1,903 matches
-
pregătire temeinică, ei dau dovadă de mult patriotism, înrolându-se în slujba dreptății. Prin crearea unor astfel de personaje și a unor astfel de întâmplări, Cristian Petru Bălan trage de fapt semnalul de alarmă, avertizându-ne (pe un ton ușor profetic - încărcat de speranță) despre posibilitatea concretizării unei astfel de stări de fapt, care astăzi ni se pare pură ficțiune. Românul, fire blândă, iertătoare și tolerantă, și-ar putea pierde într-o bună zi răbdarea. Ar putea trece peste barierele ineficiente
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
copiii pot crește cu hrană catodică pe bază de desene animate sângeroase și filme cu împușcături. Oameni normali. În cele din urmă, este bine să ne întrebăm, după ce lectura ia sfârșit: și acum? Ei bine, fără să-mi arog daruri profetice, voi risca să dau niște răspunsuri, jumătate în serios, jumătate răspunzând unei provocări agonice. Ziceam, la începutul acestei recenzii-eseu, că A treia forță: România profundă, amintește tulburător de Omul recent. Din diverse motive de ordin personal, am citit această din
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
peste un an, în mai 1941, Crainic era primit solemn ca membru al Academiei Române. Evocările și studiile publicate cu acel prilej elogiau unanim opera sa de gânditor și „apologet creștin” (E. Vasilescu), „activitatea patetică” de animator cultural ortodox, „apostolatul intelectual” profetic al „singurului teolog de interferență”, capabil să traducă teologia ortodoxă „extra cathedram” „în concepte și atitudini filozofice, culturale, artistice și naționale” și care „a pus astfel teologia, izolată, redusă la defensivă, în contact cu gândirea și viața” (T. M. Popescu
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
mâncat puterea lui, iar el nu a știut” . Prin urmare prietenia și filiația duhovnicească se constituie a fi un criteriu indispensabil în vederea realizării și desăvârșirii unei relații duhovnicești, bazată pe încredere, deschidere și dragoste reciprocă, ziditoare și mult folositoare!... Vocea profetică a Bisericii și a Părintelui duhovnicesc din Ea, se aude în istorie, căci nu se concepe ca, propovăduind adevărul să nu mustri păcatul, curățindu-l și îndepărtându-l prin baia celui de-al doilea botez, adică prin lacrimile pocăinței. Glasul
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]
-
este dat să trăim ca neam, o vom face prin el.” (Constantin Noica) „... personalitatea creatoare a lui Mihai Eminescu înseamnă, cu nimic mai prejos decât poetul: un economist profund și un sociolog de finețe, în simbioză deplină cu un geniu profetic și cu un român autentic.” (Dr. Radu Mihai Crișan) Oricât de mult s-a scris și se va mai scrie despre Eminescu, nu s-a scris destul, căci nu s-a spus totul. Nu s-a spus esențialul. Cea mai
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Eminescu, de atunci, nu mai are nevoie de evaluare, de re-evaluare, de recunoaștere, de către critici, de către epigoni, de către detractori ori dușmani. Nu! Ceea ce este însă imperios necesar, ceea ce este demn de Națiunea noastră dacoromână este cunoașterea integrală a Geniului său profetic, respectiv a întregii sale Opere. El are nevoie de o Cinstire aleasă, care este de fapt suprema recunoaștere. Românul care s-a <>, care a pledat admirabil pentru AURA LUCEAFĂRULUI și pentru MIRACOLUL EMINESCIAN a fost filosoful creștin-ortodox Constantin Noica: „De peste
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
sfinți, iar în mod simbolic de cultură și creația umană, mai ales de cea artistică. Fără a fi religie, arta poate pregăti sufletele pentru religie prin creațiile geniilor artistice (gen Dante, Milton, Eminescu, Dostoievski), ale căror opere dobândesc un statut profetic. În anii dictaturii regale - 1938-1940 - Nichifor Crainic revine în eseurile publicate în paginile Gândirii la temele estetice și teologice, gen „Copilărie și sfințenie” sau „Rugăciunea lui Iisus” în anul 1938 sau „R.M. Rilke” în anul 1939. Alături de capitole din viitoarea
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
iunie-iulie, care avea să fie și ultimul număr al Gândirii, publică ultimul său text. Intitulat „Tehnică fără suflet”, eseul pornește de la denunțarea barbariei atacurilor aeriene anglo-americane asupra României și întregii Europe „apărate” de naziști pentru a se transforma într-o profetică diatribă împotriva tehnicismului american și sovietic, triumf al civilizației materialiste asupra culturii spirituale umaniste a Europei clasice. Nichifor Crainic este contemporan aici cu Martin Heidegger și afin cu mai tânărul Constantin Noica. Dincolo de afirmațiile de conjunctură, finalul textului sună astăzi
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
platonică” de structură a culturii ortodoxe ca soluție a relației cruciforme între cer și pământ, între mistică și politică, proprie creștinismului. Nichifor Crainic a refăcut, ca și Nae Ionescu și emulii lor, parcursul gândirii și „drama vieții lui Platon” descrise profetic de Vladimir Soloviov într-un eseu cu acest titlu publicat în anul 1898. După ce într-o primă fază, în Banchetul, exalta forța erosului regenerator și realizator al unității între sensibil și inteligibil, divin și uman, precum și în philia dintre oameni
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Îmi taie și din mustață cu foarfeca de pomărit. În cap ne bate vântul, cine suntem? De ce-a adormit toboșarul? I-a picat capul pe tobă. Clasele și castele. Om rămâne în româna lui Nansi, eu sunt Miorița, căzui profetic, păr creț, fii bun, te paște, amândoi, toți, cheamă băieți și fete, nu te plânge de mine, aranjat între bătrâni și bătrâne părăsiți de pasiuni. Le-am dat versurile imnului român și studenții au cântat Jan Man Gan stând jos
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
și ce. India nu dacă are azi - cred că nu - un Komaraswami, dar poeticieni în sanscrită, da. Joshi ar colabora. Poate chiar Sahytia ar tipări numărul. Nu străin de un anume vag aer testamentar. Cum începutul revistei va fi fost profetic spre istoria religiilor, ori poetică? Mihai Eminescu: Revedere (recită Kashyap Manica); Vasile Alecsandri: Cântecul gintei latine (recită Yogindra Vadwa); George Coșbuc: Trei, Doamne, și tiți trei (recită Devesh Mohan); Mihai Eminescu: La steaua (recită Charanjit Singh); Marin Sorescu: Șah (recită
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
comunică între ele, dându-i romanului o arhitectură complexă polisemantică și polifonică. Acțiunea romanului se petrece în lumea scriitorilor din perioada comunistă, personajul principal fiind un scriitor, tipul geniului, foarte dotat, de o cinste ireproșabilă, dar și de o inconștiență profetică. Nu există în literatura română o carte care să descrie mai bine lumea literară românească, s-o deseneze în liniile și în cadrul ei balcanic, dar totodată să pătrundă în subconștientul, în memoria colectivă, instinctuală, ancestrală a acestei lumi. Lumea literară
ŞTEFAN DUMITRESCU, UN SCRIITOR ROMÂN CARE FACE CÂT TREI SCRIITORI CARE AU LUAT PREMIUL NOBEL ! de LIVIU RUS în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340174_a_341503]
-
subversiuni, demagogii, falsități, înșelăciuni, ascultări, supravegheri, interogări, proscripții, etc. Convinși fiind, că adevărata cultură ortodoxă izvorăște doar din și prin credința creștină, putem afirma cu certitudine că Mihail Eminescu este geniul nostru religios, creștin prin excelență, adică Profetul Națiunii Dacoromâne, profetice, pilduitoare. Toată preocuparea sa culturală a căpătat strădania unui sens religios al cunoașterii, al viziunii cosmice care, sinergic fiind înfăptuită prin credință și har trebuie să se reflecte în Elita spirituală a unui Neam spre a-i da sau reda
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Arăpașu despre relația Biserică-Cultură: „ tot trecutul, prezentul și viitorul neamului nostru se concentrează într-un singur cuvânt: DUMNEZEU.” Crezul său naționalist, rugul aprins al poeziei, împlinirea și strălucirea lirică, mistica sufletului său aristocrat, l-au încununat ca misiune și vocație profetică a Neamului dacoromân creștin-ortodox. Elementul lui genial, specific eminescian, cel de autoritate profetică este certitudinea fenomenului de taină, atitudinea, sinteza de rămânere permanentă, definitivă și nicidecum impresia de mister, de trecere prin timp: „...stilicește Eminescu avea sunetul lui specific, remarca
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
într-un singur cuvânt: DUMNEZEU.” Crezul său naționalist, rugul aprins al poeziei, împlinirea și strălucirea lirică, mistica sufletului său aristocrat, l-au încununat ca misiune și vocație profetică a Neamului dacoromân creștin-ortodox. Elementul lui genial, specific eminescian, cel de autoritate profetică este certitudinea fenomenului de taină, atitudinea, sinteza de rămânere permanentă, definitivă și nicidecum impresia de mister, de trecere prin timp: „...stilicește Eminescu avea sunetul lui specific, remarca filosoful genial al culturii Artur Gabriel Silvestri, ... compoziția, publicistica eminesciană e memorabilă prin
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Mihail Diaconescu, Teologia ortodoxă și arta cuvântului. Introducere în teoria literaturii. II. Genul epic. Genul liric. Doxologia, Iași-2013, p. 183) Persecuțiile antice au fost politice, culturale și religioase. Până la Iisus Hristos-Mântuitorul nostru, doar persecuțiile religioase cu caracter mesianic sunt persecuții profetice și sunt incluse și ca fapte martirice precreștine. Celelalte persecuții sunt de tip sacrificial și socratic (conștiința demnității). În martiriu se împlinește conștiința creștină a jertfei, fiind deplin consimțită, consfințită și transcendentă întru dragostea de Dumnezeu și de Neam. În
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
consacrându-i dăruirea prin jertfă și autoritatea prin nemurire. Orizontul căutării sale după ce a parcurs meridianul Tradiției, Olimpul culturii clasice s-a oprit apoi la Frumusețea lui Dumnezeu reflectată în Creație, Adevăr, Iubire și Libertate. Mihail Eminescu este geniul nostru profetic creștin care a știut să transmită și încă mai transmite cu har toate meditațiile, visele, gândurile, fiorurile, sentimentele, îmbrățișările, comuniunile descoperite în întreaga lor amplitudine, legate de firele văzute ale nației și de constantele nevăzute, universale ale Neamului dacoromân. Toată
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
nădejde și credință, dar ca un întreg semantic, așa cum numai eshatologia semantizează spiritual existența-taina copleșitoare care recuperând dragostea hristică, ca dăruire de sine, ca filiație cosmică, se agrăiește și nu grăiește numai dintr-ale sale. Mistica ortodoxă a geniului său profetic l-a golit de iubirea de sine, inerentă geniului, umplându-l cu preaplinul dragostei de Neam, de Fecioara Maria-Crăiasa și de Dumnezeu. Această redimensionare a asumării, a trăirii, a împlinirii, a dăruirii, i-a restituit Calea către Dumnezeu în care
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
empatizând cu bucuria și suferința umană și cosmică în general, este un gest iconic de impropiere intențională a dragostei lui Dumnezeu.” (citat de Florin Caragiu, în Frumusețea Lucrurilor Ultime. Ed. Sophia/ Platytera, București, p. 14) Eminescu și-a zugrăvit chipul profetic în chiar miezul ființei și persoanei sale care reclamă creștinul ortodox trăitor-mărturisitor la o neîncetată înomenire și o continuă îndumnezeire. Eminescu nu exclude manifestarea răului în om, în societate, în lume, ba din contră îl demască cu toată tăria, grație
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
lume, ba din contră îl demască cu toată tăria, grație dreptății sale instituite prin iubirea creștină circumscrisă renașterii spirituale lăuntrice, a trezvirii conștiinței morale, a urcușului apofatic. În țesătura stilistică a textului poetul aduce mireasma filosofiei creștine care este reverberată profetic de clarviziunea și profunzimea teologiei ortodoxe. Mihail Eminescu caută Totul ca să le cunoască pe toate, să trăiască în Totul în toate, astfel încât pașii lui, urcușul lui, simțirea lui, gândirea lui, înțelepciunea lui să nu ne lase doar un luminiș călăuzitor
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
și-n transcendent prin garanția Învierii Domnului. Prietenilor Săi, Mântuitorul Hristos le dă darul pătrunderii unei alte cunoașteri: entuziasmul religios al cunoașterii ortodoxe, esențial procesului de mântuire. În această cunoaștere revelată, Filosofia creștină dăltuiește sufletul până la un înalt rafinament spiritual, profetic, pentru ca teologia să-l aprofundeze definitiv în esența ei ortodoxă: „Profetismul este elementul creator din istorie. Majoritatea oamenilor se mulțumesc să repete. Profeții inovează sau transmit patetic cuvântul de ordine care va aduce marile schimbări. Dar, deși profeții prezintă această
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
încărcat de înțelepciune filosofică, de mireasmă lirică divină, de har teologic ori de foc mistic, făcându-l astfel să se întrepătrundă axiologic și crucial prin conștiință, credință, memorie și limbaj, beneficiind deopotrivă de o supremă binecuvântare: frumusețea poetică și înțelepciunea profetică. Viața și Opera sa au dat Neamului și lumii o Forță genială integratoare și covârșitoare, mărturisindu-se pragmatic, economic, justițiar, istoric, artistic, intim, muzical, personal, celest, dogmatic, eshatologic, teologic, cosmic. Profetul nostru Eminescu a militat permanent pentru zugrăvirea Icoanei Neamului
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
celest, dogmatic, eshatologic, teologic, cosmic. Profetul nostru Eminescu a militat permanent pentru zugrăvirea Icoanei Neamului, așezată pe piscul unei culturi originare ca un sacerdoțiu literar, filosofic, teologic, altfel spus un Cult al culturii filocalice și sofianice. Ființa lui sensibilă, aristocrat-voievodală, profetică a odrăslit atâta dragoste pentru Neamul său străvechi și creștin încât înconjurând Pământul s-a înălțat către Cer, dezmărginindu-se, atingând Frumusețea serafică a ultimelor doriri. Dorul se aprinde în Aura miraculoasă prin care Omul ales se reflectă în frumusețea Cerului
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
sau imperfecțiunii sale, a abandonat contemplația absolută și eternă, creând lumea pe care a așezat-o temporal, dar a înconjurat-o cu iubire.” (Ilariu Dobridor, Decăderea Dogmelor-Cum au dizolvat evreii Cultura Europeană.Ed. Fronde Alba Iulia-Paris-1999, p. 18) Și noțiunea profetică și cea martirică, ambele vocații Hristice se asumă în Iubire ca principiu al creației: de suferință sacră, de jertfă sfântă, de poezie serafică, de frumos, de adevăr, de libertate, de sublim, așa cum a fost/ este menirea Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Sfinților
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
Iubire și Înviere este de fapt reflectare și sens a slavei atotcuprinzătoare a Hristosului Crucificat. Unitatea eului celui prigonit se asumă unității Sinelui național, ca o cuminecare a Neamului. Mistica focului pătimitor dă conștiinței înnoite o nouă interpretare a mesajului profetic, o mărturisire de măsura celei duhovnicești. Marii trăitori mistici ortodocși ai temnițelor comuniste, care înspăimântă totul și încremenește orice, au găsit în Suferință și în Jertfă frumusețea desăvârșită a comuniunii cu Dumnezeu. Nota fundamentală a martirajului lor, a acestei Simfonii
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]