521 matches
-
Te-au influențat în vreun fel? Ce nu-ți place/ detești din mediul literar românesc? Ce îți place/ detești din mediul literar german? Am avut și am o grămadă de antimodele. Generația Beat de exemplu sau dadaismul. Mai spre noi proletcultismul german și român și peste trei sferturi din ceea ce se numește generația '80, deci generația noastră. Încerc pe cât se poate să mă îndepărtez de aceste antimodele și cel mai ușor de urmărit sunt temele pe care le abordez eu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
moderniste, cei mai mari făcători de cuvinte în acest sens dîndu-i de pildă suprarealiștii întîrziați, sau chiar suprarealiștii propriu-ziși (în paranteză fie spus, din aceștia din urmă s-au recrutat în mod surprinzător cei mai radicali proletcultiști, ei găsind în proletcultism satisfacția ruperii de tradiție, pe care oricare alt curent le-o refuza). O categorie de făcători de cuvinte a fost desemnată prin denumirea de scriitori pășuniști, asta ineluzînd adică pe acel scriitor care stă înfipt cu ambele picioare în pășune
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fecunde pentru intelectul imaginativ, acea facultate complexă în care fiece gând și senzație generează un analog cu alte splendori, zise aparent fără legătură de idei: Este o greșeală a dicționarului limbii române, indusă din motive politice ale unei perioade de proletcultism, să considere că denumirea goldana un fruct, un soi de prună dulce ar veni din ungurește. Goldana, cuvânt de origine saxonă, înseamnă pur și simplu ceva de aur. Probabil a fost preluat în română de la populația săsească sau chiar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bine, ne îmbrăcam la mâna întâi (adică nu cu haine transformate). Părinții mei progresau profesional. Sentimentul disoluției, al regresului, îl aveam doar la întoarcerea în satul bunicilor. Am prins o perioadă de școală pe care aș numi-o de grație. Proletcultismul ieșea pe ușa din dos. Marii clasici ai literaturii române se întorceau în manuale. Se publicau primele romane despre obsedantul deceniu și o mulțime de traduceri din literatura clasică și contemporană universală. N-am făcut nici măcar o oră de istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
tablou mare, cu macarale și buldozere, cum se lucra pe șantiere până nu demult. Și tabloul acela, ce curios, îl pictase unul, Condrat Focan. Nu cred că ați auzit de el. Era în vogă acuma vreo treizeci-patruzeci de ani. Cu proletcultismul, dacă ați auzit de chestia asta. O licheluță, tipic proletcultistă. Curios că tabloul acela fusese la noi, la Județeană mult timp, până la evenimentele din decembrie. Avea comenzi grase Focan. Până și la Interne, că era în cârdășie cu colonelul Goncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
știi, cartea pe care nici eu nu o scrisesem era sfâșiată de animalele care le țâșneau din plexul solar, capete de vampir, de dragon sau crocodil. Desenele animate de pe monitoarele TV deveniseră, la rândul lor, fiare care maltratau, pe rugul proletcultismului revigorat, pe Autor și personajele sale. Foile deveneau fum negru, smog-ul dintr-o uzină de idei, din coșurile înalte, umplea străzile, casele, halbele cu bere, măicuțele catolice îmbrăcate în alb deveneau negre ca dracii, iar tichiile apretate ale preoților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
scrie mai departeă Femeia de serviciu a terminat de făcut curățenia și, În aceeași respectuoasă atitudine, părăsește Încăperea, Înclinându-se, și Închizând cu grijă, ca să nu facă nici cel mai mic zgomot, ușa capitonată cu mușama maron, relicvă a unui proletcultism grijuliu. O tăcere grea, apăsătoare se lasă ca o sumbră prevestire. Prin fereastră, redactorul-șef Dezideriu Îl privește pe agentul de circulație dirijând În intersecția rotundă ca un cerc perfect, cu gesturi de păpușă automată. Lenin, impunătorul monument comunist, Încremenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de reacție la insuportabila presiune a istoriei. Este vorba, ca să fim mai preciși, despre lumea Basarabiei atât de dragi scriitorului însuși, surprinsă, cu dragoste și ironie, într-un moment de cumpănă, al trecerii dinspre ceea ce fuseseră libertatea și românitatea spre proletcultismul ce avea să se instaureze la unison pe ambele maluri ale Prutului, cu egală virulență. Focalizarea tematică odinioară atât de prezentă în narațiunea întinsă de tip Bildungsroman, cu evidente rădăcini în Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister ai lui
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
sinteze”, București, 1975 Micu, Dumitru, Modernismul românesc, vol. I, 1984, vol. II, 1985, Editura Minerva, Colecția „Momente și sinteze”, București Mihăilescu, Florin, Conceptul de critică literară în România, Editura Minerva, Colecția „Momente și sinteze”, I, București, 1976 Mihăilescu, Florin, De la proletcultism la postmodernism (o retrospectivă critică a ideologiei literare postbelice), Editura Pontica, Constanța, 2002 Mincu, Marin, „Introducere în avangarda literară românească”, studiu introductiv în volumul Avangarda literară românească, Editura Minerva, București, 1983 Mincu, Marin, Eseu despre textul poetic II, Editura Cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nouă de ani. Pe întuneric, aura sa de splendoare se zărește, fără greutate, de la treizeci de pași... La treisprezece ani, își începe inițierea în regala artă a poeziei la Palatul Pionerilor, sub autoritatea unei poete oțelite sub zodia nefastă a Proletcultismului: Veronica Porumbacu. După două ședințe de încălzire, învățăcelul își ridiculizează maestra. La șaptesprezece ani, încasează cel mai teribil cap în gură pe care destinul putea să i-l dea: moartea lui tac-su. Din care sărmanul Cristian nu-și mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Agopian, Ileana Vulpescu, Maria-Luiza Cristescu, Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Damian Necula, Gheorghe Schwartz, Eugen Uricaru, Corneliu Ștefanache ș.a. Sectorul de critică literară înregistrează cea mai sinuoasă curbă valorică. La începuturile revistei critica a fost obligată să întrețină o atmosferă apropiată proletcultismului și să se subordoneze preceptelor literaturii realist-socialiste. În general, se dau un fel de lecții de activitate creatoare angajată, semnate de Al. Hanță, Marin Bucur, Paul Georgescu, Ion Vitner, Pavel Ruxăndoiu, Mihai Novicov, Al. Dima ș.a. Criticii aveau îndatorirea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
literatura română contemporană, anii '60 sunt marcați, fără îndoială, de o revigorare a lirismului pur, după o perioadă aridă, în care dogmatismul lozincard impusese o poezie didacticistă, materializată în simple reportaje lipsite de fior afectiv ori de profunzime ideatică. Reprezentanții proletcultismului își axează discursul declarativ, epicizant pe o relație "placentară" cu realitatea, creația lor constituindu-se în reprezentări tautologice ale unor aspecte ale "lumii noi", festiviste, din care afectele, universul interior, trăirile autentice lipseau cu desăvârșire (...) Apelul la tradiția lirică autentică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, o poezie lipsită de lirism, de sentimente, de filosofie. Nu o dată, creația artistică românească a anilor '60 înfăptuiește un gest autosalvator de reluare a istoriei sale întrerupte abuziv de imixtiunea ideologiei staliniste și de proletcultism. De aici decurge o recuperare a substanței ei estetice printr-o "mișcare de evoluție regresivă"20. S-ar putea spune că rolul neomodernismului este unul recuperator. Neomodernismul liricizează poezia, aducând esențiale transformări precum: expansiunea imaginației, luciditatea și fantezia, sensibilitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
așa cum generația interbelică a cuprins un grup de mari scriitori. Nici unii, nici alții nu aparțineau unui curent literar, nu e nimic comun, estetic vorbind, între Blaga, Bacovia si Ion Barbu, după cum nu e nimic comun cu excepția epocii și a refuzului proletcultismului între mine și Nichita sau Sorescu. În timp ce postmodernismul este un curent literar, cuprinzând poeți care seamănă între ei și care, ca orice curent, este depășit și părăsit, în cele din urmă, de poeții importanți pe care-i conține. A.-I
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1987, p. 37. 20Vezi Laura Pavel, Onirismul între istoria literară și istoria politică, în "Vatra", nr. 10-11, 2007, p. 25. "În legătură cu necesitatea rescrierii și regândirii canonului modernității românești, Ion Bogdan Lefter formulează o provocatoare teză polemică privind arta deceniilor de după proletcultism, dominată de neomodernism. După el, evoluția regresivă de tip neos-ar fi datorat unui metabolism cultural deviat și dorinței de a compensa hiatus-ul cultural al anilor '50". Vezi Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, Pitești, Editura Paralela
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
tehnica expresionistă, ca la Pituț, nu aduc imaginea copilăriei, ci poetul prin spărturi de flaut întruchipează cu nostalgii bacoviene chemările trecutului. "La un geam, bolnavă de suvenire/ o fată prin feriga de aur/ gingașă mă căta". Horia Zilieru plătește tribut proletcultismului, dar încearcă să facă o poezie a evenimentului într-un stil căutat și entuziast. Rămâne în poezie un îndrăgostit "cu reminiscențe din Costache Conachi"1, și prin universul de tradiții proiectat într-un ținut fabulos, cuprins în formulă clasică, suprarealistă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui, cu vigoarea și suflul muncii, în peisajele crude ale unul pământ însorit, fecund, cu ierburi până la burta cailor, cum ar spune Ioan Alexandru, cu misterul începuturilor, cu durerea trecutului. Ion Gheorghe publică (în 1960) "Căile pământului", plătind un tribut proletcultismului specific generației și perioadei, dar în același timp reînviind universul tradiționalist. Într-un fel, poetul cântă pământul, la care adaugă ideea pietrelor de hotar, satul, sentimentul dezrădăcinării, dar și al înrădăcinării, originea țărănească, sentimentul iubirii (ușor coșbucian), realizează portrete, peisaje
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sub vechiul regim, noii potentați au voit să arunce vina pe compatrioții maghiari, pe străini, pe intelectuali, uitând că asemenea tactici pot da rezultate numai pe termen scurt, dar că ele se răzbună fără greș în perspectiva duratei. Xenofobia și proletcultismul au fost readuse la ordinea zilei, alături de frică, diversiune, confuzia bine administrată și alte metode moștenite fără intermediu de la trecutul regim. Cum să nu-i supere acea presă care a făcut din transparență o normă de conduită? Din fericire, presa
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Șaizeciștii redescoperă lirica eului și temele grave ale modernității și recuperează, fără ezitări, fără com plexe, decalajul generat de confiscarea ideologictotalitaristă a literaturii. Particularitățile neomodernismului, care se va prelungi până în anii ’70, sunt numeroase: Stereotipiile tematice și discursive din anii proletcultismului sunt spulberate, prin re venirea la poezia reflexivă, la lirica eului, la teme existențiale: cunoașterea, minunea co municării prin cuvânt și trădarea cuvântului, creația și jertfa întru creație, fragilitatea și limitele condiției umane, iubirea, viața, moartea. Cultivă o poetică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
europeană, chiar dacă numai în anumite puncte coincidente, îndreptându-se mai ales către valorile considerate „progresiste”. Dezavantajul acestei politici forțat preferențiale a fost că asemenea legături, prea fragile, puteau fi ușor scurtcircuitate, cultura română rămânând astfel izolată de europenism și abandonată proletcultismului. În pofida bunelor intenții, revista a avut rolul ei în înlocuirea ierarhiilor artistice și culturale consacrate cu false valori, cel mai frecvent de împrumut. În acest sens se dovedește plină de semnificații ancheta cu titlul Este necesară revizuirea teatrului românesc?, găzduită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, Pitești, 2001; Vasile Pistolea, Generația ’60 și redescoperirea modernității/modernismului, Reșița, 2001, 73-108; Popa, Ist. lit., I-II, passim; Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, passim; Eugen Negrici, Literatura sub comunism. Proza, București, 2002; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Poezia, I, București, 2003; Aurel Buzincu, Literatura română și realismul socialist, Suceava, 2003. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
pentru (mica?) glorie a acestei lumi scriitoricești în bulversare, că Victor Eftimiu va rămâne președinte de onoare al S.S.R. și apoi al Uniunii Scriitorilor din România până la moarte (1972). Exista o onoare scriitoricească ce străbătea fiorii apropierii acesteia forțate de proletcultism, de direcțiile și canalele iminentei reviste „Flacăra” (seria 1948 1951), de ghețarii estului victorios. Când spune că în privința lui Eminescu lucrurile sunt discutabile (subliniat în text), blândul Perpessicius își face iluzii că asemenea lucruri mai pot fi discutate în zorii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o structură racordată la specificul temei tratate. CUPRINS Prefață 4 I. Anii ’50 În România. Instaurarea comunismului 6 1. Scurt istoric al PCR 9 2. Contextul istoric 10 3. Contextul politic 12 4. Contextul cultural 17 5. Concluzii 19 II. Proletcultismul 21 1. Originea etimologică a cuvântului 23 2. Definiția fenomenului 25 3. Periodizarea proletcultismului 26 4. Revoluția culturală 35 5. Realismul socialist 37 III. Presa proletcultistă 45 1. Trăsături generale 45 2. Presa politică și „obsedantul deceniu” 49 3. Reflexe
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
România. Instaurarea comunismului 6 1. Scurt istoric al PCR 9 2. Contextul istoric 10 3. Contextul politic 12 4. Contextul cultural 17 5. Concluzii 19 II. Proletcultismul 21 1. Originea etimologică a cuvântului 23 2. Definiția fenomenului 25 3. Periodizarea proletcultismului 26 4. Revoluția culturală 35 5. Realismul socialist 37 III. Presa proletcultistă 45 1. Trăsături generale 45 2. Presa politică și „obsedantul deceniu” 49 3. Reflexe ale proletcultismului În presa culturală 52 4. Ziariști și scriitori proletcultiști 56 5. „Trădarea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1. Originea etimologică a cuvântului 23 2. Definiția fenomenului 25 3. Periodizarea proletcultismului 26 4. Revoluția culturală 35 5. Realismul socialist 37 III. Presa proletcultistă 45 1. Trăsături generale 45 2. Presa politică și „obsedantul deceniu” 49 3. Reflexe ale proletcultismului În presa culturală 52 4. Ziariști și scriitori proletcultiști 56 5. „Trădarea” intelectualilor 60 IV. Teme și atitudini proletcultiste 74 1. Propaganda proletcultistă 76 2. Teme proletcultiste 80 3. Limba de lemn 104 3.1. Definirea limbii de lemn 105
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]