628 matches
-
apare ca element obligatoriu, sub forma marilor călătorii maritime. Dar dacă ființa mării nu putea fi cunoscută decât prin străbaterea ei, mai însemna oare atunci că limita ei era dată? Oare nu era ea mereu de atins? Inclusă în sistemul proiectiv al atingerii, limita nu mai era die vorhandene Grenze, proprie corpurilor perceptibile nemijlocit și simultan, care lâncezesc în imperiul limitelor date și care, pentru cei ce se complac în preajma lor, generează, corespunzător, o mare lene a spiritului. În orice călătorie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o transformă în "dincolo", în obiect al încercării, al limitei de atins. Trebuie să reținem că în scenariul peratologic căruia încercăm să-i trasăm contururile "dincolo" nu înseamnă pășirea în regiunea situată în afara limitei, ci limita însăși introdusă în sistemul proiectiv al călătoriei. Limita este țărmul celălalt, regiunea situată "de partea cealaltă" în raport cu țărmul de pe care călătoria începe. Limita nu este nici o clipă resimțită în negativul ei (și, anticipând, putem spune că la greci ea nu a fost niciodată resimțită astfel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îmbinat elementele obiective și subiective ale semantismelor radicalului *per- într-un complex care, la început, a vizat cucerirea unor limite așezate dincolo de puterea percepției imediate? Pentru lumea spiritului, marile călătorii originare au avut semnificația transpunerii limitelor fizice într-un sistem proiectiv care a făcut cu putință deschiderea dialogului dintre conștiință și limită. Neutralitatea lumii fizice a fost anulată, în măsura în care ea a devenit obiectul și prilejul unei încercări (peira). De aici și până la conștiința limitelor proprii, dar și a "încercării" lor, nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care este forma desăvârșită făurită în Atelierul divin al creației, reprezintă chipul în care Voința, Unul Originar, își celebrează eliberarea supremă. Scenariul acestei apolinii divine, funcționând terapeutic față de Creatorul ei, este reeditat întocmai în Geneză. Înainte de a deveni cumpănire, stare proiectivă a Facerii, plutirea lui Dumnezeu peste ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fapt un astenic, bântuit de o înzestrare pe care morbida lui neîncredere în sine a boicotat-o, aproape a reprimat-o, făcând astfel totul pentru a se așeza în tabăra celor care-și trăiesc înfrîngerea într-o manieră fictivă și proiectivă, înainte de a fi dat vreo bătălie, deci înainte de a fi cunoscut fiorul încleștării cu materia rezistentă a ceva din afara sa. Speriat de tot ceea ce ar trebui să întreprindă, ușor valetudinar și făcând din propria lui risipire și inerție carcasa în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
jurnalului, care este și unic personaj. Rezultă de aici că viețile lor coincid? Răspunsul este: da, în posibilul lor. Splendoarea afectivității umane vine din faptul că ea este mai vastă decât realitatea unei experiențe trăite. Ea este, în esența ei, proiectivă și din această cauză ea poate trece dincolo de granițele unei vieți și poate străbate până la limita ultimă a experienței umane. Telescopate la scara omenirii, toate viețile se întîlnesc; se întîlnesc în posibilul lor. Aș fi putut trăi asta", "aș fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ei, numai pe buzele unui copil bolnav murmurul și delirul își păstrează prestigiul intact, numai în ochii rătăciți ai unui copil neajutorarea este infinită și suferința completă, uimită și, în esența ei, de neînțeles. Toate aceste lucruri le-am trăit proiectiv, ducîndu-le dorul, crestat de lipsa lor până în străfundul sufletului, căutând să le compensez mai târziu și mutîndu-le, din prea lunga frustrare, într-un registru aproape matern. Eram la Heidelberg în 1983, ca bursier al fundației Humboldt, când el a împlinit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
primul rând repetiția oricărei reacții anterioare, repetiția patologică a problemei subiectului în relația sa cu analistul, a dorințelor și fantasmelor sale inconștiente, în procesul consilierii transferul se realizează între cele două Euri. Astfel, în prima etapă se produce un „transfer proiectiv” de la client către consilier. Clientul proiectează asupra consilierului propriile sale „probleme” ca întrebări legate de anumite situații critice personale cu care este confruntat iar consilierul preia întrebările clientului pentru a-i oferi acestuia răspunsuri. În cea de-a doua etapă
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
introvertiți și mai submisivi și, de asemenea, prezintă mai multe probleme emoționale. Dată fiind această situație, E.S. Levine (1956) a selectat participanții în funcție de scorurile ridicate la QI , iar patternurile de personalitate ale persoanelor deficiente de auz, rezultate în urma aplicării Testului proiectiv Rorschach, au fost astfel sistematizate: (1) o subdezvoltare pronunțată la nivelul formelor conceptuale ale activității mintale; (2) o subdezvoltare la nivel emoțional; (3) o întârziere substanțială în înțelegerea dinamicii relațiilor interpersonale; (4) o perspectivă extrem de egocentrică asupra vieții; (5) un
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
numai mitic, în fabulă, dar și direct, în teoreme. Poarta prin care poți aborda lumea greacă - fără de a cărei cunoaștere, după părerea mea, 1 Geometria algebrică, teoria numerelor, teoria integralelor abeliene (schema: teoria clasică sau teoria generală a idealelor). Geometria proiectivă, părți din calculul probabilităților și teoria cuantelor (schema: teoria structurilor). Funcțiunile automorfe și formele Klein-Clifford ale planului lui Bolyai-Lobacevsky (schema: grupuri infinite discontinue) (n.a.). cultura cuiva nu poate fi socotită completă - nu este obligatoriu Homer. Geometria greacă e o poartă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vrafurile mele de CD-uri, am dat de unul ce cuprindea teste de personalitate sub forma unor joculețe amuzante, intuitive, frumos colorate, de ți-era mai mare dragul să le privești. Între atâtea și-atâtea bine-cu nos cute teste proiective, care-ți cereau să desenezi o fami lie, un om, un copac etc., se afla și cel numit „Who Am I?“, ceva mai primitiv ca grafică, dar atrăgător prin structura sa cumva deosebită con ceptual. Pe scurt, ți se cerea
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
categorii. Când un copil este adus de urgență la psihiatrie, medicul pune o serie de întrebări pentru a evlua situația generală, memoria pe termen scurt și lung, perspicacitatea și capacitatea de concentrare sau atenția copilului. Psihiatrul face astfel o evaluare proiectivă. o evaluare a stării de sănătatea mintală. o evaluare funcțională. un plan de intervenție comportamentală. Consecința cazului Larry P. contra Riles a fost aceea că evaluările proiective au fost interzise în California. intervievarea clinică a copiilor a fost considerată neconstituțională
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
perspicacitatea și capacitatea de concentrare sau atenția copilului. Psihiatrul face astfel o evaluare proiectivă. o evaluare a stării de sănătatea mintală. o evaluare funcțională. un plan de intervenție comportamentală. Consecința cazului Larry P. contra Riles a fost aceea că evaluările proiective au fost interzise în California. intervievarea clinică a copiilor a fost considerată neconstituțională. a fost blocat accesul minorităților la programele de educație specială. folosirea testelor de inteligență la copiii de culoare în vederea plasării în programe de educație a fost considerată
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Sistemul se sprijină pe ideea că, procesele creative nu se dezvoltă de la sine, ci reprezinttă deprinderi / atitudini ce pot fi învățate și exersate prin metode și tehnici adecvate. În lumea reală 16 succesul depinde de o gândire creativă, constructivă și proiectivă. ( Carmen Crețu, 2005, p.9) Fiecare din teoriile prezentate au contribuit, în felul lor specific, la clarificarea unor dimensiuni expresive pentru creativitate, întrucât cercetători izolați sau care aparțineau diferitelor curente psihologice au încercat să dezlege enigmele creativității. CAPITOLUL II II
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
gen de proiecție este constatabil și în viața cotidiană, unde e ușor de observat cum își atribuie oponenții, de numeroase ori, mult mai multe și mai grave lucruri decât profesează în realitate. Tehnicile analizate mai sus au avantajul, spre deosebire de cele proiective, mai avansate, că sunt relativ simplu de administrat și interpretat. Însă în afara unor inconveniente comune tuturor metodelor indirecte, care vor fi discutate la sfârșitul paragrafului, semnalăm aici ca limită specifică: din chiar principiul pe care sunt construite aceste tehnici, rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai ales, prin compararea descrierilor realizate de subiect cu informații din alte surse referitoare la persoanele caracterizate de el. S-ar putea reliefa astfel mai pregnant coeficientul personal în perceperea și interpretarea semenilor și a situațiilor. În clasa tehnicilor (semi)proiective pot fi incluse și procedeele bazate expres pe principiul selecției și distorsiunilor în percepție, memorie și raționament. Se consideră că abaterile, erorile săvârșite de subiecți în memorie, percepție, judecată, având o anumită constanță și direcție, sunt în legătură cu valorile și atitudinile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ușor de dat. La un alt nivel - eșantion de ordinul sutelor -, alături de acest chestionar se utilizează și scări de atitudine, analiza de documente etc. În fine, pe un lot de ordinul zecilor de familii, la metodele precedente se adaugă teste proiective, interviuri de grup, interviul narativ-biografic și chiar observația directă și alte metode nonverbale. O altă modalitate de a reduce costurile materiale, dar păstrând reprezentativitatea este utilizarea eșantioanelor contrastante (Radu, 1994b). Ele se introduc atunci când nu urmărim o descriere generală a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
grupate pe următoarele domenii: interacțiuni maritale și familiale; calitatea de părinți (îngrijirea și educarea copiilor); rolurile și puterea în sistemul familial; adaptarea în familie. Tehnicile diferă nu doar ca tematică și variabile abordate, ci și ca principii de construcție: directe, proiective, scală Lickert, ierarhizare, interviu semistructurat. Iată două exemple (apud Touliatos et al., 1990): Calitatea comunicării coparentale (C.R. Ahrons și J. Goldsmith) urmărește măsurarea variabilei „conflictul și suportul (cooperarea) în relațiile dintre părinții divorțați”. Se utilizează ca interviu semistructurat, dar poate
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Test, CAT), elaborat de L. Bellak și S. Bellak, este o adaptare pentru copii a cunoscutului TAT. Prin el se studiază variabilele ce vizează personalitatea copiilor, nivelul de adaptare la viața familială și percepția relațiilor din familie. Este o tehnică proiectivă ce constă din zece cartoane pe care sunt reprezentate animale și scene din viața lor. Copiii (de la 3 la 10 ani) sunt rugați să spună povestiri pe marginea acestor desene. Scenele au fost astfel selectate încât să se refere și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tot mai des expresii ca: pentru perfecționarea sistemului de pregătire a sportivilor de performanță trebuie să elaborăm „modelul campionului”, sau „modelul de concurs”, sau „modelul pregătirii tehnico-tactice”, etc. Acestea evidențiază paleta foarte largă de aplicare a modelării, începând de la etapa proiectivă, la concepție, a antrenamentului, unde metoda este fundamentală, mergând apoi în etapele ulterioare de aplicare practică sau experimentarea modelului. În antrenamentul sportiv , modelele au un caracter pronunțat prospectiv, chiar de ipoteză, având în vedere proiectarea lor în viitor. Realizarea acestei
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
că această calitate a ființei umane, garantată în prealabil, devine scop (im)posibil de atins, după caz și în funcție de factori care nu țin de opțiunea umană, cum ar fi, bineînțeles, "sângele". În al doilea rând, Hitler apelează la un "instrument proiectiv"405, cu alte cuvinte, la "procesul "curativ" prin care cineva se debarasează de propriile neajunsuri proiectându-le asupra unui țap ispășitor, astfel garantându-și purificarea prin disociere"406. Această trăsătură, observă Burke, este prin excelență medicală, întrucât, cum știm, o dată ce
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
structura ei de funcționare și de organizare, în care pot fi implicate diferitele elemente componente și conexiunile lor reciproce, mai ales pe linia relației subiect-obiect al educației. Desigur că și astăzi, conceptul de acțiune face obiectul a numeroase analize, preponderent proiective, metodologice, pe terenul științelor umane și sociale, de la simple înregistrări de opinii empirice, până la dezbateri epistemologice referitoare la esența, rolul praxisului. De fiecare dată s-au formulat modele interpretative asupra acțiunii rezultate din raportarea la contextele de cercetare, la metodele
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de gen), • în determinările economice (pentru formarea competențelor, a pregătirii pentru viața profesională), • în nevoia realizării interculturale a dezvoltării (în înțelegerea și promovarea tradițiilor culturale variate), • în sprijinirea dezvoltării spirituale (educația confesională diversificată), • în conceperea managementului (soluții variate administrative, organizatorice, proiective, metodologice), • în problematica politicii educaționale (rezolvarea așteptărilor diferitelor grupuri sociale, culturale), • în respectarea principiilor ecologice, ale dezvoltării durabile ale mediului, • în diversificarea instituțiilor educative, alături de cele oficiale (clasicul sens al alternativelor educaționale). Paradigma alternativelor educaționale a rezultat, dincolo de aceste determinări
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
maturizării profesionale, ea chiar poate fi considerată ca o alternanță formativă și asupra cărui rol însuși profesorul să fie conștientizat, să devină un fapt al metacogniției. Oricum, o formare de calitate a profesorilor trebuie să fie o formare în alternanță proiectivă, organizatorică, metodologică, ca articulare a formării teoretice și a celei profesionale, a celei inițiale și a celei continue, în diferite stagii propuse și cu participarea a variate grupuri interdisciplinare de formatori. Alternanța și cea cognitivă, cea metodologică și cea organizatorică
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
promovării paradigmei centrării pe educat, în sensul diminuării sau eliminării acestor limite, al atenției acordate flexibilizării contextului pedagogic, al acceptării alternativelor în conceperea modelelor de ID sau a alternativelor metodologice de realizare practică, al valorizării evaluării formative, al acceptării reconstrucției proiective în baza reflecțiilor și a folosirii acțiunilor-cercetare, al sporirii interactivității educator-educat, al schimbării rolurilor acestor actori ș.a. 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării In fond, designul a exprimat la acea etapă tocmai un mod tehnologic, chiar ingineresc de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]