520 matches
-
pentru (mica?) glorie a acestei lumi scriitoricești în bulversare, că Victor Eftimiu va rămâne președinte de onoare al S.S.R. și apoi al Uniunii Scriitorilor din România până la moarte (1972). Exista o onoare scriitoricească ce străbătea fiorii apropierii acesteia forțate de proletcultism, de direcțiile și canalele iminentei reviste „Flacăra” (seria 1948 1951), de ghețarii estului victorios. Când spune că în privința lui Eminescu lucrurile sunt discutabile (subliniat în text), blândul Perpessicius își face iluzii că asemenea lucruri mai pot fi discutate în zorii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Crohmălniceanu, „Experiență, artă, gândire”, LCF, 1978, 13; Dumitru Velea, N. Tertulian sau „Philosophia rediviva”, R, 1978, 5; Georgescu, Volume, 169-173; Micu, Lecturi, 209-215; Mihăilescu, Conceptul, II, 98-103; Victor Ernest Mașek, Contribuții teoretice, RL, 1981, 11; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 344-348; Nițescu, Proletcultismul, 270-275; Micu, Ist. lit., 762-763; Popa, Ist. lit., I, 1094; Dicț. scriit. rom., IV, 545-547; Manolescu, Enciclopedia, 661-662. D. Mc.
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
teme de un nou val de tăcută nemulțumire. El trebuie să știe, la această oră, că soția sa este nedorită, ba chiar antipatizată. I-a conferit, printre altele, și conducerea sectorului cultural, pe lângă cel al cadrelor, și rezultatele se văd: proletcultismul revine, teroarea ideologică, clișeele anilor 50 reînvie. Manea Mănescu este destinat menținerii acestui echilibru între setea de putere încă nesatisfăcută a doamnei Ceaușescu și iluzia atotputerniciei soțului ei, în contextul unei nemulțumiri generale, atât de ordin material, cât și spiritual
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de literatură și artă”, iar din 28 octombrie 1950, „Organ al Uniunilor de Scriitori, Compozitori și Artiști Plastici din RPR”. Apărută la scurtă vreme după abolirea monarhiei, publicația este de orientare comunistă, prosovietică, instaurând jaloanele canonice ale realismului socialist și proletcultismului și trăgând o linie de cezură care va izola în trecut, pentru mult timp, valorile estetice ale literaturii și artei interbelice. Atitudinea reiese chiar din articolul-program, Argument, semnat de Eugen Jebeleanu. Atașamentul la principiile realismului socialist este afirmat și de
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
culturii, dar și al statului nostru popular”. În ciuda opacității ideologice a revistei, cu timpul dezbaterea culturală netrucată își face loc și aici. La Plenara Uniunii Scriitorilor cu privire la problemele poeziei, din februarie 1951, se pune pentru prima oară în discuție „pericolul proletcultismului”. N. Moraru, în discursul său, reprodus în F., susține că „proletcultul înseamnă schematism” și dispreț față de învățătură. Traducerile se fac cu preponderență din literatura rusă și sovietică (Cehov, Maiakovski, Tihonov, Lermontov), dar și din Arthur Rimbaud, Pablo Neruda, Louis Aragon
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
199-203; Ungureanu, La umbra cărților, 29-34; Ungheanu, Arhipelag, 393-401; Cristea, Domeniul, 368-373; Săndulescu, Continuități, 284-287; Pillat, Itinerarii, 359-366; Dimisianu, Opinii, 257-260; Grigurcu, Critici, 503-507; Eugen Simion, „Exaltarea autohtonă”, L, 1991, 13; Ioana Pârvulescu, Semnale de alarmă, RL, 1994, 33; Nițescu, Proletcultismul, 310-311; Gheorghe Grigurcu, O atitudine anticonservatoare, VR, 1995, 5-6; Gheorghe Grigurcu, G. Călinescu, o pasăre împăiată?, RL, 1996, 17; Gheorghe Grigurcu, Chiar din burta lupului, RL, 1997, 34; Mirodan, Dicționar, 9-21; Dicț. scriit. rom., II, 8-10; Dimisianu, Lumea, 376-381; Al.
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
mai ales, la 2 Mai, localitățile în care și-a conceput aproape întreaga operă. Din 1949 până în 1954, în ritm de câteva volume pe an (poezie social-politică și poezie pentru copii), C. devine una dintre cele mai obediente exponente ale proletcultismului. Contribuiseră la aceasta critica publicată în „Scânteia” din 1947 de ultradogmaticul Traian Șelmaru, intitulată Să smulgem din noi înșine pozițiile de autoapărare ale capitalismului, articol în care poeta era considerată, prin suprarealismul, ermetismul, ludicul versurilor sale, o demnă reprezentantă a
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
în care poeta era considerată, prin suprarealismul, ermetismul, ludicul versurilor sale, o demnă reprezentantă a ideologiei nonproletare, ca și antipatia fermă manifestată de Leonte Răutu. Deși se străduiește, după propriile mărturisiri, să scrie tot atât de prost precum alți confrați, corifei ai proletcultismului în acel moment, contribuțiile ei nu sunt nici atât de mediatizate, nici atât de lăudate pe cât și-ar dori. Și nici răsplata nu e pe măsură. După o perioadă de tăcere de aproape doi ani, revine la poezie în condițiile ceva mai
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Geo Șerban, Trista soartă a lui G. Călinescu, „22”, 1993, 23; Simion, Mercuțio, 80-83; Petre D. Anghel, Rodica Pandele, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic, București, 1993; Zaharia-Filipaș, Retorică, 117-151; Chihaia, Mărturisiri, 102-109; Nițescu, Proletcultismul, 188-209; Florin Mihăilescu, Posteritatea „Istoriilor” călinesciene, ST, 1995, 4-5; G. Călinescu, DRI, I, 276-280; Mănucă, Analogii, 184-188; Gheorghe Grigurcu, Însemnări despre G. Călinescu, CL, 1996, 5, 9, 10; Cornelia Ștefănescu, G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice”. Între document și realitate
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
165-171, 179-181; Dana Dumitriu, Le Roman de l’année 1984, CREL, 1984, 4; Ghițulescu, O panoramă, 276-279; Manea, Contur, 36-40; Condurache, Portret, 41-44; Raicu, Fragmente, 335-339; Iorgulescu, Prezent, 121-129; Holban, Profiluri, 184-203; Regman, De la imperfect, 83-91; Simuț, Incursiuni, 147-156; Nițescu, Proletcultismul, 260-265; Cosma, Romanul, II, 290-293; Alex. Ștefănescu, Paul Georgescu, RL, 1999, 46; Dicț. esențial, 332-335; Manolescu, Lista, II, 64-74; Popa, Ist. lit., I, passim, II, 758-759; Dicț. analitic, IV, 142-144. D.Mc.
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
învinsă, în fața aceleia a ideologiei revoluționare, biruitoare a marxism-leninismului, fantoma lui Maiorescu se zbuciumă inutil”. Manualele școlare păstrează același ton: „Țelul protagoniștilor ei [Junimii] era să transforme cultura românească într-un stâlp ideologic al claselor exploatatoare”. în ciuda acestui triumf aparent, „proletcultismul anilor ’50 avea în junimism un adversar mult mai redutabil și nu doar literar decât era capabil să își dea seama” (N. Manolescu). De altfel, în 1959 este punctul maxim al unei noi epoci/ere glaciare, care a început în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
multe replici la adresa monografiei, dar au fost nume importante, cartea fiind publicată într-un moment când libertatea de expresie era tot mai restrânsă. Astfel, Mircea Popa amintește că Maiorescu a supraviețuit și în „epoca celui mai înverșunat și mai obtuz proletcultism”, cuvinte grele la adresa cărții rostind și cel mai avizat specialist - Z. Ornea. Sunt însă și tăceri: unele firești (de aproape trei ani L. Rusu murise), altele, cum ar fi cea a lui N. Manolescu, la prima vedere oarecum neașteptate. Credem
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
după câștigarea alegerilor, fenomenul colaboraționismului istoriografic se accentuează extraordinar, mai ales pentru că puterea comunistă cultiva oportunismul la toate nivelurile. în plus, începe o politică culturală de propagare a marxismului și sovietismului. Acum se înființează instituțiile culturale procomuniste care vor impune proletcultismul, realismul socialist și materialismul istoric sovietizant: Editura Cartea Rusă (având o rețea națională de librării - 1945), Analele Româno-Sovietice (1946), Institutul de Studii Româno-Sovietice (cu filiale în Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș - 1947), Muzeul Româno-Rus (cu filiale în 27 de orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1970, p. 204. Apud I. Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator, Editura Politică, București, 1987, p. 49. Z. Ornea, Viața lui T. Maiorescu, vol. I, Editura Cartea Românească, București, 1986-1987, vol. I, p. 387. M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului, Editura Humanitas, București, 1995, p. 153. Anneli Ute Gabanyi, Literatura și politica `n România după 1945, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, p. 43. Almanahul literar, nr. 2-3, 1950. G`ndirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1989, coordonator științific Paul Caravia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1948-1965)”, `n Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Editura Academiei Române, Iași, 1999, p. 52. D.G. Burlacu, op.cit., p. 225. Miturile..., ed. cit., p. 17. Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992; Idem, Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Marin Nițescu, Sub zodia proletcultismului. O carte cu domiciliu forțat (1979-1995). Dialectica puterii. Eseu politologic, București, 1996; A.U. Gabanyi, Partei und Literatur in Rumanien seit 1945, München, 1975. Cornel Crăciun, „Arta plastică românească `n tranziție: 1944-1947”, Revista istorică, 1993, nr. 7-8, pp. 711-724. Viorel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Dumnezeu, /cuvântul/care închide și dezlănțuie prin sine/toate forțele/toate dimensiunile enorme ale lumii""). De acum Alexandru Lungu devine tot mai parcimonios cu propria-i prezență în viața culturală postbelică, reușind să supraviețuiască în următoarele două decenii tuturor presiunilor "proletcultismului" în diversele lui variante și etape, fenomenul devenit, de altfel, simptomatic și pentru alți reprezentanți ai acestei "generații a războiului" (Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Dimitrie Stelaru, Victor Torynopol, Mihail Crama, St. Aug. Doinaș, Constant Tonegaru, Mircea Popovici). După un asemenea
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
lansat, cu un aer serios: ăIlie, tu să ții minte că de la cartierul din copilărie ți s-a tras carieră la Ministerul Apărării francez!a) La vreo 12 ani, școlarul care eram a început să versifice, urmând cu voioșie modelul-far, proletcultismul ambiant! Așa se cuvenea, așa am scris. Devenit ăpoetul scoliiă, am fost trimis cu mândrie la Cercul literar de la Palatul Pionierilor, la Cotroceni. Toată lumea făcea caz de înlesnirea mea versificatorie. Se regretă însă faptul că veneam desculț la ședințele duminicale
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
chintale de marfă. GD: Ați considerat vreo secundă, în tot timpul primei perioade în Occident, cu siguranță mai dificilă, că ați pierdut un loc important în spațiul literaturii române, care, ce-i drept, la acea oră a de abandon al proletcultismului feroce de tip sovietic și de început de ideologizare de tip chinez a nu oferea confortabilitatea libertății de expresie? IC: Senzația pe care o trăiam era aceea de sinucidere literară, si nu doar literară; aveam o privire post-mortem asupra a
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
cenzură fără mari dificultăți. Marea încercare a fost al optulea volum, conținînd discursurile parlamentare. S-a nimerit că data apariției să fie anul 1971, cînd au apărut acele de tristă amintire Teze din iulie, care au semnificat o reîntoarcere la proletcultism. Așa stînd lucrurile, materia celui de-al optulea volum din ediție a fost efectiv desfigurata. Unele discursuri au fost croșetate îngrozitor (adică s-au operat multe tăieturi din text, marcate cu croșete), iar altele au fost cu totul eliminate. Și
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
Dima, Edgar Papu, si pe Omul de mare omenie Tudor Vianu, personalitate strălucită a literaturii române, catre care se îndreaptă că înspre o instanța supremă discipoli, precum și contemporani din aceeași generație, mai toți victime ale regimului comunist și ale întunecatului proletcultism. Perpessicius, unul din mării lui admiratori, oarecum de aceeași vârstă, îl definește pe Tudor Vianu că "exemplarul, poate cel mai armonios al intelectualității noastre din ultimele patru decenii", așa cum a și fost. Opinia lui o caută în anii ^50 Lucian
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
după ce trecuse "prin momente grele, adversități și suferințe" (adică pușcărie). Acest vol. III de scrisori primite între 1950-1964 ne ofera încă o imagine a ceea ce a însemnat caracterul anticultural și tiranic al comunismului în perioada lui cea mai agresivă, a proletcultismului din anii ^50, și totodată desenează încă o dată portretul profesorului, mentorului și omului Tudor Vianu, care prin talentul, înaltă lui știință și marea lui generozitate e căutat mereu de tineri și mai puțin tineri, spre a le spune un cuvânt
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
însă cam fără criteriu), din care, pînă la urmă, autorul păstrează doar trei intervale semnificative: 1944-1963, dogmatismul proletcultist, 1964-1980, alternativa dintre sincronism și protocronism și, în fine, configurarea postmodernismului. După ce urmărește cu acribie conturarea tot mai accentuată, ideologic vorbind, a proletcultismului preluat în pripă de la sovietici și a realismului socialist, apoi a protocronismului și a polemicilor pe care le stîrnește ideea lui Edgar Papu preluată și transformată în militantismul bine știut, incursiunea lui Florin Mihăilescu în discuțiile despre postmodernism de la mijlocul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
volumul lui Florin Mihăilescu rămîne, în ciuda (sau poate tocmai de aceea) unei lipse de îndrăzneală în interpretare, un studiu aplicat, corect, valid, în buna tradiție universitară, uneori cam prețios în exprimare, dar demn de consultat cu încredere. Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism (o retrospectivă criticăa ideologiei literare postbelice), Editura Pontica, Constanța, 2002, 330 pag. Fascinația lui post- Cartea Mihaelei Constantinescu apare și ea citată în studiul de mai sus, însă ca simptom al fragilității termenului de postmodernism, căci autorul consideră
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste" - confiscarea proprietății private, "proprietate a întregului popor" 7.2 Conținuturi: - Contradicțiile industrializării - Colectivizarea și impactul asupra satului 8. Dominația ideologică și represiunea politică 8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - activist, cenzură, proletcultism, dizident, deportare, muncă forțată, rezistență armată, Securitatea - "revoluționar de profesie", "dușman al poporului", "revoluție culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltată" - desființarea Bisericii Greco-Catolice 8.2 Conținuturi: - Regimul politic, monopolul ideologic și "producția culturală" - Securitatea și represiunea politică - Forme de
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste" - confiscarea proprietății private, "proprietate a întregului popor" 7.2 Conținuturi: - Contradicțiile industrializării - Colectivizarea și impactul asupra satului 8. Dominația ideologică și represiunea politică 8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - activist, cenzură, proletcultism, dizident, deportare, muncă forțată, rezistență armată, Securitatea - "revoluționar de profesie", "dușman al poporului", "revoluție culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltată" - desființarea Bisericii Greco-Catolice 8.2 Conținuturi: - Regimul politic, monopolul ideologic și "producția culturală" - Securitatea și represiunea politică - Forme de
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]