2,857 matches
-
Gheorghe Grigurcu Oprimă impresie, izbitoare, pe care o avem în fața poeziei lui Nicolae Coande este inconformismul său. Unul programatic, violent, fără rest. Dacă ne întrebăm precum autorul postfeței culegerii aici comentate, Mircea A. Diaconu, ce șanse mai are poetul să-și recîștige „condiția originară”, nu putem a nu avea în vedere natura individualizată spre care aspiră orice plăsmuire poeticească
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
vedere incitante, aprecieri solid argumentate sunt dedicate prozei lui Vasile Voiculescu, Ștefan Bănulescu, Marin Preda, D. R. Popescu, Al. Ivasiuc, sau M. H. Simionescu. În Contextul operei (1978), textul critic relevă, dincolo de precizia interpretărilor, un contur mai articulat al reflecției programatice asupra demersului critic. Discursul critic nu mai este, acum, „impresionist”, saturat de volute stilistice, cu exces de metafore, ci mai degrabă neutru, sobru, consistent, cu substrat informativ și bibliografic solid. Fără să fetișizeze anecdotica sau biografismul, Cornel Ungureanu situează opera
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
dubiile lui Fundoianu în legătură cu acest ultim text. Adaosul sporește valoarea sentimentală a cărții și îi oferă specialistului o cale de acces către „pivnițele” gândirii lui Fondane, mai ales că Baudelaire și experiența abisului este un volum cu o pronunțată încărcătură programatică. Nedesă vârșirea - care nu împietează cu nimic asupra valorii cărții, demult consacrată în critica franceză - subliniază și mai pregnant caracterul testamentar al textului. (Întrucât este vorba de o carte care reunește literatura și filosofia scriitorului, nu pot decât regreta decizia
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
semnam săptămânal cronica teatrală. Încă de la primele comentarii, asumându-și rolul atât de critic de întâmpinare, cât și de direcție, George Banu impune în critica de teatru, mai mult decât alți colegi de generație, un spirit nou. El se situează programatic de partea regizorilor români aflați pe poziții de reformatori (Ciulei, Pintilie, Penciulescu, Vlad Mugur, Esrig, Valeriu Moisescu, Dinu Cernescu), a celor ce au regândit radical teatralitatea și exprimarea scenică în deceniile șase și șapte din secolul trecut, inovând și obligând
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
în esență, îi conferă justificarea. Critica rămâne dependentă de creație, dar creația, dacă este deplină, adevărată, nu ajunge subordonată față de critică. Separarea domeniilor îi apare lui Al. George că are mai multă proprietate decât interferența lor. A(l)titudinea sa programatică, la limită paradoxală, ajunge de înfruntare prin confruntare. „Este necesar deci să apropiem noțiunile de critică și creație cât mai mult, dar tocmai pentru a le deosebi.” Poziția sa apare diferită, o remarcă singur, de a lui G. Călinescu. Acesta
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
majusculă. Asta a însemnat să întoarcă spatele experimentelor moderniste, să se depărteze de poezia contemporană, să nu urmeze în nici un fel moda. Astfel că debutantul de pe la 1920 (cam în același timp cu L. Blaga și Ion Barbu) s-a refugiat programatic în trecut printr-o mișcare regresivă calculată. S-a oprit la Antichitatea greco-romană, din care a extras teme eterne; a recuperat apoi ceea ce i s-a părut mai interesant din clasicism și din neoclasicism; s-a îmbătat cu poezie romantică
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
familiar des întrebuințate de autorii francezi moderni atrași de tematica mitică. În schimb, când reconstituie faptic și chiar textual expunerea lui Titus Livius despre înlăturarea regalității la Roma spre a-și dezvolta meditația despre dictatură și democrație, Horia Lovinescu exprimă programatic refuzul acestei soluții la modă considerând că, datorită caracterului ciclic al istoriei, evenimentele trecute sunt relevante pentru spectatorul actual. Oricum, indiferent de varietatea răspunsurilor, comun la toți scriitorii care se întorc la sursele tragediei europene este efortul de a adapta
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
Gabriel Onțeluș Dacă soțietatea este un trup, simtimentul poeziei și al meșteșugurilor este sufletul care îl însuflețește și îl înnobilează". Afirmația datează din 1832 și a fost făcută de I. Heliade-Rădulescu în articolul programatic Pentru poezie, publicat în "Curierul românesc". Clamarea unei relații de tip simbiotic între țesutul social și sensibilitatea poetică reprezintă una dintre numeroasele și fascinantele iluzii ale pașoptismului literar. Epoca respectivă se definește, de altfel, în contextul istoriei literaturii române, ca
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
acest lucru. în romanul Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov, însă, Satana (și trupa sa de intervenție) este cea care pedepsește și sancționează în funcție de culpă. Acest lucru se întâmplă întrucât (auto)mitologizării negre a aparatului de represiune (care a cultivat programatic spaima cetățenilor față de NKVD, KGB etc.), Bulgakov îi opune sanificator o mitologie a diavolilor pedepsitori, a căror funcție este tocmai aceea de a contracara minciuna instaurată de societatea totalitară sovietică. Este cât se poate de inedită această mitologie diavolească (igienizatoare
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
istoria filmului și teatrului. Apoi decantarea cu discernământ a informației. Apoi transpirația ciornelor pe care prea ușor tânărul cronicar le pune pe curat. Foarte adesea analizele jurnaliștilor culturali sunt de un suav impresionism, cu opinii in aeternam juste, cu indicații programatice: autorul ar fi trebuit să mai cizeleze puțin personajul B, să o aducă pe A eventual în cadrul Y, să nu ucidă personajul G înainte de momentul t1. Acesta e genul de judecăți critice asupra cărora nu se poate pronunța nici un fel
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]
-
psihologic, este cerută de un anumit fond moral și afectiv al romancierului. Obiectivitatea este, de fapt, sinonimă cu fuga de subiectivitate, dacă e să o definim prin raportare la contrariul ei. De ce această evitare a subiectivității, de unde vine această reticență programatică sau de unde ar veni, cum se exprimă autorul însuși, sfiala de a scrie la persoana întâi? La originea primelor sale romane putem identifica, cu o relativă ușurință, ideea unei compensații. Primul roman al lui Rebreanu fusese, de fapt, Calvarul, apărut
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
dincolo de momentele de virtuozitate, aliena în bună măsură comunicarea cu cititorul. Poetul spunea atunci, într-un mic text de deschidere, că a șters ,tot ce era adăugat de dragul unei înțelegeri aproximative". Nici acest volum nu e scutit de un intro programatic. Amintind de eficacitatea cu care își lansează mesajele discursul publicitar, Răzvan Țupa ne avertizează că ,demersul propus în corpuri românești vizează conștientizarea publicului cu privire la posibilitățile care se deschid comunicării interpersonale în condițiile în care sînt depășite limitele impuse între literatura
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
aventuri, de dragoste etc., unde, într-adevăr, textul literar se conformează profilului unui cititor în funcție de anumite atitudini, clasificabile antropologic, care determină diverse nevoi de lectură. Dar ce nevoi de lectură satisface poezia? Revenind la volumul lui Răzvan Țupa, textul introductiv programatic e aproape nociv, căci poemele însoțite de discursul secundar sînt parazitate printr-o explicitare univocă. Dacă poezia lui Răzvan }upa ar fi fost mediocră, n-ar mai fi avut oricum nici o importanță aceste ,piruete" prețios teoretizante. Păcat însă că poetul
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
depozit" se cere revalidată de critici anume fiindcă afirmă autenticitatea și continuitatea unei culturi unanim recunoscută a fi contribuit semnificativ la fundamentarea modernității europene. Diverși politologi atenționează că imaginea României, văzută din exterior, apare prea estompată. Guvernarea comunistă a marginalizat programatic intelectualitatea, iar ca urmare componenta cultă a civilizației românești s-a disipat în conștiința Occidentului. Fața profundă a țării nu o revelă nici tarafurile de lăutari, nici trupele de dansatori populari, nici imaginile viu colorate de mânăstiri din Moldova, nici
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
Lung este și romanul lui Ingo Schulze: are aproape 800 de pagini fără să-i fi adus autorului premiul literar scontat, ci doar o mulțime de recenzii favorabile și ocazia de a fi în centrul atenției și de a da programatic expresie unei stări de spirit ce pare deja specifică generației sale literare: dezinteresul față de tematizarea literară a politicului și reîntronarea literaturii, a ,story"-ului în deplinele sale drepturi, departe de experimentele formaliste, nu însă și de unele subiecte ,excentrice". Beletristica
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
-i pe Iisus și pe apostoli coborând pe pământ, printre oameni, sub travestirea de ciobani. Revista ,Gândirea" își încetase apariția în iulie 1944, iar Arghezi a colaborat acolo cu totul sporadic, fără simpatii speciale și mai ales fără o solidaritate programatică. Metafizica argheziană e foarte diferită de cea rezultată din ortodoxismul gândirist. Tocmai poemul Târlă, dacă l-am analiza în detaliu (dar nu mi-am propus acest lucru), ar arăta diferențe considerabile. Toate edițiile din poezia argheziană de după seria de Scrieri
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
ca, exact în timp ce-și trăiește propria viață, să știe ce consecințe ar putea avea o acțiune sau alta. Și asta e valabil pentru orice subiect al oricărei biografii, fie că e vorba de vreun păcătos suprarealist care complică programatic viața, sau de vreun sfânt programatic care crede că tot ceea ce face duce la îmbunătățirea acestei lumi. Ca să nu mai vorbim de vegetarienii celebri. În orice caz, pe vremuri, vulturii biografiilor obișnuiau să se învârtă în jurul celor aflați în agonie
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
trăiește propria viață, să știe ce consecințe ar putea avea o acțiune sau alta. Și asta e valabil pentru orice subiect al oricărei biografii, fie că e vorba de vreun păcătos suprarealist care complică programatic viața, sau de vreun sfânt programatic care crede că tot ceea ce face duce la îmbunătățirea acestei lumi. Ca să nu mai vorbim de vegetarienii celebri. În orice caz, pe vremuri, vulturii biografiilor obișnuiau să se învârtă în jurul celor aflați în agonie și se înmulțeau și deveneau tot
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
din cele 5 județe din Transilvania și Banat. Discuții Formele de clientelism și patronaj continuă să afecteze țările postcomuniste 14. Cum în majoritatea acestora procentul populației agricole din total populație ocupată este unul consistent 15, crearea și consolidarea unor partide programatice devine un proces cu atat mai complicat 16. Partidele programatice se bazează pe structuri organizaționale puternice, în stare să pună în practică propriile idei societale astfel încât distribuția bunurilor comune să creeze o societate dezirabila. Acestea depind de votanți în stare
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de clientelism și patronaj continuă să afecteze țările postcomuniste 14. Cum în majoritatea acestora procentul populației agricole din total populație ocupată este unul consistent 15, crearea și consolidarea unor partide programatice devine un proces cu atat mai complicat 16. Partidele programatice se bazează pe structuri organizaționale puternice, în stare să pună în practică propriile idei societale astfel încât distribuția bunurilor comune să creeze o societate dezirabila. Acestea depind de votanți în stare să discearnă între programul unui partid (creștere economică, inflație, șomaj
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și clientelare 17, ceea ce implică o polarizare geografică a votului și predominantă chestiunilor locale, non- ideologice 18. O multitudine de factori, de la durata democrației la structura politică a fiecărei țări, au contribuit la consolidarea partidelor clientelare și carismatice în detrimentul celor programatice în spațiul Europei de Est. Cu referință strictă la România, Daniel Barbu, preluând un termen specific sistemului politic italian 19, se referă la partitocrație că la acel sistem de guvernare în care partidele dețin monopolul absolut al personalului, resurselor și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
tanar dintre președinții stângii postcomuniste 4. Succesul lui Klaus Iohannis nu poate fi explicat doar prin comportament și prestație electorale. Și nici prin acțiunea comună sau "superioritatea" ideologică și organizatorică a dreptei, întrucât aceasta a fost fragmentată, incoerenta și diversă programatic. Pentru a ajunge în finală, candidatul liberal a trebuit să facă față nu doar principalului adversar, PSD, aliaților acestuia și uneia dintre cele mai murdare campanii electorale, ci și puzderiei de contracandidați din zona dreptei. Aceștia au fost lansați în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și de consilierii săi, desigur, "Steaua Polara a politicii sale". În condițiile moderne, însă, în care preocuparea principala a guvernanților este aceea de a fi aleși și realeși, nu există în principiu această posibilitate. Propriu-zis, așa cu afirmă Wicksell în mod programatic, ei sunt "la fel de interesați de bunăstarea generală precum sunt alegătorii lor, nici mai mult, nici mai puțin"26. De fapt, ei sunt în cel mai bun caz reprezentanții majorității cetățenilor, ceea ce înseamnă că politicile adoptate pot fi contrare intereselor minorității
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Gheorghe Ceaușescu Comunismul nu este o ideologie, ci expresia propagandistică a unei grupări teroriste și a expansionismului moscovit. Partidul bolșevic creat de Vladimir Ilici Lenin era programatic o organizație teroristă. Liniile fundamentale de acțiune au fost preluate din catehismul revoluționarului publicat în 1882 de "revoluționarul" Serghei Neciaev; conform catehismului, "revoluționarul" nu cunoaște decât "știința distrugerii", "disprețuiește opinia publică", este "un om declasat, nemilos față de stat, față de societatea
Argumente pentru condamnarea comunismului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10654_a_11979]
-
a intervenit "frățește" pentru a restabili situația. Toți liderii comuniști est-europeni, fără excepție, au fost creații ale Moscovei și s-au menținut la putere numai grație umbrelei protectoare a stăpânului de la Kremlin. Comuniștii, spre a-și menține stăpânirea, au determinat programatic pauperizarea societății. Orice lucru care într-o societate normală se dobândește firesc devenea un privilegiu de care se bucurau numai aleșii partidului. Comunismul a distrus fizic elitele societății, atât elitele politice, cât și cele intelectuale, muncitorești și țărănești. Acțiunea de
Argumente pentru condamnarea comunismului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10654_a_11979]