1,870 matches
-
fermă în favoarea răsculaților din Balcani 167. La 4/16 ianuarie 1876, Lascăr Catargiu, prim-ministru și ad-interim la ministerul de Externe a expediat o notă circulară agenților diplomatici români din străinătate cu instrucțiuni de sondare a puterilor garante în privința eventualei proclamări a independenței și neutralității României 168. Nota preciza că, deși guvernul român a păstrat o strictă neutraliatate față de conflictul din Balcani, Poarta acuză România de complicitate cu răsculații și a concentrat trupe la Vidin și vase de război pe Dunăre
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În ciuda acestui fapt, Carol I îi comunica reprezentantului Marii Britanii la București că România refuza să mai achite tributul Porții și va respinge orice tentativă de ocupare a teritoriului național 172. Având în vedere atitudinea ostilă a Marilor Puteri față de eventualitatea proclamării independenței României, guvernul conservator le-a cerut agenților diplomatici, la sfârșitul lunii ianuarie 1876, să nu mai abordeze subiectul 173. Confruntat cu criticile tot mai virulente ale opoziției liberale, guvernul conservator a pierdut, în urma alegerilor, majoritatea la Senat, iar, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ruse de la Brăila au distrus cuirasatul otoman "Lufti-Djelil", iar la 12-13/24-25 mai 1877 șalupa torpiloare "Rândunica" a scufundat torpilorul otoman "Hivzi-Rahman"206. În aceste condiții, la 9 mai 1877 parlamentul României a decis ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman și proclamarea independenței 207. Adunarea Deputaților adopta în acea zi următoarea moțiune: "Camera, mulțumită de explicațiile guvernului (...) ia act de războiul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială"208
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constituții se vor putea aplica prin legi speciale și în partea României de peste Dunăre". Această revizuire a Constituției era cea care introducea în textul legii fundamentale a statului român noul statut internațional afirmat de către România la 14 martie 1881 prin proclamarea regatului. După obținerea recunoșterii internaționale a independenței României prin tratatul de pace semnat la 1/13 iulie 1878 la Berlin, la 9 septembrie 1878 guvernul României a decis ca Domnitorul Carol I să poarte titlul de Alteță Regală. Această titulatură
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
armatei române, victorioasă în războiul pentru independență, în București. Titlul de Alteță Regală a fost adoptat în mod oficial de către Carol I la 13 octombrie 1878, după recunoașterea acestuia de către diplomațiile: Austro-Ungariei, Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei și Rusiei 1550. Chestiunea proclamării regatului era complicată de situația delicată în care se găsea România. Neînțelegerile survenite între membrii Comisiei Dunării, ca urmare a pretențiilor Austro-Ungariei de a avea vot hotărâtor în comisia însărcinată cu poliția fluvială pe sectorul Porțile de Fier-Galați au provocat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
avea vot hotărâtor în comisia însărcinată cu poliția fluvială pe sectorul Porțile de Fier-Galați au provocat opoziția părții române și nemulțumirea celorlalte mari puteri europene 1551. După recunoașterea definitivă a independenței României de către marile puteri europene în februarie 1880, chestiunea proclamării regatului era tot mai actuală. Pe lângă aceasta, rezolvarea problemei succesiunii la tron era considerată de către Carol I, într-o scrisoare adresată la 11 noiembrie 1880 tatălui său, prințul Carol Anton, drept "o garanție puternică de stabilitate pentru viitor"1552. La
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ca răspuns la mesajul tronului din data de 15 noiembrie 1880, Senatul își exprima mulțumirea pentru reglementarea succesiunii la tron1554. La 28 februarie 1881, Vasile Boerescu, ministrul de Externe al României, îl informa pe Carol I că membrii guvernului doresc proclamarea regatului înaintea datei de 10 mai 1881. Tocmai de aceea era avansată data de 8 aprilie, aniversarea zilei de naștere a lui Carol I. Acesta răspundea că această chestiune este întru totul la voia miniștrilor guvernului 1555. Asasinarea țarului Alexandru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
8 aprilie, aniversarea zilei de naștere a lui Carol I. Acesta răspundea că această chestiune este întru totul la voia miniștrilor guvernului 1555. Asasinarea țarului Alexandru al II-lea, la 1 martie 1881, la Petersburg a determinat accelerarea pregătirilor pentru proclamarea regatului la București. În acest context tensionat, la 13 martie 1881, prin vocea lui Titu Maiorescu, reprezentanții conservatori în parlamentul României au acuzat guvernul liberal de la București că ar avea simpatii republicane deoarece acordase azil și protecție refugiaților nihiliști din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
guvernul liberal de la București că ar avea simpatii republicane deoarece acordase azil și protecție refugiaților nihiliști din Rusia 1556. Ca urmare a acestor atacuri, la 14 martie 1881, miniștrii liberali au mers la Palat, rugându-l pe Carol să accepte proclamarea regatului în Camera Deputaților chiar în acea zi1557. În cele din urmă, domnitorul a acceptat. După deschiderea ședinței Camerei Deputaților, la propunerea generalului Dimitrie Lecca, a fost adoptată o hotărâre ce prevedea: Pentru a corespunde unei dorințe formulată de mai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și de către celelalte mari puteri. Marea Britanie și Italia au recunoscut noul statut al României la 21 martie 1881, Germania, Rusia și Austro-Ungaria la 25 martie 1881, iar Statele Unite ale Americii la 26 martie același an. La scurt timp de la momentul proclamării regatului au început pregătirile pentru încoronarea suveranilor României, regele Carol I și regina Elisabeta. În acest context, la 5 aprilie 1881, primul ministru Ion C. Brătianu și-a prezentat demisia, iar la 10 aprilie a depus jurământul un nou guvern
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Deputaților a hotărât înființarea unui nou ordin al statului român, denumit Coroana României, pentru merite deosebite în serviciul statului român. Primul ordin românesc, Steaua României, fusese înființat la 10 mai 1877, adoptarea sa fiind primul act oficial al țării după proclamarea independenței. La ceremonia de încoronare, desfășurată în ziua de 10 mai 1881, a participat și fratele regelui Carol I, Leopold de Hohenzollern, însoțit de fiii săi, Ferdinand viitorul rege al României și Carol. Aceștia erau însărcinați cu reprezentarea, la această
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituțiunii, România a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Stăruința națiunii, vitejia armatei și credința care a avut-o în bărbăția poporului au împlinit dorințele noastre cele mai arzânde prin proclamarea regatului, care este garanția cea mai sigură pentru viitor. Primesc dar cu mândrie această coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor noștri, sfințită de biserică. Ea va fi păstrată ca o coroană prețioasă, amintind momentele grele și timpurile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
drapelului; în fața acestei mărețe manifestații, pentru care țara întreagă a alergat în capitală spre a fi martoră acestei zi fericite, să ne unim în strigarea scumpă inimilor noastre și care va găsi un răsunet puternic în acest loc sfințit prin proclamarea celor mai importante acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuțile sale civice și militare!"1565. După încheierea acestui discurs, regele Carol I a înălțat coroana pe care și-a așezat-o pe cap. Acest gest a declanșat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
trupelor din garnizoana București 1567. La 13 mai 1881 s-a desfășurat, în fața palatului regal, o defilare cu torțe a tinerilor și reprezentanților comunelor și județelor țării ce luaseră parte la serbările dedicate încoronării regelui Carol I și reginei Elisabeta. Proclamarea regatului a conferit României un nou statut pe scena internațională, constituind un moment deosebit de important atât în plan intern cât și în plan extern. De acum înainte statul român, a cărui independență fusese recunoscută oficial de către toate marile puteri europene
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
poziție strategică datorită controlului asupra gurilor de vărsare ale Dunării și accesului la Marea Neagră ca urmare a unirii Dobrogei cu România. România a fost un factor de stabilitate în Balcani, acest fapt fiind dovedit din nou la scurt timp după proclamarea regatului, atunci când urmare a declanșării războiului sârbo-bulgar din anul 1885, guvernul român a decis să-și păstreze neutralitatea față de acest conflict, contribuind astfel la împiedicarea răspândirii acestuia în întreaga regiune. Războiul sârbo-bulgar din 1885, al cărui pretext a fost un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
București, 1928. ***, Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, Editura "Cultura Națională", București, 1928. ***, Expunerea situațiunei județului Tulcea pe anul 1908, Tipografia Dobrogea, Tulcea, 1908. Adam, Ioan, Constanța pitorească cu împrejurimile ei, Editura Minerva, București, 1908. Andonie, M., Corneliu, Proclamarea regatului român și încoronarea lui Carol I. 14/26 martie-10/22 mai 1881, în "Buletinul Muzeului Militar Național "Ferdinand I"", serie nouă, nr. 15, București, 2007. Angelesco, G., Georges, Etude sur la Dobrogea au point de vue de l' organization
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Bădilă, Iacob, "O scrisoare din 1878 și un erou din Ardeal al răpirii Basarabiei de Sud în 1878", în Luceafărul, an I, nr. 6, Sibiu, 1941. Bălăbănescu, Mariana, "Dimensiunea europeană a proclamării Regatului României 14 martie 1881", în Arhiva Dobrogei, 7, Constanța, 2002. Bălăbănescu, Mariana, "Vizite ale regelui Carol I în orașul și portul Constanța (1879 1914)", în Analele Dobrogei, serie nouă, an VI, nr. 1, Constanța, 2000. Berciu-Drăghicescu, Adina, "Tătarii din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
deschise de mandatul european, p. 136. 1549 Ibidem. 1550 Ion Mamina, Regalitatea în România. 1866-1947. Instituția monarhică, familia regală, domniile, contribuții la dezvoltarea instituțiilor culturale, monumente de for public, cronologie, Editura Compania, București, 2004, p. 117. 1551 Corneliu M. Andonie, "Proclamarea regatului român și încoronarea lui Carol I. 14/26 martie 10/22 mai 1881", în Buletinul Muzeului Militar Național "Ferdinand I ", serie nouă, nr. 5, București, 2007, p. 11. 1552 ***, Memoriile regelui Carol I al României (de un martor ocular
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se facă trup și să sufere însuși Dumnezeu? Ar fi cu totul în afara rațiunii, imposibil de acceptat. Numai că Tertulian știe cu totul altceva: acești interpreți, deși cultivați și subtili, clatină însăși speranța omului în mântuire. Ignoră în fond că „proclamarea existenței Lui adevărate va dărui chezășia învierii noastre“ (I, 2). Tocmai aici se situează credința vie a lui Tertulian; or, disputa cu tot felul de argumente poate ușor să rateze sensul soteriologic al Întrupării. Nu e vorba de a ignora
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
se facă trup și să sufere însuși Dumnezeu? Ar fi cu totul în afara rațiunii, imposibil de acceptat. Numai că Tertulian știe cu totul altceva: acești interpreți, deși cultivați și subtili, clatină însăși speranța omului în mântuire. Ignoră în fond că „proclamarea existenței Lui adevărate va dărui chezășia învierii noastre“ (I, 2). Tocmai aici se situează credința vie a lui Tertulian; or, disputa cu tot felul de argumente poate ușor să rateze sensul soteriologic al Întrupării. Nu e vorba de a ignora
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de la începutul secolului XIX - este astăzi încheiată. Salazar, reintegrând Portugalia pe linia destinului ei istoric, încheie un ciclu dramatic care a fost nutrit de toate influențele și toate conflictele ideologice ale secolului XIX, a cunoscut pregătirea latentă a revoluției și proclamarea republicii, luptele între partide, anarhia politică și, în sfârșit, contra-revoluția de la 28 mai 1926; încheie acest ciclu și începe un ciclu nou, orientat de cu totul alte principii și validat de o altă tradiție. Revoluția morală și politică a lui
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
moarte. Unul din intelectualii republicani cei mai de frunte își amintește, în memoriile sale: "Avea defecte. Dar cu toate aceste defecte, a fost omul politic cel mai inteligent al timpului său și singurul, dintre toți, care avea caracter" (Homen Cristo). Proclamarea dictaturii provoacă în toate cercurile politice și straturile sociale o indignare fără margini. Șeful progresiștilor, José Luciano, începe cel dintâi să protesteze. Hintze Ribeiro președintele partidului regenerator, declară regimului un "război fără odihnă, intransigent". Și profetizează: Această dictatura va sfârși
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
toți însă au norocul să fie primiți cu brațele deschise. O bună parte dintre proaspeții convertiți la democrația integrală suferă consecințele flirtului lor cu Sidonio. Noile guverne democratice sunt hotărâte să nu mai repete greșala "adezivilor" din octombrie 1910, când proclamarea Republicii a convertit, în puține ceasuri, câteva sute de mii de bravi cetățeni la cel mai fanatic republicanism. Tamagnini Barbosa, adevăratul responsabil al lichidării sidonismului, e arestat, împreună cu toți fruntașii sidoniști care luptaseră împotriva militarilor și monarhiștilor. Strada, răscolită de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
convenea lui Salazar. Avea experiența vieții de grup creștin, în care rugăciunea în comun se însoțește atât de bine cu discuția și "convertirea" se împlinește de la om la om. Tot ce se întîmplase în ultimii ani, dar mai ales după proclamarea Republicii, îl făcea să simtă necesitatea și urgența unei asemenea activități de lămurire și întărire reciprocă. Vehemența antireligioasă a Republicii i se părea prea primejdioasă ca să-și mai îngăduie o atitudine de totală detașare față de actualitatea politică. Salazar, ca și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Costa ca în două generații catolicismul va fi stârpit din Portugalia. "...Mă impresiona mult forma antireligioasă - de fapt, anticatolică - în care se realiza democrația în lumea latină" mărturisește el mai târziu (A minha resposta). "Centrul" este atacat câteva luni după proclamarea Republicii, hârtiile îi sunt arse în stradă; dar nu renunță la activitatea începută și conducătorii săi repetă le nenumărate ori că nu militează pentru monarhism și nu complotează împotriva Republicii. Întocmai cum va face mai târziu "Centrul Catolic", C.A.D.
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]