792 matches
-
PROPĂȘIREA, publicație săptămânală, cu profil științific, literar și social, apărută la Iași, la Cantora Foaiei sătești, între 9 ianuarie și 29 octombrie 1844, sub redacția „răspunzătoare” a lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica și Panaiot Balș. Difuzarea întâiului număr tipărit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
s-a discutat problema înlocuirii alfabetului chirilic cu alfabetul latin, unii membri scriind numai cu litere latine. În 1847, sub patronajul asociației, în mod deosebit al lui I. Ghica, apare publicația „Album științific și literar”, concepută ca o continuare a „Propășirii”. Cunoscută uneori și sub denumirea Asociația pentru înaintarea literaturii, A.l.a R. a fost un însemnat mijloc de creare a unui spirit literar unitar în Țara Românească, Moldova și Transilvania, contribuind totodată și la pregătirea atmosferei revoluționare dinainte de 1848
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285475_a_286804]
-
că nu știm data conferinței. Ar fi necesar - cred - să-mi scrieți din timp. Voi fi încântat să particip, deoarece cunosc cât de laborioasă a fost activitatea ce ați depus-o timp de o viață, pentru luminarea copiilor și pentru propășirea artei muzicale. Deci, în ziua și la ora stabilită de Dv., de comun acord cu direcțiunea Liceului pedagogic, mă voi înființa și eu, ca să vă țin companie. Bine înțeles, voi aduce și o fotografie a lui Al. Vasiliu Tătăruși. Poate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
prisosință cultura superioară, multilaterală, a soțului Dv. Din paginile cărții, reiese clar omul de atitudine, bun la suflet, modest, drept, patriot și foarte pregătit. Faceți utile referiri la bunicii de la Rotopănești, ceea ce aureolează viața intelectuală a familiei și contribuția la propășirea vieții culturale românești. Mă bucur că aveți numeroase mărturii despre activitatea artistică a lui Edgar Istratty. Cu o proximă ocazie, vă voi vizita neapărat, pentru a putea întregi - prin amabilitatea Dv. - fondul documentar al familiei Istrati. Nu am uitat nici
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
curte. Întreabă dacă ne putem bizui pe consimțământul Dv. ca să ne extindem în căsuță (bine înțeles, după reparațiile de rigoare)149. Cred că veți ridica problema când veți veni la Fălticeni. Avem vizitatori mulți. Ne bucurăm. Lucrăm de zor pentru propășirea „Galeriei”, de fapt a culturii fălticenene. 148 Stela Lovinescu vorbise la O.N.T. București să trimită o comisie care să cerceteze „Galeria” și să avizeze includerea acesteia în traseele turistice. 149 La câțiva metri de „Galerie”, familia mai era proprietara
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
orchestrat Maria de Rohan de Donizetti și Inima și mâna de Lecocq, pentru Opera Română, unde e angajat ca al doilea șef de orchestră. 154 Mutat la cerere în județul Suceava, la Fălticeni, va contribui timp de 10 ani la propășirea vieții culturale a acestui oraș. Traduce Haia Sanis a lui Sadoveanu în germană; redactează o parte dintr un dicționar romângerman (până la litera M). este autorul piesei de teatru Floarea de răsură, jucată la Teatrul Național din Iași, sub direcția lui
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dori noi realizări în creația literară, unde aveți un cuvânt greu de spus, atât prin bogăția datelor pe care le cunoașteți, din viața culturală a Fălticenilor, cât și prin competența cu care ați valorificat și veți valorifica aceste comori, pentru propășirea unui ținut cu frumoase tradiții artistice. La mulți ani 1971! Eugen Dimitriu și familia 179 POPA, Vasile V. 1 Suceava, 19 august 1976 Mult Stimate Domnule Popa, În urma scrisorii ce am primit-o de la Doamna Maria-Luiza Ungureanu, din București, prin
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe linia marilor tradiții culturale. Am fost amândoi elevii lui Vasile Ciurea, Ion Mazere, Dan Protopopescu și Aurel George Stino; și-au închinat întreaga viață cercetării trecutului fălticenean. Destinul ne-a împrăștiat în toate colțurile, fiecare cu contribuția sa la propășirea țării. Dv. la Cluj, cu o solidă participare la pregătirea studenților, dar și puternic ancorat, cum singur afirmați, în spiritualitatea moldavă. Am rămas la Fălticeni, să continui munca dascălilor noștri, de cercetare a trecutului cultural. Sunt unele realizări ce aduc
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dacă voi publica vreun material, voi face să vă parvină. În speranța că nu mă veți da uitării, rog să transmiteți cele de cuviință familiei, iar matale, iubite domnule Georgel, îți doresc sănătate și succes în nobila activitate desfășurată pentru propășirea științei românești. Încă o dată, la mulți ani. Cu sinceră afecțiune, Eugen Dimitriu P.S. La încheierea scrisorii, am primit felicitarea. Mulțumiri. Din cele două scrisori ce mi le-ați trimis, mi-a parvenit doar una. E.D. 302 E vorba de revista
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mele de către directorul muzeului. Cu echipa instruită de el, l-a înfruntat fără rușine pe președinte, neținând cont că erau subordonați, că omul avea o pregătire solidă, ani mulți pe umeri și era animat de cele mai bune sentimente pentru propășirea vieții culturale. 404 Institutorul era și Președinte al Filialei de Etnografie și Folclor din Fălticeni. 325 Fălticeni No. 4 din 10.II.1976 Tov. Eugen Dimitriu Duminică, 15.II, ora 10, la Consiliul Popular va avea loc adunarea generală a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Fălticeni. Superioare - la Facultatea de Litere a Univ. din Iași. Prof. univ. dr. doc. la catedra de L. Română”. Membru de onoare al Academiei Române. Critic și istoric literar. autor a numeroase volume apreciate în țară și peste hotare. Sprijinitor asiduu în propășirea culturii fălticenene. 538 Materialul documentar adus la „Galerie” se datorește vizitei făcute distinsului profesor la Iași, cu care prilej am luat legătura și cu alte personalități. 416 sistematizat, ai procedat în modul riguros al unui om de știință. Din detalii
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fel, ereziile care înfundă mințile multor ortodocși cu certificate de bună purtare rămân neatinse. Temele, desigur „clasice”, ale teologiei ortodoxe românești din „epoca de aur” - „Biserica Ortodoxă în lupta pentru pace și dezarmare”, „Credința strămoșească pe calea progresului,” „Ortodoxia și propășirea patriei” - și-au pierdut subit popularitatea. Asta nu înseamnă că veți pomeni vreodată o discuție serioasă despre originea și terapia acestui coșmar est-european numit colaboraționism. N-o fac rușii, n-o facem nici noi. Procesul comunismului a rămas în seama
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Consiliul Permanent al Ministerului Educației Naționale, din 1939 are funcția de director pentru învățământul universitar, iar în 1941 este numit președinte al Consiliului Permanent. Debutează în 1907, în „Convorbiri literare”, cu un articol intitulat Soarta unei reviste literare în 1844: „Propășirea”, frecventând apoi constant literatura și valorile culturale de la mijlocul secolului al XIX-lea românesc, în contribuții tipărite în „Convorbiri literare”, „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Anuarul Gimnaziului «Ioan Maiorescu» din Giurgiu”, „Revista istorică”, „Revista filologică”, „Arhiva românească”, „Analele Academiei Române”, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
de cercetare, precum și trezirea interesului unui larg evantai de intelectuali pentru psihologia experimentală în România. Alinierea lui Gruber la tendințele internaționale existente în psihologia experimentală nu a durat din păcate prea mult, și nici energia sa nervoasă pusă în slujba propășirii domeniului experimental. Această tendință de aliniere la standardele mondiale de cercetare psihologică s-a menținut și prin excepționalul efort științific al profesorilor și cercetătorilor clujeni până în perioada anilor '50, după care s-a pierdut pentru o relativ lungă perioadă de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
vot în plus față de cele obținute de celălalt. <footnote Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. footnote> După validare, președintele depune jurământul<footnote „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!” footnote> prevăzut de Constituție, în fața Camerelor
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
parte și familia Teleki, îmbrățișează modelul cultural european, fie și pentru că era la modă. Firește, necesitățile lăuntrice, sufletești și morale nu pot fi trecute sub tăcere. Teleki era conștient că nobila sa pasiune trebuie pusă în slujba țării, adică „pentru propășirea științelor în sânul națiunii și patriei mele”, cum obișnuia să afirme. Aspirațiile depășeau problemele de apartenență națională, ideologică sau religioasă, de îndată ce în prim-planul intențiilor cancelarului aulic transilvan era educarea societății în spiritul Aufklärung-ului germano-austriac. Cărțile le-a catalogat singur
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Constituției. De aceea a fost cazul să ne dăm mâna, pentru a face ca națiunea să respingă această încercare de a izbi în demnitatea națională. Am reușit. Domnul Codreanu crede ca și mine că ideea națională este factorul vital în propășirea unei națiuni. Domnia sa crede ca și mine că Statul cu toată puterea sa trebuie să perfecteze calitățile fără seamăn de frumoase ale poporului român, susținător de stat și să-i dea posibilitatea ca punându-i-se la dispoziție mijloacele materiale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Constituției. De aceea a fost cazul să ne dăm mâna, pentru a face ca națiunea să respingă această încercare de a izbi în demnitatea națională. Am reușit. Domnul Codreanu crede ca și mine că ideea națională este factorul vital în propășirea unei națiuni. Domnia sa crede ca și mine că Statul cu toată puterea sa trebuie să perfecteze calitățile fără seamăn de frumoase ale poporului român, susținător de stat și să-i dea posibilitatea ca punându-i se la dispoziție mijloacele materiale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
en Roumanie), și, reunind o serie de articole din „Adevărul”, în La Fin d’une monarchie (1890). Cu o intransigență spectaculoasă, V. denunță corupția partidelor politice, condițiile mizere din armată, erorile justiției, exploatarea țărănimii. El își propune să dezmintă ideea propășirii (economice, culturale etc.) sub domnia regelui Carol I, la adresa căruia alcătuiește adevărate diatribe, cu vervă și cruzime de pamfletar. Admirator al lui C.A. Rosetti, deplânge declinul și pervertirea idealurilor pașoptiste și sancționează ceea ce el, la fel ca alții, numește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
multe demnități în ministerul ce se ocupa de învățământ: director, ministru ad-interim în guvernul lui Mihail Kogălniceanu, iar în 1881-1882 ministru în guvernul condus de I.C. Brătianu; în câteva rânduri este și senator sau deputat de Covurlui. Perseverent partizan al propășirii prin cultură, ubicuu, neobosit, U. își leagă numele de întemeierea și activitatea a numeroase instituții: societatea și revista „Ateneul român” (Iași, 1860-1861), Ateneul Român (figurează între fondatori în 1865, devine, în timp, vicepreședinte și președinte, e în redacția „Atheneului român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
lucrare, autorul formulează „rugăminți și avertismente” privind aplicarea „marii reforme”. El le cere savanților și politicienilor să nu se eschiveze de la obligațiile ce le reveneau. Oare nu este datoria unui bun cetățean de a întreprinde tot ce este posibil pentru propășirea patriei sale și să nu îi priveze prin nimic pe concetățenii săi de posesiunea comună? ș...ț Acela nu ar fi un prieten al neamului omenesc care ar aprecia ceva mai mult decât binele comun ș...ț25. Observați: „bunul suprem
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturii rom(ne pentru ca aceasta să fie ferită de eventuale inflații, agresiuni ș( periodice devalorizări, ce o amenință fie din exterior fie din interior. La noi nu se poate fără Maiorescu! E ca ș( cum ar fi un "viciu" al propășirii noastre culturale". (Marin, 2000, pp. 104-105). Sublinirea profesorului Constantin Marin o putem utiliza la un nivel mai general. Coerența acțiunii unui popor, forța sa rezidă (n asumarea valorilor ș( principiilor la toate nivelurile existenței sale. Imaginea ș( acțiunea de tipul
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu există (ncă siguranța principiilor, stabilirea lor este cu at(t mai de trebuință" (Maiorescu, 1966, p. 417). Trebuie să recunoaștem nevoia constantă de Maiorescu, (n condițiile (n care lichelele ș( impostorii și-au găsit, (n general, bun teren de propășire (n spațiul rom(nesc. (n lupta (mpotriva lor, trebuie folosite arme cu bătaie lungă. Printre elementele ce contribuie la asigurarea unei atitudini de deschidere către social, de depășire a egoismului, Maiorescu identifica ș( arta, datorită acțiunii moralizatoare a acesteia. "Dacă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Comerț și Industrie. W. a fost un publicist nu lipsit de aptitudini scriitoricești. A semnat în „Pruncul român”, unde era și redactor, un articol intitulat Dezrobirea României, e prezent în „Curiosul”, „Pământeanul”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, precum și în „Propășirea”. La „Românul” se manifestă ca un gazetar prolific, dând, uneori număr de număr, articole privind chestiuni economice, financiare, comerciale, foiletoane, comentarii satirice, „fantasii” (Din suvenirea unei pietre, O fantasie de figuri ș.a.), versuri, șarade, enigme, logogrife, iscălite fie cu inițiala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
străduit, pe de altă parte, să realizeze, tot cu mijloace modeste, versiunea germană a unor poezii de Gh. Asachi, V. Cârlova, C. A. Rosetti, precum și a nuvelei Zoe de C. Negruzzi, pentru gazeta „Bukarester Deutsche Zeitung”. Poeziile lui, apărute în „Propășirea” și în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, adunate în volumul Flori de scăieți culese pe malul Dâmboviței (1846), sunt întâmpinate de Gh. Asachi cu o scurtă, dar elogioasă, notă în „Albina românească”. Cărțulia cuprinde versuri ușurele, vioaie, unele cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]