1,605 matches
-
economice au declanșat - și au fost susținute de - schimbări sociale la fel de importante, chiar dacă numai unele dintre ele au fost intenționate. Structura socială a României comuniste era dominată de doar trei mari grupuri sociale și ocupaționale: proletariatul industrial, țărănimea cooperatoare (un proletariat agricol plătit mai degrabă în produse decât în bani) și o clasă mijlocie alcătuită din funcționari administrativi și ai instituțiilor economice și sociale, intelectuali angajați de stat și o pătură subțire de mici întreprinzători și self-employed ce se dezvoltase în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dintre ei acoperă însă o suprafață de acțiune națională și chiar internațională, așa încât denumirea este inadecvată. Dar, în esență, ei alcătuiesc principala clasă socială beneficiară a postcomunismului românesc, aflată în competiție atât cu vechea societate comunistă (actuala țărănime și urmașii proletariatului comunist), cât și cu elitele diverselor alternative ale tranziției postcomuniste, între care foștii proprietari ai perioadei interbelice, elitele „minoritare” - de la intelectualii disidenți, la „revoluționarii anticomuniști” -, clientela lor economică și administrativă și, nu în ultimul rând, capitalul străin care, împreună cu grupurile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale societății postfeudale românești - boierii și burghezia urbană -, ci și o bună parte a clasei mijlocii românești, alcătuită (atunci ca și acum) din funcționari ai statului, liber-profesioniști, intelectuali, dar și întreprinzători privați, negustori și arendași, iar în final chiar și proletariatul industrial și semiindustrial din urban. Urmărită pe aceste dimensiuni și cu bunăvoință, România se „occidentalizează” pe direcțiile principale ale ceea ce, acum, denumim tranziție către lumea capitalistă occidentală dezvoltată. De partea cealaltă însă, dezvoltă o serie de caracteristici proprii, care au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pământului vor crea prosperitatea României prin intermediul acelei clase de „gospodari” agricoli, proprietari de pământ și producători de produse agricole pentru ei înșiși și pentru piață (Adăniloaie și Berindei, 1967), în opoziție atât cu lumea neprosperă a iobăgimii, dar și a proletariatului industrial, situație pe care Bălcescu o dorea rezervată străinilor (Bălcescu, 1960). Principele - și apoi regele Carol I - a acceptat reforma agrară, dar tranziția coordonată de el a fost axată pe transformarea urbanului, și nu a ruralului. El era convins că
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
revoluționarii de profesie” ai Partidului Comunist, de asemenea salariați, dar într-o economie paralelă cu cea dominantă. Or, pentru întreaga perioadă a tranziției comuniste, normalitatea socială nu a cuprins niciodată mai mult de o minoritate a populației. La sfârșitul comunismului, proletariatul industrial, împreună cu anexele sale, inclusiv pensionarii și ceilalți dependenți, nu reprezenta majoritatea populației țării. Cu toate acestea, în măsura în care a produs prosperitate - și, o bună parte din istoria sa, comunismul a produs prosperitate -, aceasta a fost puternic restricționată doar la populația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socială. Restul populației a fost utilizată mai degrabă ca resursă pentru prosperitatea normalității sociale, supusă lipsurilor în grade diferite. Mediul rural este cel mai bun exemplu și, în același timp, cel mai bun contraexemplu. Deoarece normalitatea socială se referea la proletariatul industrial din zonele urbane, uriașa populație de țărani a societății românești a fost inclusă într-un sistem anex - cel al CAP-urilor care, deși teoretic dispuneau de un statut special al proprietății, în practică utilizau un sistem de „pseudonormalitate socială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și reeșalonarea preferențială a datoriilor clientelei politice și până la privatizările preferențiale. Semnificativ în noul sistem de normalitate socială al societății postcomuniste este tocmai faptul că marea majoritatea a populației - cele mai mari grupuri sociale - rămâne în afara structurii sociale fundamentale. Țăranii, proletariatul industrial și pensionarii (o altă formă a proletariatului industrial) sunt împinși către excepționalitate socială. Cu atât mai mult devin excepționali social grupurile sociale situate oricum în afara normalității, aproape indiferent de tipul de normalitate utilizat: femeile singure și orfanii, bolnavii psihic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
până la privatizările preferențiale. Semnificativ în noul sistem de normalitate socială al societății postcomuniste este tocmai faptul că marea majoritatea a populației - cele mai mari grupuri sociale - rămâne în afara structurii sociale fundamentale. Țăranii, proletariatul industrial și pensionarii (o altă formă a proletariatului industrial) sunt împinși către excepționalitate socială. Cu atât mai mult devin excepționali social grupurile sociale situate oricum în afara normalității, aproape indiferent de tipul de normalitate utilizat: femeile singure și orfanii, bolnavii psihic, deținuții, familiile monoparentale, persoanele fără proprietate, minoritățile sexuale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
diferența că ea a supraviețuit în instituții speciale ale intelectualității și nu în societate în ansamblul ei. Pe tot parcursul comunismului, politicienii comuniști au pus eșecurile lor pe seama „mentalității mic-burgheze” a acelor categorii de populație care nu făceau parte din proletariatul industrial. Forma practică cea mai puternică a acestei paradigme a „mentalităților” a fost așa-numita „revoluție culturală” din China. În România, ea a luat forma unei doctrine politice a „rămășițelor” culturale, ideologice și atitudinale ale fostei societăți burgheze care se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sau să se revolte ca și țărănimea franceză din secolul al XIX-lea (Marx, 1966). Ca și în alte țări foste comuniste - Polonia sau Germania de Est -, soarta regimului politic comunist și a organizării comuniste a societății depindea de atitudinea proletariatului industrial. Atâta vreme cât cei 6 milioane de muncitori industriali susțineau forma comunistă de organizare a societății, regimul politic comunist nu avea de ce să se teamă. Dintre toți politicienii români și est-europeni, Ceaușescu a intuit probabil cel mai bine acest adevăr fundamental
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
radicale în viața altor milioane de oameni. Salariații care, până atunci, lucrau în întreprinderi capitaliste au rămas salariați, dar în întreprinderi aflate în proprietatea statului, ocupând aceleași locuri în ierarhiile producției, ca și în cele sociale. Schimbarea locului pe care proletariatul îl ocupa în ierarhia politică nu a afectat semnificativ viața cotidiană în gospodăria lor de muncitori industriali; nici condițiile de muncă, nici veniturile și nivelul de trai nu s-au modificat semnificativ. În timp, orașul s-a modernizat, iar populația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Cea mai importantă schimbare a constat în inversarea rolurilor adoptate de populație și clasa politică. Istoria dezvoltării capitalismului este istoria victoriei treptate a populației și societății împotriva clasei politice a societății medievale. O populație din ce în ce mai numeroasă, formată din burghezie și proletariat, se răzvrătește împotriva unei ordini sociale întemeiate pe relația dintre nobilul proprietar de pâmânt și țăran. O face, pe de o parte, dezvoltând producția de bunuri non-agricole pe baza altor relații de proprietate decât cele care întemeiază producția de hrană
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o etapă ulterioară); de data aceasta, capitaliștii nu trebuie să-și aducă forța politică inferioară la nivelul puterii economice incontestabile pe care o au, ci, dimpotrivă, viitorii capitaliști domină politica statului, dar nu au capital; de data aceasta, industria și proletariatul nu cresc treptat, ajungând să domine structurile economice și sociale ale societății, ci, dimpotrivă, se restrâng. Iar capitalul care se naște inițial nu este cel industrial, ci, dimpotrivă, cel comercial. Ca urmare, în primii ani de după revoluție ne aflăm în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politică românească reunea un amalgam de grupuri politice ilustrând trei opțiuni fundamentale cu privire la privatizare. Primul grup, cel mai numeros și care a și câștigat alegerile în 1990 și 1992, reprezenta interesele capitalului industrial, despre care deja am vorbit, și ale proletariatului industrial care, în materie de privatizare, susținea poziția managerilor. Acest grup milita pentru o privatizare limitată în industrie, considerând că mai importantă este restructurarea și înnoirea tehnologică în economie, gestionarea rațională și strategică a resurselor și recâștigarea unor noi piețe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
condus de Ion Iliescu, considera privatizarea o anexă necesară și benefică pentru o economie privită drept un soi de „capitalism de stat”, fără a fi, însă, denumită în acești termeni. Dominată social și politic de combinația dintre managementul industrial și proletariatul industrial și în acord cu „viziunea” intelectualității tehnice cu privire la căile de dezvoltare economică și socială a țării, alegerea făcută imediat după prăbușirea comunismului putea fi caracterizată prin câteva trăsături definitorii. Prima și cea mai importantă se referea la sursa problemelor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
când s-a trecut la transferul proprietății către management pe scară relativ largă - procesul de privatizare prin MEBO -, privatizarea în masă și-a redus cuprinderea, de la întreaga populație, doar la angajații întreprinderilor privatizate: managementul prelua proprietatea prin intermediul și cu sprijinul proletariatului, o forță socială și politică ce nu a putut fi ignorată până prin anii 1995-1997. Ea mai era în funcțiune și în pragul integrării europene, în momentul când privatizarea ajunsese suficient de departe pentru a cuprinde cea mai importantă dintre toate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au intrat în arenă și s-au pronunțat cu privire la privatizare, în primii ani de trecere la o economie de tip capitalist a avut ținte minore, iar influența ei a fost redusă în comparație cu cea a principalului actor social și politic postrevoluționară - proletariatul industrial. În primii ani de după revoluție, proletariatul industrial, împreună cu manangementul industriei socialiste nu susțineau privatizarea pe scară largă a economiei, din motive deja analizate. În schimb, mica burghezie socialistă a fost un factor foarte activ al presiunilor pentru privatizare, dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pronunțat cu privire la privatizare, în primii ani de trecere la o economie de tip capitalist a avut ținte minore, iar influența ei a fost redusă în comparație cu cea a principalului actor social și politic postrevoluționară - proletariatul industrial. În primii ani de după revoluție, proletariatul industrial, împreună cu manangementul industriei socialiste nu susțineau privatizarea pe scară largă a economiei, din motive deja analizate. În schimb, mica burghezie socialistă a fost un factor foarte activ al presiunilor pentru privatizare, dar la periferia sistemului socialist, adică în zona
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
burghezie a postcomunismului s-a separat, mai repede decât alte categorii sociale, într-o pătură cu venituri ridicate și una aflată, dacă nu în pragul sărăciei, în orice caz la un nivel de venituri și de trai asemănător celui al proletariatului. Lipsa de apetit a micii burghezii pentru accederea la situația de capitalist „autentic”, preocupat cu prioritate de dezvoltarea afacerii pe care o conduce și mai puțin de simpla creștere a consumului și securității financiare proprii, a condus, în cele din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din administrație. Nici măcar în socialism nu se putea considera administrația publică aparține în întregime micii burghezii. La baza piramidei ierarhice care ordona funcționarii publici se afla o populație ale cărei venituri, statut social și privilegii erau chiar inferioare celor ale proletariatului industrial. La vârf însă, lucrurile stăteau cu totul altfel, căci managementul instituțiilor administrative era, fără îndoială, o componentă importantă a rețelelor de relații interpersonale care defineau „suprafața” micii burghezii socialiste. De fapt, fără aceștia, succesul funcționării rețelelor ar fi fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
țărănești a perioadei interbelice, cu înapoierea ei tehnologică și de nivel de trai (Pasti, Miroiu și Codiță, 1997). Industria se restrânge dramatic, la numai un fragment al ei, și încă nici măcar cel mai bun, dovadă că, în ciuda scăderii numerice a proletariatului industrial (de la 3,4 milioane de muncitori în 1990 la numai 2,2 milioane în 1996, o scădere de 45%!), scade și productivitatea muncii în industrie. Structura consumului gospodăriilor se modifică dramatic, precum și modul de trai al populației, de altfel
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
predilect al povestirilor este lumea sfârșitului de secol XX, veac al anomaliilor istorice, în care s-au inventat comunismul și nazismul, lagărul de exterminare și gulagul, canalul, Sighetul și Gherla, colectivizarea forțată și planurile cincinale, lupta de clasă și dictatura proletariatului. Volumul de eseuri Bonjour, popor! (1995) reunește publicistica din anii când, în redacția revistei „22”, H. lua săptămânal pulsul societății postcomuniste timpurii. Autorul detectează două paradigme ale mentalității românești, proprii epocilor de reașezare și de confuzie istorică. Emblema uneia este
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
ani după război În Germania de Vest datorită colaborării sale cu regimul nazist. Harich a fost de asemenea condamnat pentru tentativele sale de „a concilia materialismul și idealismul” și pentru Încercarea de a introducere „gândirea burgheza” În marxism-leninism, privând astfel proletariatul de principala să armă. Condamnat că filosof și „conspirator” deopotrivă, arestarea lui Harich a jucat un rol declanșator pentru alte acuzații și procese. Cazul lui Ernst Bloch este diferit de cel al lui Harich, mai Întâi datorită prestigiului filosofului (Bloch
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
se numără întărirea „marelui partid”, întoarcerea la „tradițiile naționale”, la „limba Eliazilor, Bolintinenilor, Alecsandrinilor și Bălceștilor”, concomitent cu „păstrarea în întregime a avutului național”. Colaborările câtorva scriitori se pierd printre polemicile de partid sau printre discuțiile despre „politica viitorului” și „proletariatul orașelor”. Merită consemnată prezența lui Al. Macedonski (Antigrecismul, Simțirile în poezie, Romanelli), G. Bacovia (Rar), Mihail Cruceanu (Pastel de toamnă, Simțiri deșarte), Eugeniu Sperantia și Al T. Stamatiad. După „Adevărul” se reproduce notița Poetul Macedonski la Paris, conținând aprecieri ale unor
LIGA CONSERVATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287804_a_289133]
-
postbelici. Finalmente, cartea ajunge să propună o frescă dramatică și impresionantă a vieții de zi cu zi într-o țară năpădită de „eliberatorii” sovietici, confruntată cu jafurile comuniste și cu lipsurile materiale, injustiția socială fiind principala armă în impunerea „dictaturii proletariatului”. Unul dintre personaje, Savin, constată la un moment dat: „În scurtul timp al dominației legionare, noțiunile de drept și justiție au mai fost călcate în picioare, e drept că nu în aceeași monstruoasă proporție ca sub stăpânirea «republicii populare». Justiția
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]