2,396 matches
-
un platou înalt, probabil împreună cu prima curte domnească, începutul secolului al XIV-lea. Arhitectura este tipică pentru recepția artei bizantine în Balcani, așa cum este ea reprezentată de cetatea Severinului. Planul acestui edificiu de mici dimensiuni este un dreptunghi compartimentat în pronaos și naos, încheiat în partea estică cu o absidă semicirculară. Aceasta este însoțită de două absidiole pentru pastoforii. Se spune că ar fi fost ctitorită chiar de vestita Doamna Clara, mama vitregă a voievodului Vlaicu-Vodă. Aici își avea așezarea, cândva
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
de o ctitorie a lui Basarab I, singurul monument religios de mare amploare care s-a păstrat în Țara Românească din secolul al XIV-lea. Planul său aparține tipului „cruce greacă înscrisă“, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei abside la răsărit. Pronaosul impozantei clădiri rămâne îngust și este boltit în semicilindru transversal, având în mijloc o cupolă elipsoidală. Naosul pătrat este în schimb foarte mare și are un sistem de boltire în care patru semicilindri axiali sunt orânduiți sub forma unei cruci
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
zidit-o, și astfel, Mănăstirea a putut să fie construită. "Biserica Adormirea Maicii Domnului - Olari", datată ante 1687. Reprezintă o îmbinare originală de modele cu inovații locale: un plan dreptunghiular, similar unor biserici moldovenești, terminat în abside poligonale. Are un pronaos poligonal, acoperit cu o boltă perforată de lunete cilindrice, în timp ce peste naos se află o cupolă în secțiune frântă. Frescele exterioare au fost executate de un meșter local în 1869. "Biserica Sfântul Gheorghe", ridicată între anii 1934-1936, după planurile arhitectului
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
între anii 1934-1936, după planurile arhitectului D. Berechet, pe locul unei biserici din 1793 distrusă de un incendiu în 1913. Plastica arhitecturală reia, cu modificări, modelul bisericilor muntenești de secolul al XVII-lea: plan trilobat, cu turlă pe naos și pronaos și fațadă în două registre de nișe, separate printr-un brâu. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” Brad - Bătușari din Curtea de Argeș a fost ctitorită de domnitorul Petru Cercel între 1583-1585. Este refăcută în 1819 când se pierde întreaga substanță
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
Curtea de Argeș a fost ctitorită de domnitorul Petru Cercel între 1583-1585. Este refăcută în 1819 când se pierde întreaga substanță istorică de secol XVI. Între 1884-1888 i se adaugă pridvorul și turnul-clopotniță. Corpul vechii biserici, de plan dreptunghiular, cu naos și pronaos, este marcat pe fațadă de cornișa în dinți de fierăstrău și de o porțiune a brâului median. Etnografie
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
al viziunii arhitectonice, biserica (clădita în 1495) dispune de aceeași structură că și bisericile Sfanțul Ilie din Suceava (1488), Sfanțul Gheorghe din Hârlău (datata 1492), Sfanțul Nicolae din Botoșani (constuită în 1497), toate dispunând de o bază largă, de un pronaos spațios, dreptunghiular, un naos circular deasupra căruia se ridică o turla impunătoare în stil moldovenesc. Excelent conservata până în zilele noastre, deși a suferit de pe urma intemperiilor istoriei, purtând și amprenta câtorva restaurări mai puțin fericite, biserica se oferă, iubitorilor de cultură
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
că el însuși a cioplit bârnele de stejar, din copacii care se aflau în curtea bisericii, din care au fost făcuți pereții bisericii. Formă lăcașului de cult este simplă, de navă, cu absida altarului haxagonală, la fel și cea a pronaosului, cu acoperiș înalt; bârnele care alcătuiesc pereții sunt încheiate până la bolta, cu cheotori bisericești, netede, si brâu median. Fiecare bolta din naos, pronaos, altar este octogonala și are în partea superioară o trapa acționata pe scripeți de lemn, folosită pentru
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
Formă lăcașului de cult este simplă, de navă, cu absida altarului haxagonală, la fel și cea a pronaosului, cu acoperiș înalt; bârnele care alcătuiesc pereții sunt încheiate până la bolta, cu cheotori bisericești, netede, si brâu median. Fiecare bolta din naos, pronaos, altar este octogonala și are în partea superioară o trapa acționata pe scripeți de lemn, folosită pentru aerisire. În altar există și două trape laterale. Naosul este despărțit de pronaos printr-un perete de lemn, deschis, cu bolta în formă
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
cheotori bisericești, netede, si brâu median. Fiecare bolta din naos, pronaos, altar este octogonala și are în partea superioară o trapa acționata pe scripeți de lemn, folosită pentru aerisire. În altar există și două trape laterale. Naosul este despărțit de pronaos printr-un perete de lemn, deschis, cu bolta în formă de arc de cerc, pe care este sculptat un porumbel, iar în partea de jos deschiderea peretelelui este încheiată de doi piloni, rotunjiți la capete. Porumbelul și frânghia(odgonul de
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
renovată în starea actuală între anii 1985-1988. La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la Față" a cărei sființire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă și are pe latura vestică două clopotnițe. Pictura a fost relizată
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
este confirmat și de folclorul local, schitul fiind cunoscut ca Schitul Haiducilor. Din punct de vederea arhitectonic, mânăstirea se caracterizează printr-o construcție de cărămidă, ziduri groase de 70 cm, în formă de navă. Este compartimentată în altar, naos și pronaos. Catapeteasma este din zid. Naosul este delimitat de pronaos printr-un zid de cărămidă care are pe mijloc o deschidere cât o ușă și două deschideri laterale mici. Pictura a fost realizată între anii 1810-1812, este lucrată într-o tehnică
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
ca Schitul Haiducilor. Din punct de vederea arhitectonic, mânăstirea se caracterizează printr-o construcție de cărămidă, ziduri groase de 70 cm, în formă de navă. Este compartimentată în altar, naos și pronaos. Catapeteasma este din zid. Naosul este delimitat de pronaos printr-un zid de cărămidă care are pe mijloc o deschidere cât o ușă și două deschideri laterale mici. Pictura a fost realizată între anii 1810-1812, este lucrată într-o tehnică combinată de frescă și tempera, ilustrând tehnica ortodoxă. La
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
fiind suprapuse orizontal și îmbinate la capete în cheotori. Toată lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu o singură turlă, cu decorațiune de brâu în torsadă (funie) și sculptată la stâlpul pridvorului, ancadramentul ușii pronaosului, la strană, catapeteasmă și masa altarului. Acoperișul este din șindrilă. Documentele spun că din anul 1775 aici a funcționat o școală cu doi preoți și un dascăl. A fost biserică de cult până în jurul anului 1900, când a început să
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
a fost realizată de Costache Dumitrescu-Buzău, pictor de biserici renumit în vremea sa, refăcută și restaurată în anul 1912 de Sava Hențea și în 1965 de Stela Ionescu. Pisania bisericii datează din anul sfințirii și se află deasupra intrării în pronaos. Din aceasta aflăm că sfințirea s-a făcut "fiind domn prințipatelor unite România Alessandru Ioanu Cusa". Piatra fundamentală a Monumentului Eroilor a fost pusă la data de 29 iunie 1927, iar după un an, la 10 iunie 1928, acesta avea
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
directorului fiscal Dobra, refuzau în 1749 să mai presteze servicii preoților de alte confesiuni și să ia parte la plata salariilor învățătorilor de altă limbă. În privința arhitecturii se evidențiază bisericile de zid, în forma lor tradițională a bisericilor sală, cu pronaos, naos, altar, de cele mai multe ori pătrat, și clopotnița moderat elevată pe verticală, din care fac parte bisericile din: Săliște, Vale, Tilișca, Gura Râului, Rășinari, Mohu, Sadu și Avrig. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, industria manufacturieră era înca modestă, cu toate că
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații de fântână de purificare, de orologiu, de medresă și mausolee. Arhitectura Planul bisericii lui Justinian cuprindea un "Atrium", perpendicular pe axa longitudinală a edificiului , un "Nartex exterior" (pronaos), un "Nartex interior", "Nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică, două "Nave laterale" și "Galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară nava centrală din trei părți, sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din "atriumul" astăzi dispărut se pătrundea în
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
de la București spre Dunăre. A fost construită pe deal, cum spun sătenii, in formă dreptunghiulară fără zid împrejmuitor, iar pe latura de nord și vest s-au aflat casele egumenești. Are un plan mononavat, fiind compusă, la început, din pridvor, pronaos, naos și altar, iar mai târziu s-au adăugat tinda cu doua coloane simple și două ferestre laterale. Pronaosul bisericii este foarte mic și nu este despărțit de naos prin zid, ca la alte biserici. La fel ca și pridvorul
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
pe latura de nord și vest s-au aflat casele egumenești. Are un plan mononavat, fiind compusă, la început, din pridvor, pronaos, naos și altar, iar mai târziu s-au adăugat tinda cu doua coloane simple și două ferestre laterale. Pronaosul bisericii este foarte mic și nu este despărțit de naos prin zid, ca la alte biserici. La fel ca și pridvorul, pronaosul este boltit cu o calotă susținută lateral de arce puternice semicilindrice longitudinale. Decorațiunea exterioară este extrem de simplă. Pe
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
naos și altar, iar mai târziu s-au adăugat tinda cu doua coloane simple și două ferestre laterale. Pronaosul bisericii este foarte mic și nu este despărțit de naos prin zid, ca la alte biserici. La fel ca și pridvorul, pronaosul este boltit cu o calotă susținută lateral de arce puternice semicilindrice longitudinale. Decorațiunea exterioară este extrem de simplă. Pe fondul alb se detașează un brâu median la partea superioară, care încingea perimetral monumentul cât și ancadramentele de piatră ale ușii de
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
ȘI SPRIJINUL ENORIAȘILOR 3. Descriere a. Exteriorul „ Biserica este edificată pe plan trilobat pe temelii din piatră, zidurile sunt din cărămidă, acoperită cu tablă zincată. Fațada de vest e interesantă prin ritmul ascendent al frontoanelor ce încoronează cornișa pridvorului și pronaosului. Decorația exterioară este foarte sobră, rezumându-se la împărțirea verticală printr-un profil cu mic relief, amintind de un pilastru plat. Lăcașul de cult are lungimea de 26 m, lățimea de 10 m, majorată până la 15 m în dreptul absidelor laterale
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
10 m, majorată până la 15 m în dreptul absidelor laterale. Naosul este prevăzut cu o turlă mare, spațioasă, octogonală, străpunsă de 4 ferestre. b. Interiorul Pridvorul are formă pătrată, este închis, luminat prin două ferestre de fiecare parte a pereților laterali. Pronaosul de plan dreptunghiular este boltit în semileagăn și se sprijină pe suporturile verticale ale zidurilor continuu, primește lumină prin patru ferestre dispuse simetric la nord și sud. La vest cafasul se întinde în lățime de la sud la nord, sprijinindu-se
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
în timpul comunismului Grădinița de copii. Împreună cu doamna preoteasă sunt înmormântață în cavoul din curtea bisericii. În timpul păstoririi sale lăcașul de cult a suportat diverse reparații, restaurări: 1899- refacerea acoperișului distrus de o vijelie, renunțându-se la cele două turle de pe pronaos, iar în 1927-refacerea picturii ( pictor Ghiță Ionescu). Pr Iconom stavrofor Mihail Constantin devine paroh la 1 aprilie 1937. Născut la 5 aug 1910, în comuna Crucea ca fiu al lui Paraschiv și Sultana, plugari de frunte, gospodăria lor fiind recunoscută
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
locașului mai sunt incluși: Nicolae Rujan, învățător din Brebu, Moise N. Ene, Ion Ghiță Manea, Ion Cristoiu, Spiridon Arzoiu zis Zărnescu și Grigore Grigorescu. Sfântul locaș a fost construit sub formă de navă, fiind compartimentat conform canoanelor obișnuite: Altar, Naos, Pronaos. Datorită lipsei de fonduri împodobirea cu pictură a locașului se va face în mai multe etape. Într-o prima etapă, ce va începe imediat după terminarea lucrărilor de zidărie, s-au pictat Altarul și Naosul, operă a pictorului Grigore Marinescu
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
lipsei de fonduri împodobirea cu pictură a locașului se va face în mai multe etape. Într-o prima etapă, ce va începe imediat după terminarea lucrărilor de zidărie, s-au pictat Altarul și Naosul, operă a pictorului Grigore Marinescu. Pictarea Pronaosului se va face într-o a două etapă, destul de târziu, între 1959-1962. Prin anii 1978-1980 Biserica din Brebu a fost declarată parohie, până atunci depinzând administrativ, că filială, de Biserica din Runcu. În anii următori se vor mai construi și
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
după mari inundații, cănd satul era în mutare pe actuala locație, biserica sărăcăcioasa și că interior și că exterior a răspuns însă nevoilor satului. Pictură era reprezentată prin șase sfinți pictați în mărime naturală în "Sfanțul Altar", alți șase în "Pronaos", trei pe dreapta, trei pe stânga și a celor patru evangheliști în câte un cerc, în "Naos", câte doi pe fiecare parte. Biserică veche a suferit în timp din cauza intemperiilor și a cutremurelor, lucru care a impus mai multe reparații
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]