5,338 matches
-
rezolva cerința de lucru dată la numărul respectiv.) PĂRȚI DE PROPOZIȚIE (RECAPITULARE, CLASA A III A) PĂRȚI PRINCIPALE: o subiectul („cine?”, „despre cine?”); o predicatul („ce face?”, „ce se spune despre subiect?”). Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: Ionel aleargă. pronume personal: Ei pictează frumos. Predicatul poate fi exprimat prin verb → predicat verbal: a citi, a rezolva, a cânta, a recita. Părțile principale de propoziție pot avea locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul se acordă în
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
INTERIOR, FLUX AL CONȘTIINȚEI. discurs indirect [indirect discourse]. Un TIP DE DISCURS prin care enunțurile sau gîndurile unui personaj se integrează în alt enunț sau gînd (de obicei, dar nu întotdeauna) prin punerea la trecut a timpurilor și trecerea de la pronumele la persoana întîi la pronumele pentru persoana a treia. Aceste gînduri sau enunțuri sînt reproduse cu mai multă sau mai puțină fidelitate (nu ca în DISCURSUL DIRECT, unde enunțurile sau gîndurile unui personaj sînt redate sau citate în modul în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
indirect [indirect discourse]. Un TIP DE DISCURS prin care enunțurile sau gîndurile unui personaj se integrează în alt enunț sau gînd (de obicei, dar nu întotdeauna) prin punerea la trecut a timpurilor și trecerea de la pronumele la persoana întîi la pronumele pentru persoana a treia. Aceste gînduri sau enunțuri sînt reproduse cu mai multă sau mai puțină fidelitate (nu ca în DISCURSUL DIRECT, unde enunțurile sau gîndurile unui personaj sînt redate sau citate în modul în care personajul le va fi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
el ar trebui considerat ca fiind o reprezentare fără vorbitor (fără narator) a subiectivității sau a sinelui. Există un număr de trăsături gramaticale sau indici care s-ar putea să caracterizeze un pasaj anumit ca discurs-indirect liber (corespondența timpurilor, conversia pronumelor personale și posesive, DEICTICA referitoare la cadrul spațio-temporal al personajului etc.). Aceste trăsături gramaticale nu apar totuși în fiecare exemplu de discurs-indirect liber (și nu garantează în ele înseși faptul că acesta se diferențiază fără echivoc de DISCURSUL NARATIVIZAT). Cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
textul vostru? * Registrul lingvistic este cel adecvat? * Există varietate în ceea ce privește lungimea și tipurile de propoziții? * Ați folosit subordonatele adecvate în cadrul frazelor construite de voi? * Timpul verbal folosit este potrivit contextului? (În astfel de compuneri, timpul prezent este cel mai adecvat). * Pronumele folosite nu creează ambiguități în identificarea obiectelor desemnate? (Atenție în special demonstrative!) Chestionar 1. Care sunt etapele pe care le-ai parcurs în vederea rezolvării efective a sarcinii de lucru? 2. Prin rezolvarea acestei sarcini am învățat: 3. Dificultățile pe care
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
substantive proprii); împrumurile din alte limbi (eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de un anumit cuvânt în propoziție; propoziția enunțiativă/interogativă/exclamativă; propoziția afirmativă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia Valorile stilistice ale unor unități lexicale: personificarea, comparația, epitetul, antiteza
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cuvinte, a locului ocupat de fiecare cuvânt în structura propoziției respective (eventual, se poate schimba topica, pentru a vedea în ce măsură această operație influențează semnificația generală a enunțului); este bine să se evite formularea de enunțuri care conțin forme neaccentuate ale pronumelor personale/reflexive, asociate, prin cratimă, formelor verbale dificil de analizat (vezi diferența dintre cuvânt, în general, și cuvântul sintactic inoperabilă la nivel preșcolar); când este cazul, se poate valorifica asocierea fiecărui cuvânt cu siluete ale personajelor din poveștile cunoscute de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în teoria acesteia. Sunt avute în vedere 301, din această perspectivă: diferențierea cuvintelor prin prisma a ceea ce le definește: cuvinte-nume (substantive comune, proprii), cuvinte-însușiri (adjective), cuvinte-acțiuni (verbe), cuvintele prin care numărăm (numerale), cuvinte prin care arătăm cine cu cine vorbește (pronume), cuvinte-loc, cuvinte-timp etc. (adverbe), cuvin-te-sentiment, cuvinte-zgomot (interjecții propriu-zise și onomatopeice), cuvinte de legătură (prepoziții și conjuncții) prin: Cine este?, Ce este?, Cum se numește?, Jocul numelor, Împărăția anotimpurilor (substantive), Cum este?, Cercul culorilor, Mare mic, Azi/acum mă simt... (adjective
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Mare mic, Azi/acum mă simt... (adjective), Ce face?, Jocul meseriilor (verbe), Jocul numerelor, Premierea (numerale cardinale, ordinale), Spune ceva despre mine!, Spune ceva despre tine!, Spune ceva despre el/ea!, Interviu cu..., Cine a vorbit?, Sunt politicos, Aproape Departe (pronume personale propriu-zise și de politețe, demonstrative de apropiere, de depărtare etc.), Spune unde se află! (adverbul de loc reprezentările spațiale, prepozițiile pe, sub, în), Când se întâmplă?, Când facem așa? (adverbul de timp, zilele săptămânii, substantive care denumesc lunile), Păsările
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cui este...?, Al cui glas este?, La cine s-a oprit roata?, Ruda lui este...), respectiv ale adjectivelor (Găsește cuvintele potrivite, Ne jucăm cu baloane, Cum este?) și ale anumitor forme pronominale (Al cui este?, Ea el), persoana și numărul pronumelor și verbelor (Completează ce lipsește!, Continuă!, Cine este și ce face?), timpul verbelor (Ieri azi mâine, Ce am făcut ieri/în vacanță?, Ce facem acum/azi?, Ce vom face mâine?), gradele de comparație ale adjectivelor și adverbelor (Plus minus, Topul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
of Blake", ?1832, citat în G.E. Bentley Jr., Blake Records, 1969, p. 519). (BCH: 37). 58 "ascending heavenwards". Cf. Kathleen Raine, William Blake, 1965, p. 16. În textul original stă scris: "clapping its hands for joy", forma de neutru a pronumelui posesiv (its) indicînd faptul că Robert a depășit condiția sexuală. 59 Ibid., p. 16. 60 The Encyclopaedia Britannica, vol. 3, 1958. 61 "Joseph, the sacred carpenter, had appeared în vision and revealed that secret to hîm." (Cf. A. Gilchrist, Life
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru a caracteriza această epocă a personalității cu reflecție (capacitate de reflecție n. C.) și a personalității cu gândire"190. Dovada valabilității acestor afirmații este sprijinită de P. Janet prin cercetarea întârziaților și subdezvoltaților mintali. Unii dintre aceștia nu folosesc pronumele personal "eu", ceea ce dovedește, după autor, faptul că personalitatea lor nu a ajuns la nivelul de dezvoltare pe care îl cere eul. De asemenea, poate fi urmărită evoluția psihică a copilului și se va constata că acesta va spune "eu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unde apar mereu noțiuni noi. Lexicul-în fiecare limbă romanică (inclusiv româna), s-a transmis același număr de cuvinte: 2000, iar dintre acestea, 500, s-au transmis tuturor limbilor romanice-cuvinte panromanice! Din această categorie fac parte instrumentele gramaticale: prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume, numerale, verbe. Între cele 2000 de cuvinte moștenite în limba română, unele s-au păstrat numai în această limbănumărul lor este de 100, precum ajutor, cântec, creștin, împărat, a ierta, a legăna ș. a. Ca o concluzie, limba română continuă latina
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sintaxa (înțeleg cum se formează frazele), prin comparație cu alții copii de aceeași vârstă mintală (Tager-Flusberg et al., 1990), lor le este greu să asocieze conceptele (scund, înalt), să pună în evidență dorința sau intenția (vreau, cred) și să folosească pronumele în mod corespunzător (eu și tu). Conform studiilor efectuate, chiar dacă au un repertoriu de gesturi, acești copii nu îl folosesc în mod spontan pentru a comunica (Prior & Werry, 1986). Mai mult, ei întâmpină dificultăți majore la nivel pragmatic, având tendința
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pentru a se gândi la fiecare frază, înainte de a o așterne pe hârtie. Punctul comun al celor două lucrări o reprezintă formulă de adresare, scriitorii preferând să se prezinte ca fiind în centrul acțiunii, folosind persoană întâia singular. Repetarea acestui pronume personal, atât la Du Bois, cât și la La Porte, oferă senzația unui aport de informații concrete, reale. În ciuda utilizării excesive a persoanei întâia, cei doi nu se implică emoțional, evitând cu abilitate să-și exprime punctul de vedere. Mărie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
episcopul nou, dorit de el însuși, Andrei, a cărui sfințire se făcu în biserica catedrală din Cracovia de cătră episcopul de acolo, Florian, asistat de doi episcopi in partibus, și anume de dominicanul Derslaus și de minoritul Nicolae. Andrei, cu pronumele Wasito, duhovnic odinioară al reginei Elisabeta din Ungaria, se așeză deci în scaunul său în locul Siretiu, ridicat la rangul de oraș, ridică biserica cu hramul Sf. Ioan de acolo la treapta de biserică catedrală romano-catolică și se puse cu tot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încercat să asemene structura 566 Ordine și Haos acestei limbi cu cea a Templului Babel : „în turn, erau numai nouă materiale, și anume lut și apă, lână și sânge, lemn și var, păcură, pânză de in și bitum [...], adică nume, pronume, verb, adverb, participiu, conjuncție, prepoziție și interjecții” (4, p. 20). Nu trebuie să ne surprindă obsesia oamenilor de a recupera (fie și parțial) lingua adamica, limbă vorbită de oameni până la tragicul episod al înălțării Turnului Babel. Nu este întâmplător faptul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar fi îngăduit? Cînd nu sînt aceștia supuși observației? Cînd scriu scrisori. Imediat ce acestea sînt gata, naratorul le și comunică. Ce omite el să spună? De ce aflăm ceva despre ora de iubire furată numai prin folosirea de două ori a pronumelui de persoana a doua? Gust sau tact; sau simț practic? Lockenvitz, pentru culegerea dumneavoastră vă acordăm un cuvînt aparte, care vă va purta pe aripile lui pînă dincolo de bacalaureat: naratorul auctorial. (Johnson 1983: 1702) Care sînt așadar cele mai importante
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
te apucai să cauți ceva.). Și pregătirea narațiunii este importantă în romanul cu narațiune personală. După cum arată Stanzel în Teoria narațiunii de mai tîrziu, remodelată structuralist, astfel de incipituri narative sînt marcate de utilizarea etică (Harweg) a deicticelor și a pronumelor personale: modul reflector, în care un personaj reflector apare în locul naratorului care intermediază, organizează textul narativ în jurul conștiinței sau și mai bine: în jurul centrului deictic al reflectorului. De aceea modul lui de a cunoaște și punctul lui de orientare sînt
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în geamuri în timpul unei furtuni și își luă o țigară. Apoi formă numărul Elisabethei ... Cea de-a doua contribuție importantă a lui Stanzel din Teoria narațiunii are legătură cu modul reflector, dar se referă la categoria persoană, respectiv la folosirea pronumelor personale în povestire. Spielhagen făcuse deja distincția între romanul la persoana întîi și cel la persoana a treia, deci între texte în care protagonistul își spune propria poveste și are rolul de narator și acelea în care naratorul nu face
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ficțională, deci relatează despre persoane inventate și despre o lume străină. Este marele merit al lui Stanzel de a fi revelat că în modul reflector, așadar atunci cînd lumea ficțională este reprezentată din perspectiva unuia sau a mai multor personaje, pronumele personale nu mai funcționează deictic: pentru că nu mai există un narator care să se refere la sine printr-un eu și pentru că prin dispariția unui nivel de comunicare extern (ceea ce Genette ar numi nivel extradiegetic) nu mai există nici naratar
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și contururile de bază ale personajelor. Este deosebit de interesant în acest context că "eul" naratorial (în versiunea finală, naratorul la persoana întîi este femeie) pare să ia naștere treptat din "eul" auctorial. Prin urmare, este adesea greu de spus dacă pronumele personal la persoana întîi singular încă se referă la autor sau dacă deja trimite la naratorul ficțional la persoana întîi, după cum arată următorul citat: Mă ocup, la cererea lui Oswald Crawfurd în 7000 de cuvinte -, de subiectul legat de cei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]