1,628 matches
-
proza colectivizării și, În general, romanul r-s. Prima comandă tematică pentru prozatori a fost satul: gospodăria colectivă, lupta de clasă pentru lichidarea „rămășițelor chiaburești”. Modelul demersului epic „demascator al dușmanului de clasă” - anulat În cele din urmă de elemente progresiste (țăran și activist de partid) este dat de nuvelele lui Petru Dumitriu, publicate Între 1948-1950 (Dușmănie, Vânătoarea de lupi, Nopțile din iunie etc.). Urmează, la nivelul reprezentativității (servirea cauzei socialismului la sate) romanele: Vântul nu se stârnește din senin de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Proza istorică r-s și-a clădit potențialul apologetic și/sau social instigator, combativitatea de clasă și spiritul de partid prin: dezvăluirea exploatării sociale, a rolului maselor În construcția istorică, prin demascarea putreziciunii burgheze și zugrăvirea chipului luminos al luptătorului progresist sau ilegalistului. Autori reprezentativi: Zaharia Stancu (Desculț, Dulăii), AL. Jar (Evadarea, Interogatoriul, Sfârșitul jalbelor ș.a.), Eusebiu Camilar (Negura), Ion Pas (Lanțuri), A.G.Vaida (Clocote), M.Sadoveanu (Nicoară Potcoavă), Camil Petrescu (Un om Între oameni), N.Jianu (Izvorul roșu), Petru Dumitriu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să folosim conceptele și realitățile pe care le desemnează, cu denumirile lor exacte, așa cum erau folosite În epocă. P, bunăoară, a rupt total cu tradiția literară anterioară, proclamând și cultivând doar cultura proletariatului; RS a preluat din tradiția literară „elementul progresist”, „revoluționar”, „de stânga”, „realismul critic”. Aceasta ar fi o primă deosebire Între cele două curente literare. Alta ar fi că P n-a acceptat conducerea literaturii de către partid, În timp ce RS a făcut din acest deziderat un principiu obligatoriu, călăuzitor. Prin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mare era discrepanța între ceea ce-i plăcea lui și categoria autorilor în care îl plasau admiratorii. Pentru elita intelectuală a vremii, el constituia un posibil egal al unor Graham Greene sau Eugene O’Neill. În viziunea sa, nici una din vedetele „progresiste” nu merita vreo stimă: Chandler îi percepea în sterilitatea lor plină de resentiment, în lenea de gândire și în cultul, vag snob, vag nombrilist, pentru o realitate absurdă. El nu vedea, la T.S. Eliot, Ezra Pound, Kafka sau la Gertrude
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
trecut în rândul popoarelor iubitoare de libertate. În fața noastră, a femeilor, stă sarcina de a mobiliza toate forțele în: a) războiul de eliberare, pe care armata română îl duce cot la cot cu Armata Roșie, Marea Britanie, S.U.A. și celelalte țări progresiste; b) pentru curățirea aparatului de stat; c) pentru înfăptuirea celor mai largi libertăți democratice, pentru realizarea cărora doborârea dictaturii fasciste a deschis de-abia drumul. În fața activiștilor noștri stă sarcina unei mobilizări largi a femeilor la lupta generală a poporului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a antrena femeile să se alăture activității noastre. Astfel, s-au ținut peste 700 întruniri pe țară pentru a arăta rolul U.F.A.R.-ului, și peste 3.000 conferințe, cu subiecte culturale, politice, sociale, științifice, încadrate într-un program artistic progresist. S-au ținut cursuri de limbi străine, cursuri de inițiere economică și gospodărie sătească, cursuri profesionale și de croitorie. Fiecare filială are ziare de stradă și de perete care se schimbă cel puțin de 2 ori pe lună și oglindesc
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din această țară, într-o singură organizație feminină de masă. Astfel că, izvorâtă din înseși realitățile politice românești, lupta femeilor a urmat aceeași linie de dezvoltare pe care au urmat-o partidele politice, linia colaborării cu țărănimea muncitoare și intelectualitatea progresistă. Femeile, mai puțin pregătite politicește și legate între ele de revendicări specific feminine și aceleași pentru toate femeile, au găsit forma organizatorică cea mai potrivită pentru acțiunea lor. Organizația de masă care corespunde întru totul atât necesității de a avea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
4 aprilie 1928, În comuna Cucerdea, județul Mureș. Naționalitatea: română. Originea și apartenența socială: muncitorească. Profesia de bază la Încadrarea În MAI: electrician. Funcții În organizații politice, de masă și obștești: membru PCR din 1946; activist În Biroul Județenei Tineretului Progresist după absolvirea școlii electorale de 21 de zile de la Mârșa - Avrig (1947); activist la Secția Organizatorică a Județenei PMR Târnava Mică (1949). Studii civile: școala profesională de ucenici Târnăveni (1942-1946); Liceul În Tulcea și Constanța (1961-1966); Facultatea de Drept (1970-1975
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
crearea unei infrastructuri bune, industrializarea, dezvoltarea marilor exploatări agricole, implementarea unui Învățământ de masă. Partidul a folosit, de altfel, drept simbol electoral „soarele”, siglă utilizată de comuniști la alegerile din 1947. Identificându-se drept „reprezentant și continuator legitim al tradițiilor progresiste ale mișcării socialiste și muncitorești” din România, PSM s-a opus, de la Începutul activității sale, „aneantizării” rolului pe care fostul partid unic Îl avusese În istoria României. În acest context, atât ziarul oficial al partidului, Socialistul, cât și revista Vremea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nevoie de talent. Are nevoie de cultură: o găsește, să zicem, în biblioteci sau în școala pe care o urmează (...). Avem o școală de literatură (...). Talentul nu-l poate da școala odată cu diploma (...). Scriitorul trebuie să pătrundă în întregime literatura progresistă a poporului nostru de la începuturi până astăzi (...) Iată o serie de postulate pe care nu le poate ocoli nici un scriitor talentat. Dar scriitorul de talent mai are nevoie de o răbdare susținută și de o statornicie rară (...). Fără credință, fără
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
accepție metafizică. Iată ce scrie I.G. Astahov: «Secretul eternității artei constă în obiectivitatea veridicului ei (...)». G.F. Alexandrov ajunge la aceiași încheiere: «tov. Stalin a spus mărețele și înțeleptele cuvinte: „Numai poporul este nemuritor, restul e trecător...”. Fapt este că operele progresiste de seamă ale literaturii și artei, care oglindesc veridic experiența și viața maselor populare, sunt și ele nemuritoare. Ele nu pot fi legate numai de condițiile sociale în care au apărut, deși ele nu pot fi înțelese fără să se
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Român, Consiliul de Miniștri al R.P.R. și Prezidiul Marii Adunări Naționale a R.P.R. Către toți membrii Partidului Muncitoresc Român, către toți oamenii muncii din R.P.R. • Gheorghe Gheorghiu-Dej. - Stalin - Eliberatorul popoarelor • Uniunii scriitorilor Sovietici - Moscova • Mihail Sadoveanu -Marele geniu al omenirii progresiste • G.Călinescu. - O figură gigantică a istoriei • Geo Bogza.- Eroul Marii Revoluții • A. Toma - Viață dați stalinistului gând! • Dan Deșliu - Pentru Stalin! • Eugen Frunză - La monumentul lui! • Eugen Jebeleanu - Sboară, gând • Veronica Porumbacu - În noaptea de 5 Martie • V.M. Sidelnicov
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la lettre! Vladimir Tismăneanu: Avant la lettre și prooccidental. Structura lui mentală era de așa natură. Este interesant că el vine dintr-o familie din zona Bihorului. A intrat În mișcarea a ceea ce s-a numit la momentul respectiv „Tineretul progresist”, și pe urmă „Tineretul studențesc” din cadrul UTC. A făcut-o din convingeri de stânga, el fiind un om al stângii și având, cred, propriile șocuri. Ar fi foarte interesant dacă ar vrea să-și publice memoriile. De altfel, există foarte
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
din probabil realele păcate sociale ale Americii. De aceea s-a și născut mișcarea drepturilor civile. Brucan nu vedea Însă și partea cealaltă. Este ca În lucrarea prea puțin meritorie a lui Mihail Ralea, Cele două Franțe: una era socialistă, progresistă și minunată! După cum spuneam, există continuitate Între România comunistă și cea postcomunistă În a accepta importanța legitimității. Așa cum ai amintit mai devreme, prin simpla eroziune, coroziune, Îmbătrânire, Îmblânzire, prin trecerea timpului, multe lucruri care s-ar fi putut face rapid
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
românii, sârbii, croații, maghiarii sau slovacii au descoperit posibilitatea legăturii cu Europa, au găsit calea de acces spre scrieri, ideologii, concepte politice și religioase. Mai târziu, reformismul lui Iosif al II-lea a deschis larg drumul Iluminismului, a cucerit intelectualitatea progresistă a popoarelor aflate în inferioritate politică. Noile școli înființate în Transilvania, în Serbia și Ungaria, dar mai ales frecventarea marilor centre universitare precum Viena, Roma, Göttingen și Lwow au contribuit la formarea unei elite în rândul căreia excelează clerul și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
istorie naturală, în toate limbile. Între autori figurează Révay Miklós, Luby KĂroly, PĂl GĂspăr, Daniel Mitterpacher, Antun Mandić. Implicațiile sunt din ce în ce mai mari, dacă observăm că acum începe generalizarea învățământului în limba maternă, adoptarea noilor metode pedagogice. Cărțile ilustrează politica învățământului progresist al iosefinismului. Pentru școlile secundare, tipografia publică manuale de științele naturii, aritmetică, geometrie, fizică, istorie naturală, logică și drept natural. Toate redactate într-un spirit nou. Manualele universitare apar și ele deseori însoțite de câte o operă științifică a profesorilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
asupra ideologiilor, mai apoi asupra condițiilor de existență materială. Trecând prin perioada reformelor inițiate de sus, continuând să reziste în epocile de reacțiune când Biserica reînvie, invadând universitățile prin vechii iezuiți ori acționând prin protestanții ce renasc, intelectualitatea cu vederi progresiste își extinde pe nesimțite influența și autoritatea. Organizează biblioteci și cercuri de lectură, asociații savante, cluburi pentru dezbateri politice, pentru popularizarea marilor cărți iluministe sau a jurnalelor interzise de cenzura monarhică introdusă de Francisc I. Caută o unitate, o grupare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în paginile acestui capitol sperăm că reiese limpede faptul că nu se poate apela la etichetări de proveniență stricto sensu socială, economică, națională ori religioasă. Mai ales că, pe treptele culturale, adesea, lucrurile iau întorsături cu totul neașteptate: de la forme progresiste, la atitudini obscure. Mai apoi, comuniunea cu Europa este dependentă doar în primă instanță de proveniență socială; afirmarea propriu-zisă a intelectualității, măcar în faza stabilirii punților de legătură, este una care tinde spre universalizare. Cel mai bun exemplu sunt lojile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
monografia Alecu Russo. Omul, opera. Tributar până către sfârșitul deceniului al șaptelea din secolul trecut unui concept sociologizant de literatură, B. a contribuit din plin la așa-numita „reconsiderare” a clasicilor, la „valorificarea științifică a moștenirii literare”, prin sublinierea laturilor „progresiste”, ca și a „erorilor ideologice” ale diferiților scriitori. În Prezentare succintă a literaturii române din revista „Limbă și literatură” (1961), el disocia tranșant între „forțele progresiste” și „pozițiile reacționare”, considerând, de pildă, drept „curente diversioniste” și „retrograde” nu doar sămănătorismul
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
așa-numita „reconsiderare” a clasicilor, la „valorificarea științifică a moștenirii literare”, prin sublinierea laturilor „progresiste”, ca și a „erorilor ideologice” ale diferiților scriitori. În Prezentare succintă a literaturii române din revista „Limbă și literatură” (1961), el disocia tranșant între „forțele progresiste” și „pozițiile reacționare”, considerând, de pildă, drept „curente diversioniste” și „retrograde” nu doar sămănătorismul și poporanismul, dar și simbolismul. Prezentare... e de fapt un „îndreptar” maniheist, sumă a tuturor etichetărilor și tezelor „realismului socialist”. În acest spirit sunt „reconsiderați”, în
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
de Gorj în Camera Legislativă. Ca om politic, a fost încă din anii 1854-1855 un unionist militant. Spre sfârșitul deceniului 1850-1860, convingerile sale politice îl aduc în rândurile așa-zișilor conservatori. A redactat gazetele „Timpul”, „Secolul”, „Unirea” și, probabil, „Conservatorul progresist”. Călătorea mult în străinătate și, în 1855, a publicat impresii de călătorie din Italia, iar câțiva ani mai târziu, alte „suvenire de voiaj” din Franța. Interesul pentru literatură l-a făcut să rezerve o bună parte din paginile publicațiilor pe
BOSSUECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]
-
consistente, deși sociologismul vulgar, schematismul continuă să impieteze judecățile asupra unor personalități și orientări culturale majore. Titu Maiorescu și Junimea sunt sancționați pentru „concepția reacționară”, în timp ce G. Ibrăileanu, C. Dobrogeanu-Gherea, colaboratorii revistei „Contemporanul” sunt valorizați numai ca promotori ai ideilor progresiste: Ibrăileanu, omul (1959), Contemporanul și vremea sa (în colaborare cu Zoe Dumitrescu, 1959). După monografia Mihail Sadoveanu. O biografie a operei (1963), o mențiune specială trebuie acordată masivei lucrări Ion Creangă (1969), o reluare a biografiei marelui humuleștean pe o
BRATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285870_a_287199]
-
detronarea universalismului clasic de către iluminism, pentru a marca în sfârșit rolul conștiinței istorice a autorilor în romantism și în realismul critic al secolului al XIX-lea. Condamnarea estetismului englez (Oscar Wilde) și a modernismului (Joyce, Proust), cât și evidențierea „caracterului progresist” al operelor de „autentică evocare istorică” ce ar apărea din belșug în literatura realist-socialistă decurg din teza pe care autoarea insistă să o ilustreze, deși demonstrația se arată în total dezacord cu profunda cunoaștere a fenomenului literar. Aceeași opinie despre
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
Camoens, și-l găsesc în Victor Hugo, idolul tinerei generații. Hugo este francez, este modern, este revoluționar. A vorbit despre umanitate. A suferit din pricina tiraniei. Modelul perfect al generoșilor de la Coimbra, care visează să transforme patria lusitană într-o Franță progresistă, e o Franța de belșug și libertate, cu o nobilime și Biserică îngenuncheate. Adevărul este că tinerii aceștia își iubesc, în felul lor, țara; o vor însă aidoma modelului lor parizian. Cred, sincer, că Portugalia nu-și va recăpăta locul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
persoanelor. Doctrinele nu-l interesau. Cât de sterpe și de inactuale erau partidele de guvernământ o dovedește nu numai crescânda popularitate a mișcărilor revoluționare și republicane, ci chiar procesul de dezagregare ce are loc în sânul acestor venerabile partide. Tinerii progresiști și regeneratori înțeleg că momentul istoric îi depășește, iar pentru că structura politică sau conducerea partidelor din care fac parte nu îngăduie o readaptare în conformitate cu cerințele ceasului, ei trec fățiș în disidență. Joîo Franco rupe unitatea partidului regenerator, în 1901, creând
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]