-au adaptat condițiilor de acolo. Problema ține exclusiv de organizare, în sensul larg al cuvântului. Toți cei care se ocupă de organizare în România își fac prost datoria. Dovada dezordinii dezastruoase din țară o constituie cifrele mari care apar la rubrica furturi. Ilie Șerbănescu, care deplânge
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
-l influnțeze în moduri absolut neașteptate. De foarte multe ori, se poate întîmpla ca lectura unui simplu articol de ziar să devină o experiență fundamentală pentru un film sau pentru o carieră. Alteori, desigur, stimulentul poate fi Dostoievski. În rest, problema cu cititul cred că se pune la toată lumea în aceiași termeni: se pare că e mai bine să citești decît să nu citești. Vreți să spuneți că Filantropica a răsărit dintr-un articol de ziar? Parțial da, dintr-un articol
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
amintind de antisemitismul românesc, dar statuile lui Antonescu se află tot pe socluri iar numele lui lucește și acum pe plăcuța a sute de străzi din țară. Domnilor, iarăși ne furăm căciula! Doar niște troglodiți își pot imagina că o problemă gravă, precum aderarea la N.A.T.O., se rezolvă printr-o partidă de tenis a ex-ambasadorului Geoană cu cine știe ce senatori americani reumatici. Procesul de aderare înseamnă lucruri precise, între care eliminarea ultimului picior de securist din structurile statului a devenit, în
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
spun nimănui despre vizita la Securitate. Am dat-o, dar cum m-am întors în Radio am povestit la tot Radioul - era să nu mai aibă loc concertul! Nu puteam pleca în străinătate pentru că, de fiecare dată când se punea problema, eu ziceam: "Mie să-mi plătiți numai dusul!" Așa că n-am ieșit din țară vreme de 7 ani. Silvestri (dirijorul Constantin Silvestri - n.r.) tăcea din gură și a ieșit - dar nici n-a mai venit! După 1989, mulți au spus
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
Silvestri, în schimb, din "diletant" nu-l scotea pe Georgescu, nu putea să-l sufere, că ieșise și un banc: " Diferența dintre Silvestri și o chiftea: chifteaua se mănâncă cu muștar și Silvestri se mănâncă cu Georgescu." Ați avut însă probleme din cauza caracterului dv. nonconformist. Da, am fost și înfierat în caricaturi la gazeta de perete... De la corul Radio m-au dat afară nu pentru că, fiind neînsurat, eram mare specialist în soprane și altiste (știți, ei aplicau morala proletară - da' șefii
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
chiar dacă au fost extrem de spectaculoase în sine, au rămas simple insularități, fără istorie și fără consecințe. Spre comparație, proiectul inițiat de Allianz-Țiriac se înscrie într-o altă perspectivă, și anume în aceea care privește, conștient sau nu, mai curînd o problemă de principiu, de atitudine morală, decît una interesată exclusiv de spectacolul mediatic și artistic. în esență, acest proiect este unul corectiv, iar scopurile sale pot fi așezate mai curînd în categoria actelor exorcizatoare, a acțiunilor cu valoare simbolică, decît în
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
actuali. Niciodată pînă acum puterea n-a fost mai incultă, mai rudimentară, mai vulgară." Să ajungă un scriitor basarabean să aștearnă pe hîrtie propoziția din urmă, după decenii de putere comunistă, iată ceva care ne tulbură peste măsură. Cu adevărat problema basarabenilor este restaurația comunistă: restul, legate de limbă, de istorie etc., este perdeaua de fum sub care Voronin et comp. își ascund interesele. O revistă, bine făcută, pentru elevi se intitulează Clipa siderală al cărei redactor-șef este d-na Eugenia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
sinceritatea necesară punctul de vedere. După rechizitoriu, urmînd pledoaria "preocupărilor" de la Observator le-au dat uneori replica "avocații". În acest fel, întreaga polemică a avut de suferit. Și dl O. Nimigean scrie despre Omul recent. Interesantă este și dezbaterea în jurul problemelor reformei din universitatea românească. Dnii Dumitru Irimia și Alexandru-Florin Platon răspund chestionarului (zece întrebări) puse de revistă. Ceva mai optimist fiind cel de al doilea, pentru care totuși carența principală este degradarea actului didactic, primul dintre respondenți desenează un tablou
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
întârziere - iar când nu o fac, regret mai apoi. Nu e grozav, dar nici nu-i invidiez pe cei la care fenomenul se petrece invers. Așadar, dl Ion Cristoiu are de achiatat o sumă care n-ar fi pus cine știe ce probleme dlor Triță Făniță - Culiță Tărâță, dar pe care dânsul nu are de unde s-o plătească, și chiar dacă tocmai sărac n-ar fi. Iar sentința este definitivă, provenind de la supremul for al justiției naționale. De recurs la foruri internaționale nu poate
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
decid opțiunile politice." Concluzia la care ajunge Daniel Barbu o confirmă pe cea a criticului de la Junimea - există într-adevăr o inadecvare profundă între normele juridice impuse de stat și practicile sociale remanente, între legea spusă și legea pusă, chiar dacă problema nu mai e pusă în termeni de bun și rău; rezultatul însă nu este deloc încurajator: o societate care "nu va avea convingerea că este întemeiată pe dreptate. Iar statul nu va reuși niciodată să o convingă. Poate doar prin
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
mult de literatura franceză contemporană și nu de vreo dezinhibare autohtonă postrevoluționară. Nu apar nici stridențele redescoperirii sexualității din anii '90. Scriitorul știe că nu șochează pe nimeni pentru că are în publicul său țintă și francezi, nu doar români... O problemă extrem de interesantă apare enunțată original în roman. Este vorba despre diferența dintre cărțile populare și propriile cărți. Personajul-autor urcă într-un autobuz 52 din Paris și simte o mare frustrare: nu și-a luat nimic de citit, iar restul pasagerilor
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
de unde s-o apuce. Dar să zicem că lupta împotriva corupției nu poate fi cîștigată cât ai zice "frații Păunescu". Însă și avertismente asupra unor chestiuni lesne rezolvabile, precum aceea despre debarcarea securiștilor din structurile puterii, sînt tratate ca niște probleme înfiorător de complicate. Adică, Doamne, ferește să se întîmple una ca asta, că se alege praful de siguranța României. Nu știu cine s-a gîndit să facă un sondaj de opinie privitor la încrederea populației în serviciile secrete și față de ceea ce crede
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
patria. Ce înțelegea actualul director al Teatrului Național prin pomenita interdicție? Nu i se dădea și lui o funcție publică. Cu alte cuvinte, în România nu poți fi patriot dacă n-ai o funcție la stat. Dar revenind la insurmontabila problemă a foștilor securiști, s-au terminat oamenii de valoare și de încredere din România încît actuala Putere nu mai găsește decât tot soiul de Priboi și alți foști "băieți" reșapați pentru a-i scoate în față ?
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
de la sfîrșitul secolului al XV-lea. în Christian Death and Divine Foreknowdlege.Theophylact Simocatta's Agonistic Solution, Augustine M. Casiday propune, pornind de la întrebarea "Știe oare Dumnezeu ora morții noastre?", o analiză a răspunsului istoricului bizantin Teophylact Simocatta la această problemă. Sub titlul Ritual and Simbolic Xenocide in Central and Eastern Europe, Andrei Oișteanu le oferă cititorilor revistei versiunea în limba engleză a două dintre capitolele secțiunii finale a amplului său studiu despre imaginea evreului în cultura română. Vechea practică a
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
religiilor, poate atrage atenția asupra unor aspecte mai generale, dar nu mai puțin importante, ce țin de metoda de analiză a lui Andrei Oișteanu, aspecte care, fără a fi ignorate, au trecut totuși în umbra subiectului legat de mereu actuala problemă a antisemitismului. Marius Lazurca se opește în Du "docteur du justice" à Tertullien, cel de-al patrulea studiu din Archaeus, continuarea celui din numărul trecut, asupra raporturilor dintre iudeo-creștini, esenieni și montanism, urmărind elemente comune, de detaliu, identificabile și la
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
Elena Zottoviceanu În condițiile precare în care supraviețuiesc teatrele noastre lirice, se pune din ce în ce mai acut problema descoperirii și formării unei generații noi de interpreți. Dacă în trecut muzica și sportul erau domenii către care părinții își îndreptau odraslele de mici, pentru că ofereau șansa de a ieși din rânduri, astăzi entuziasmul a scăzut; profesiunile muzicale presupun o
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
ceea ce se poate declanșa prin moartea lui Cubreakov. Marea Adunare Populară de la Chișinău are toate șansele să devină cel mai important eveniment al românismului de peste Prut din ultimii 50 de ani. În același timp ea poate deveni cea mai importantă problemă pentru România în lunile premergătoare reuniunii de la Praga. într-un fel, dispariția lui Vlad Cubreakov ar putea fi unul dintre momentele importante ale scenariului de blocare a României în drumul său și așa greoi spre NATO. Iată de ce cazul politicianului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
răspuns, și-au extins persecuțiile și asupra evreilor botezați, pînă atunci scutiți de teroare!... Dar nu pîlpîitoare subtilități de atitudine și tremurătoare circumstanțe atenuante îl interesează pe un cineast care cultivă tăietura fermă, cum e Costa-Gavras, ci adevărul crud, esența problemei: aceea că, privitor la moartea unor oameni, în secolul XX, a existat o fracțiune de secundă în care umbra zvasticii a acoperit umbra crucii... Este și ideea grafică a afișului de scandal, semnat de Oliviero Toscani (judecat prin tribunale și
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
se întreabă de ce s-a procedat la fel în Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Albania, Iugoslavia, ba chiar în Rusia și în celelalte republici sovietice. Oare pretutindeni au fost comploturi internaționale? Oare oculta francmason-kominternist-capitalist-iudeo-maghiară să fi avut atîtea obiective? Iată o problemă în legătură cu care așteptăm o lumină a cugetării exegetului postideologic. Dar să revenim la firul "demonstrației" d-sale: "Iată cum era judecat Eminescu: "Sîntem unul dintre puținele popoare care avem nenorocul ca figura majoră a poeziei noastre să fie prizonieră, cu
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
de leneșă sprijinire a bărbiei ciobanului în ciomag, în calmul contemplativ al turmei, cînd timpul rămîne suspendat și fluturînd peste abisuri ca o rufă spînzurîndu-și albeața-n cîrlig". Frumos spus și de o mie de ori spus cu același talent. Problema este însă alta. Poate fi pusă extrem de rudimentar și de iritant pentru acei mulți intelectuali de care aminteam și mai sus: cine s-a săturat de definiții ale românului și românismului să ridice mîna... Dan C. Mihăilescu este omul temelor
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
amuzante în critica noastră. Să ne gîndim că și Eugen Simion a scris de curînd un eseu, cuminte, aplicat, "pe text" despre trăiriști! Nu contează ce critic ești, important este să-ți dai cu părerea în "ce se poartă". Realele probleme ideologice ale acestei resuscitări de generație au fost îndeajuns subliniate, dar s-au dovedit inofensive pentru vajnica noastră critică. Dan C. Mihăilescu a contribuit din plin la această explozie a generației Eliade-Cioran. Poate fi un merit, dar și o vină
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]