1,399 matches
-
sau în posturi) și de sub-salarizare care fac legătura între instituțiile statului sau colectivitățile locale și țesutul asociativ. Ea figurează indisociabil ca o piață în puternică expansiune, combinând statutele, conținuturile și condițiile de muncă cu modurile de exploatare: o reală profesionalizare se conjugă cu multiple forme de subangajare, pe de o parte, și cu o importantă muncă benevolă și / sau militantă puternic valorizată și încurajată, pe de alta. La o distanță de cincisprezece ani, atenția acordată astăzi în Franța mitologiilor "celui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
chinezi de imperativele adâncirii implicării economice cu restul lumii. (Yahuda, 1997, p. 7; vezi și Roy, 1998b, p. 104) Conform comportamentului realismului identității, preocuparea elitelor conducătoare față de suveranitatea lor internă le-a făcut să participe în cadrul instituțiilor internaționale. Mai mult, profesionalizarea, pluralizarea și descentralizarea ierarhiei politicii externe au făcut loc nesiguranței și incoerenței în procesul de luare a deciziilor. Comentatorii observă că incertitudinea politică a dus la o poziție reacționară, și explică natura oarecum opacă a atitudinii Chinei în multe chestiuni
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
lucrurile care aparțin exclusiv spațiului de apariție în lume, fiindcă atitudinea sa centrală față de orice obiect, atitudinea de consum, implică ruina a tot ceea ce atinge". Hannah Arendt, La Crise de la culture, 1972, pp. 270, 285-286, 288. Polul practico-teoretic • Exigența de profesionalizare a studiilor superioare Universitatea contemporană cuprinde astăzi aproape două milioane de studenți. Ea trebuie să se adapteze și la cerințele de profesionalizare venite din partea publicului, mai întâi înregistrându-le (anchete ale Ministerului Educației; servicii de cercetare, informare și orientare). Ea formează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a tot ceea ce atinge". Hannah Arendt, La Crise de la culture, 1972, pp. 270, 285-286, 288. Polul practico-teoretic • Exigența de profesionalizare a studiilor superioare Universitatea contemporană cuprinde astăzi aproape două milioane de studenți. Ea trebuie să se adapteze și la cerințele de profesionalizare venite din partea publicului, mai întâi înregistrându-le (anchete ale Ministerului Educației; servicii de cercetare, informare și orientare). Ea formează viitorii profesioniști, care vor avea de răspuns unor cerințe private sau instituționale (odată cu dezvoltarea turismului cultural, de exemplu). Universitatea și profesorii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de academicieni, este dominant, susținut de critică și în solda academicienilor; de cealaltă parte, creatorul "refuzat" de instituții și denunțat de critică, dar susținut de un mic grup de fideli inițiați, adunat în jurul unui negustor "luminat". După Monique Segré, 1993. Profesionalizarea Începând cu Durkheim, sociologii au investigat tema instituționalizării legăturii sociale. La fel, Simmel (1897) căuta să descopere cum se mențin formele (sociale). După el, acestea se cristalizează în monumente, obiecte, practici, proceduri, instituții, pe scurt, se obiectivizează. • Criteriile De atunci
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a fost mult aprofundată de sociologia anglo-saxonă a profesiilor (cf. Dubar și Tripier, 1998, Heinich, 1991, pp. 34-35), care a studiat cele mai suple forme de activități (hoț, delincvent...) și pe cele mai structurate (medici, profesori, juriști, jurnaliști etc.). Criteriile profesionalizării sunt următoarele: existența unei structuri asociative care permite impunerea anumitor reguli interne și afirmarea unei autonomii în raport cu eventualele presiuni străine; dezvoltarea unei expertize, a competențelor specifice, care necesită adesea organizarea unui învățământ îndelungat și sistematic și, deci, a unui corp
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
corp profesoral; instaurarea unei relații de serviciu, garantată printr-un cod de deontologie, care permite impunerea unei autorități asupra clienților. • Procesul în desfășurare În domeniul care ne interesează, monografiile s-au înmulțit în ultimele două decenii, descriind procesul istoric de profesionalizare, adică de transformare din activități libere și neremunerate în locuri de muncă acum codificate și comerciale. Când ne gândim la profesiile culturale cel mai stabilizate astăzi, trebuie să ținem minte că ele sunt rezultatul unui îndelungat efort colectiv de construcție
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la breaslă (Sandrine Lévêque, La Construction journalistique d'une catégorie du débat public: le "social", PUR, Rennes, 2000; Thomas Ferenczi, L'Invention du journalisme en France, Payot, Paris, 1996). Dacă nu toate activitățile culturale au ajuns la același stadiu de profesionalizare (ne gândim la "intermediarii și intervenienții culturali"), este adesea din cauza unei sindica-lizări slăbite de un individualism supradeterminant. Unii pot să aibă, în plus, interesul unor definiții "moi" ("experții" sau "agenții"), în măsura în care ele autorizează trecerile în cadrul activităților interdependente. Este cazul tipic
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
În acest cadru de analiză, doar cererea solvabilă ne reține atenția. Vizitatorii și amatorii care nu cheltuiesc nimic pentru bunurile culturale nu sunt studiați. Iar dacă sunt (ne gândim la "prietenii muzeelor", Moulin, 1999), e pentru că participă la procesul de profesionalizare a locurilor de muncă din cultură. Acesta poate fi înțeles ca trecerea progresivă de la o poziție de cerere la una de ofertă. În afară de aceste cazuri, consumatorii interesanți pentru socioeconomie sunt: colecționarii și toți cei care cumpără bunuri culturale (Moulin, 1967
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
61, 78, 189, 207-210, 212, 230, 291, 294. Producere/reproducere, 48, 50, 70, 79, 85, 143, 146, 148, 155-156, 163, 187, 195-196, 201, 226, 231, 232, 248, 252, 255-257, 263, 270, 272-273, 276-277, 280, 289-290, 310-311. Profan, 42, 73, 184. Profesionalizare, 107, 189-190, 248. Profet, 167, 172, 182-183, 271. Proprietate artistică / intelectuală, 54, 179, 257. Protejare, 80, 209, 219, 224, 228-230, 235-239. Public, 48-50, 66, 69, 70-71, 74, 76, 85, 94-95, 98, 100-110, 120, 122, 125, 140, 156-157, 167-168, 174-175, 178
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vrea să se rupă de sociologia critică și de modelul reproducerii, nu caută decât cauze școlare pentru eșecul școlar, propune o viziune consensuală a raporturilor sociale (înțelegeri locale, mobilizarea tuturor actorilor etc.), sporește acuzațiile aduse profesorilor de către politicieni (schimbarea practicilor, profesionalizarea meseriei de dascăl), este folosită (lucrările și analizele ei) de politicieni și adaptată la categoriile politice de care depind cerințele administrative, contribuind astfel la legitimarea măsurilor în favoarea descentralizării și autonomiei școlilor". Această critică vizează direct o celebră echipă de cercetare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
disciplina, iar versiunea sa practică se pierduse în această furtună. Mai devreme, în dezbaterea dintre paradigme, disciplina a fost divizată ideologic, iar neorealismul a oferit un mod de a reapropia majoritatea cercetătorilor în spatele unei fațade științifice mai neutre. Acum, odată cu profesionalizarea crescîndă a disciplinei relațiilor internaționale, aceasta s-ar putea afla pe calea reunificării metodologice, dar, așa cum vom vedea în această secțiune concluzivă, cu prețul fragmentării realismului. Mai ales unul dintre scopurile majore ale realismului este dat deoparte, anume cel de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
împrăștiat în timpul cotiturii metateoretice. În vreme ce ideile realiste sînt încă vii și influente, realismul ca abordare comprehensivă s-a pierdut. 13. Realismul la răscruce Școala realismului reunea cîndva metode divergente de cercetare în cadrul unei singure discipline. Acum, într-un mod asemănător, profesionalizarea crescîndă a disciplinei relațiilor internaționale, mai ales în unele părți ale industriei americane producătoare de doctorate, poate contribui la reunificarea disciplinei pe baze metodologice. Totuși, ceea ce s-a petrecut a fost fragmentarea realismului în diferite programe de cercetare. Ca o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Adică, trebuie puși pe liber securiștii analfabeți care se spionează reciproc, indivizi care au împânzit cabinetele instituției chiar înainte de perestroikă, și care acum sunt numiți, eufemistic, „specialiști cu experiență”. Pentru că, o dată cu depolitizarea și demilitarizarea instituției, s-ar cuveni să înceapă profesionalizarea ei. Dacă o reformă generală a TVM pare acum imposibilă din motive politice și financiare, începutul unei ameliorări ar putea fi inaugurat prin crearea a două-trei emisiuni concepute de realizatori independenți, de preferință tineri, specialiști în domeniile lor: economie, științe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pentru a rezista potențialei îndoctrinări din partea regimului politic sau a societății 288. Nevoia de legitimare științifică a istoriei a făcut ca acest exercițiu critic să evolueze de la o anume inițiere în tainele cercetătorului specializat până la pretinsa dizolvare a limitelor acestei profesionalizări 289. Se ignora faptul că doar interpretarea istoricului transformă obiectele și textele în "documente", "dovezi" sau "surse istorice", după o anume logică a plauzibilității, probată în interiorul breslei. Documentul este, până la urmă, o piesă fără existență autonomă, neputând activa în afara demonstrației
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și cea contemporană 357; fapt care a amplificat, o dată în plus, importanța acordată zilei de 1 decembrie în noua structură de predare a istoriei naționale, împărțită între clasele a VIII-a, a IX-a și a X-a. În contextul profesionalizării tot mai evidente a discursului istoric și cu îngăduința ideologilor vremii în manualul de clasa a XII-a, din 1979, a apărut chiar un succint istoric al unirii Basarabiei cu România: "după ce la 22 ianuarie/4 februarie 1918 s-a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
această perioadă este pierderea credibilității presei scrise și a televiziunii percepute ca dependente de executiv și instituția prezidențială (televiziunea publică) sau de interese partinice (chiar ziarele autointitulate independente). iii) Începînd cu anul 1993 actorii ziariști încearcă să-și optimizeze prestația (profesionalizarea meseriei, campanii anti-corupție); după paranoia eșecului (enunțarea metaforică a ruinei, maladiei, catastrofei), se tinde spre configurarea viitorului (politici sociale, culturale etc.). "Dacă în regimul comunist se trăia sub speciae aeternitatis (credința în eternitatea comunismului), sub perestroika homo sovieticus a început
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
procesului de schimbare socială care presupune un ansamblu de cerințe: * un cadru legislativ apt să ofere garanții libertății și autonomiei presei (legea copy-right-ului, lege anti-monopol etc.); * specializarea și diferențierea mediilor în funcție de nevoile unui public diferențiat (minorități etnice, sociale, sexuale, religioase); * profesionalizarea jurnaliștilor (prin instituții academice de profil, școli vocționale și module intensive de reciclare profesională); * demonopolizarea mediilor electronice. În ceea ce privește mesajul mediatic, trebuie menționat faptul că bine cunoscutul principiu grician al cooperării cu maximele cantității, calității, manierei și pertinenței informației a fost
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de Havel ca ¨a gîndi negru și a vorbi alb¨ devine monomania postcomunistă a lui ¨a gîndi negru și a vorbi negru¨. * de la o castă închisă, cu selecție de sus în jos, bazată pe criterii exclusiv ideologice * la democratizarea și profesionalizarea breslei, trecerea la un stadiu profesional fiind marcată de : raționalizarea practicilor jurnalistice; formarea interdisciplinară (în științele comunicării, științe politice, științele limbii); schimbarea mentalității (de la eroul justițiar tip Watergate la furnizorul de informație nudă în jurnalismul de serviciu). Consolidînd relația dintre
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
plătiți cu 100 de euro pe lună. Ulterior, acesta a fost arestat după ce a fost reclamat de patru români. 84 Un fenomen interesant este tendința de a se trece de la o activitate " spontană", exercitată în funcție de "talentul" personal, la o adevărată "profesionalizare", care urmează un parcurs de formare. Vezi V. Melis, Badanti in cerca di formazione, în Il Sole 24 ore, din 23 august 2009. În Veneto, încă din 2003, formarea profesională a Badantelor s-a desfășurat prin intermediul unor cursuri finanțate în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
anterior a acestor copii inadaptați. Scopul integrării și reintegrarii școlare a copiilor cu tulburări de comportament este corectarea comportamentelor indezirabile ale acestora, a atitudinilor și sentimentelor aferente comportamentelor respective, a școlarizării lor În conformitate cu posibilitățile de care dispun și, În final, profesionalizarea lor. Integrarea școlară a elevilor se realizează prin procesul de educație și instrucție considerat În totalitatea componentelor sale sistemice conținuturile obiective, participanți, metode și mijloace de Învățământ, forme de organizare, evaluare etc. Eficiența și realizarea procesului de integrare școlară a
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii (2006); Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă (coord, 2007); A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică inițială (coord, 2008); Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi" (2009). A mai publicat numeroase studii, articole în volume și reviste de specialitate. Elena Joița, Metodologia educației. Schimbări de paradigme (c) 2010, Institutul European Iași, pentru prezenta
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
71 3.2. Evoluții ale conceptului de curriculum / 73 3.3. Sensuri semnificative în evoluția abordării curriculumului / 76 3.4. Redefinirea elementelor componente specifice / 82 3.5. Condiții de implementare / 86 3.6. Promovarea unui curriculum centrat pe competențe în profesionalizarea educatorului / 90 Capitolul 4. Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) / 97 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire / 97 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestora, cu importante repercursiuni în practică. Paradigmele abordate anterior ale științei educației-pedagogia (câteva dintre cele mai importante: a complexității, a integrativității, a construcției cunoașterii, a modernității, a postmodernității, a reflecției, reflexivității și interpretării, a cercetării calitative, a discursului pedagogic, a profesionalizării educatorului, a identității sale științifice) analizează educația din perspective epistemologice. Dar dimensiunile realizării ei efective, în raport cu evoluția realității practice, solicită și o altă abordare, precum schimbări în paradigmele specifice: ale abordării esenței educației practice, ale definirii finalităților, ale curriculumului, ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
libertății, • influențare a echilibrului uman, • micșorare a influenței negative a sistemelor școlare nereformate. Atunci, constatăm că acțiunea educativă tinde să acopere variatele sensuri ale acestei dezvoltări umane, rezultând și diferite categorii de acțiuni: de socializare, de câștigare a moralității, de profesionalizare, de culturalizare, de autocunoaștere și autoeducație, de spiritualizare, de autodezvoltare continuă. La care se poate adăuga și îndeplinirea dorinței de libertate, înscrisă în natura umană, căci este un sens al ei tot mai actual, în contextul democratizării vieții sociale complexe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]