18,757 matches
-
de interes general, protejării anumitor categorii de persoane împotriva unor riscuri sociale și nici nu derivă din eventuale servicii prestate de instituții sau autorități publice, cum este cazul sumelor a căror plată constituie o obligație fiscală principală, în sensul legislației procesual fiscale. În plus, spre deosebire de impozitele, taxele și contribuțiile sociale - a căror plată constituie o îndatorire fiscală general aplicabilă unor categorii de contribuabili (iar nu unor persoane individual determinate) -, majorarea supusă analizei are trăsături juridice distincte. Mai exact, plata
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
făptuitorului; achitarea contravalorii prejudiciului infracțional majorat cu o cotă procentuală reflectă, în mod esențial, opțiunea inculpatului urmărit penal sau trimis în judecată pentru infracțiunile prevăzute de art. 8 sau 9 din Legea nr. 241/2005 de a-și exercita un drept procesual, iar nu de a-și îndeplini o obligație fiscală. În fine, nefiind prevăzută de legislația fiscală, nu se poate considera că plata unui plus calculat procentual din prejudiciul infracțional, distinct și suplimentar accesoriilor fiscale legale, ar servi finalității prevăzute de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
de prejudiciu infracțional, cu toate consecințele inerente unei atari caracterizări. În schimb, rezultă din formularea normelor supuse interpretării că exercitarea, de către făptuitor, a opțiunii de a plăti un plus de 20% din valoarea prejudiciului în scopul obținerii unui avantaj procesual este condiționată, pe de o parte, de un element substanțial, respectiv săvârșirea uneia dintre infracțiunile limitativ prevăzute de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, iar, pe de altă parte, de o cerință procedurală, și anume aflarea în curs
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
aflarea în curs a unui proces penal orientat spre tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit respectiva infracțiune. Având la bază voința inculpatului de a înlătura efectele prejudiciabile ale faptelor sale și fiind orientată spre obținerea unui beneficiu procesual - adică încetarea procesului penal în condițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală -, opțiunea de plată a sumei echivalente majorării procentuale analizate produce efecte atât de ordin substanțial, cât și procesual, relevându-se ca o instituție
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
orientată spre obținerea unui beneficiu procesual - adică încetarea procesului penal în condițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală -, opțiunea de plată a sumei echivalente majorării procentuale analizate produce efecte atât de ordin substanțial, cât și procesual, relevându-se ca o instituție cu o natură juridică suigeneris. Astfel, suma echivalentă majorării cu 20% din valoarea prejudiciului infracțional nu ar putea fi caracterizată ca o sancțiune penală propriu-zisă, de vreme ce sfera de cuprindere a unei atari sancțiuni
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
făptuitorului și având ca scop obținerea beneficiului încetării procedurii prin activarea unei cauze legale de nepedepsire, plata acestei majorări legale produce, în principal, efecte de natură penală, atât sub aspectul dreptului substanțial (conducând la nepedepsirea făptuitorului), cât și al dreptului procesual penal (determinând incidența unei cauze care împiedică exercitarea acțiunii penale și, prin aceasta, conduce la încetarea procesului). Prin urmare, cota procentuală de a cărei plată prealabilă este condiționată incidența cauzei de impunitate se relevă ca o instituție de drept cu
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
prevăzute de Codul fiscal din 2003 și de pct. 64 alin. (7) din Normele metodologice. ... 36. Într-o altă orientare jurisprudențială (Decizia nr. 49/2021 a Curții de Apel București; sentințele Tribunalului Cluj nr. 1.228/2021 și nr. 2.146/2021, aflate în stadiul procesual de recurs pe rolul Curții de Apel Cluj; Sentința Tribunalului Cluj nr. 2.770/2020, definitivă prin Decizia Curții de Apel Cluj nr. 449/2021; Sentința nr. 630/2021 a Tribunalului Cluj, definitivă prin Decizia nr. 944/2021 a Curții de Apel Cluj; Decizia nr.
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
act în cadrul procedurii executării silite, alin. (3) - criticat prin prezenta excepție - stabilind că judecarea plângerii se face cu citarea părților. Prin urmare, plângerea împotriva refuzului executorului judecătoresc, reglementată de dispozițiile art. 56 din Legea nr. 188/2000, este singurul mijloc procesual prin care se poate soluționa nemulțumirea unei persoane interesate în executare împotriva unui pretins refuz al executorului judecătoresc. ... 16. Relativ la aceste dispoziții, prin Decizia nr. 1.545 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
Curtea constată că prevederile de lege criticate, stabilind că judecarea plângerii formulate împotriva refuzului nejustificat al executorului judecătoresc de a întocmi un anumit act în cadrul procedurii executării silite se face cu citarea părților, impun pentru instanța judecătorească stabilirea cadrului procesual prin citarea tuturor persoanelor implicate în raportul juridic execuțional și nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, așa cum susține autoarea excepției, ci garantează dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție. Prin urmare, faptul că în
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 286 alin. (2) lit. d): „(2) Ordonanța trebuie să cuprindă: [...] d) obiectul actului sau măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluției, precum și motivele de fapt și de drept ale acestora;“ ... – Art. 341 alin. (8): „(8) Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit.
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
prin decizia menționată, paragraful 22, Curtea a reținut că dispozițiile art. 286 alin. (2) din Codul de procedură penală stabilesc conținutul ordonanței emise de procuror, care, pentru asigurarea respectării principiului legalității, trebuie să fie întotdeauna motivată, astfel cum prevede norma procesuală criticată, și trebuie să cuprindă: denumirea parchetului și data emiterii, numele, prenumele și calitatea celui care o întocmește, fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia și, după caz, datele privitoare la persoana suspectului sau a inculpatului, obiectul
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
cuprindă: denumirea parchetului și data emiterii, numele, prenumele și calitatea celui care o întocmește, fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia și, după caz, datele privitoare la persoana suspectului sau a inculpatului, obiectul actului sau al măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluției, precum și motivele de fapt și de drept ale acestora, iar atunci când este cazul, mențiunea privind calea de atac disponibilă, cu arătarea termenului în care aceasta poate fi exercitată, date referitoare la măsurile asigurătorii
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
organe ale poliției, cu precizarea că, „din punct de vedere tehnic, la realizarea acestei activități sunt obligate să colaboreze, la nevoie, persoane juridice din domeniul furnizării de servicii de telecomunicații sau din alte domenii expres și limitativ prevăzute de legea procesual penală“. Arată că textul de lege criticat nu prevede nici domeniul de activitate specific al persoanelor care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări, în condițiile în care, în România, activează, potrivit legii, în afara Serviciului Român
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
să soluționeze cauza pe fond. ... 14. În fundamentarea acestei orientări s-a argumentat că soluția de declinare a competenței este incompatibilă cu urgența deosebită a cererii de suspendare provizorie a executării. În plus, această cerere se judecă într-un moment procesual în care contestația la executare nu a ajuns încă la primul termen de judecată la care competența să se verifice în condiții de contradictorialitate, cu părțile legal citate, astfel cum impune art. 131 alin. (1) din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 27 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251538]
-
principiu este condiționată de înlăturarea oricăror impedimente faptice sau juridice susceptibile de a da naștere unor privilegii sau, după caz, unor discriminări, inclusiv prin aplicarea unor prevederi legale de natură a afecta principiile în însăși substanța lor, prin favorizarea poziției procesuale a uneia dintre părți. În același sens sunt și dispozițiile art. 8 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora în procesul civil părților le este garantată exercitarea drepturilor procesuale, în mod egal și fără discriminări. ... 9. Se mai invocă jurisprudența
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
natură a afecta principiile în însăși substanța lor, prin favorizarea poziției procesuale a uneia dintre părți. În același sens sunt și dispozițiile art. 8 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora în procesul civil părților le este garantată exercitarea drepturilor procesuale, în mod egal și fără discriminări. ... 9. Se mai invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit sau Hotărârea din 13 mai 1980, pronunțată în Cauza Artico împotriva Italiei
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
concluzie, se solicită Curții Constituționale să constate că, prin interpretarea noțiunii de „serviciu specializat de comunicare“ într-o formă extensivă, care să includă și serviciul specializat de comunicare al uneia dintre părțile în cauză, se ajunge la un grav dezechilibru procesual în cauză, sub aspectul egalității părților în proces și o vătămare în substanța sa a dreptului la un proces echitabil, sub aspectul egalității de arme a părților. În același sens, se susține că interpretarea extensivă a dispozițiilor art. 183 alin.
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
zile înainte de expirarea duratei arestării preventive“ atrage incidența art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală. Pentru a ajunge la această concluzie, prin Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, citată anterior, Curtea a reținut că, potrivit normelor procesual penale cuprinse în art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi și libertăți cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia
DECIZIA nr. 654 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251877]
-
cu atât mai mult excepțiile de procedură care sunt pe deplin constituționale trebuie respectate fără nicio excepție pe calea de retractare a revizuirii, mai ales în situația în care partea interesată reclamantă nu are nicio culpă privind existența unui stadiu procesual când încă nu s-a ajuns la judecarea fondului“. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 822 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251907]
-
numai dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. ... 14. Totodată, Curtea a constatat (prin Decizia nr. 66 din 28 ianuarie 2021, precitată, paragraful 15), că revizuirea este o cale de atac nedevolutivă care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată. În ceea ce privește categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit, în principal, că acestea sunt reprezentate de hotărârile
DECIZIA nr. 822 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251907]
-
a doua din Codul de procedură civilă de la 1865 sunt constituționale numai în măsura în care se interpretează în sensul că, în toate cazurile, data producerii împrejurărilor despre care se face vorbire în cuprinsul acestuia este data emiterii actului procesual penal prin care acestea, fiind constatate, primesc efecte în planul procesului penal, iar nu data la care partea a luat cunoștință, în orice mod, de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, așa
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
în interesul legii, și susține că o interpretare constituțională a textului de lege criticat ar fi aceea ca în toate cazurile, data producerii împrejurărilor despre care se face vorbire în cuprinsul textului de lege criticat să fie data emiterii actului procesual penal prin care acestea, fiind constatate, primesc efecte în planul procesului penal. ... 15. Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, prin Decizia nr. 3 din 6 martie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
condițiile stabilite prin art. 103 din Codul de procedură civilă de la 1865. ... 18. Analizând susținerile formulate în motivarea prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea reține că revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă și care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată. În ceea ce privește categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit că obiectul revizuirii îl constituie hotărârile pronunțate asupra
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
Uniunii Europene. Așa fiind, la momentul adoptării, Legea nr. 302/2004 nu putea să prevadă normele referitoare la aspectele invocate de autorul excepției. Se arată că, întrucât orice dispoziție legală nouă poate prezenta probleme în aplicare și, având în vedere prevederile procesual penale ce reglementează recursul în interesul legii și ale art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exercitat atribuția constituțională de unificare a aplicării legii, însă aceasta nu poate fi echivalată cu activitatea de
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
sens, se arată că, prin Decizia nr. 2 din 12 martie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nu a făcut decât să aducă lămuriri cu privire la corecta aplicare a instituției procesual penale analizate. Pentru aceste motive, se conchide că Înalta Curte de Casație și Justiție nu și-a depășit atribuțiile constituționale cu prilejul pronunțării deciziei anterior menționate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]