739 matches
-
conflict ireductibil (și de aceea benefic) cu gândirea emoțională, cealaltă latură a naturii umane. Consecințele acestei întoarceri a fiului risipitor (mai ales distrugător al inefabilului și sensibilului din natură) este reinserția omului în propria lui dimensiune acțională pentru a menține propensiunea spre artificial la limitele nonconflictuale cu naturalul. Se evită în acest fel catastrofa conținută în nevoia de putere absolută accesibilă prin unelte (mai ales mecanisme) de către un om căruia i se extirpaseră sentimentele pentru a lăsa loc liber imperialistei rațiuni
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
întârziere cognitivă se produce prin efortul de a suprapune peste realitate sensurile resuscitate ale postvalorilor sintezei reprezentate de modernitatea randamentală născută din industrialism. La drept vorbind, nu este ceva ce contrazice definitiv atitudinea umanității în fața habitudinilor. Omul a avut dintotdeauna propensiunea spre fidelitate. Nu din alt motiv se spune că obișnuința este a doua natură a omului. Reperele cognitive și axiologice sunt inerțiale și au efecte remanente și atunci când contextul lor determinant a dispărut. Ba chiar uneori efectele lor sunt atât
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
află într-o corelație pozitivă înalt semnificativă cu vârsta sunt culpabilitatea și tensiunea internă, ceilalți nefiind legați de această variabilă. Pentru explicarea corelației dintre culpabilitate și vârstă poate fi invocată accentuarea depresiei ca fenomen ce însoțește îmbătrânirea și se asociază propensiunii spre sentimentele de vinovăție. Totodată, amplificarea tensiunii interne se produce pe fondul solicitării profesionale îndelungate, care generează iritabilitate și nervozitate, epuizând resursele personale necesare adaptării. Se constată corelații negative semnificative între nivelul studiilor și slăbiciunea eului (r = -.210*, p =.05
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
istoricii sau practicanții altor discipline sociale să lase în urmă timiditatea sau condescendența față de tehnicile cantitative avansate de cercetare sociologică. Cunoașterea și folosirea lor nu duc la o specializare tehnică având ca efect închiderea sau limitarea intelectuală, nici la o propensiune către folosirea lor fără discernământ, decât dacă acestea există deja. Nici nu induc un pozitivism matematic, decât dacă cel care le aplică nu are o înțelegere sociologică a temei studiate. Metodele și tehnicile statisticii sociale, primare sau avansate, fac parte
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
datelor. Tehnicile statistice avansate de cercetare sociologică sunt un instrument și un mijloc de cunoaștere absolut necesar pentru a obține rezultate valoroase în științele sociale din prezent. Cunoașterea și folosirea lor nu reprezintă nici o virtute a celor cu abilități și propensiuni matematice, nici o soluție la care recurg cei ce nu stăpânesc suficient teoria. Mai degrabă, cunoașterea și folosirea tehnicilor statistice avansate sunt constitutive producției științifice curente din științele sociale, fără de care nici un sociolog sau alt cercetător din științele sociale nu se
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
acest mediu, iar femeia nu este considerată decât o victimă pasivă (vezi de pildă Scoot, Semmens și Wilbughby, 2001Ă. Punctele sensibile și barierele socotite a împiedica prezența femeii în spațiul virtual sunt absența educației tehnice, lipsa timpului, teama de hărțuire, propensiunea înspre privat și absența unui design atrăgător și „prietenos” cu genul feminin. Constrângerile locale, temporale, educaționale și de forță de muncă manifestate în dauna acțiunii femeilor online sunt analizate în contextul globalizării și al destrupării. Dincolo de aceste neajunsuri și dezavantaje
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tocmai prin developarea lor. Cercetarea, analiza, se efectuează tot asupra unui cuplu conjugal, ca și în "Calul verde". O asociere cam ciudată, sortită, din plecare, eșecului între un poet și o agronomă, crează fără efort condițiile conflictului, al incomunicabilității. Între propensiunea idealității specifică bărbatului și pragmatismul tern al femeii, între iubirea absolută a lui și iubirea domestică, terestră a ei (cu bucătărie, mașină de spălat și pat conjugal rezistent), nu pot exista puncte de contact. Plecarea lui spre altceva devine astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
el este prezent cu reflecțiile sale privind atitudinea, arta și timpul. Poartă și gest ritual deopotrivă, care ne permite să-l cunoaștem. Am văzut și revăzut filmul Ana în paralel cu propria-mi proiecție a scenariului Zidirea. Aceleași elemente cu propensiune spre simbol, același ritm... Și aceeași greutate existențială, susținută, pe direcție comună, dar cu sensuri opuse: Zidirea vizează arhetipul, explicit structura profundă, Ana, lumea derizoriului, dar implicit structura profundă a unui poem cinematografic. ... și film de actualitate... Am numărat cadrele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se arcuiește și întrebarea din final. "Ana"". Numele iconic al sacrificiului, în cazul de față vom vedea al unui alt simbol: înălțarea, comuniunea, participarea. Referințele înalte, venind de departe, dintr-un autentic fond ideatic al unui cineast intelectual, cu impresionante propensiuni către reflexivitate, sunt înfipte în corpul vai, atât de nemilos construit al Cinematografului, cu concretul imaginilor, carnea și sângele său. Între replica-înjurătură frustă din deschidere și miticul Ana din final, cineastul dezvoltă o poveste care, cu un braț ar vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu rămâne izolat, ci "crește" categorial spre o tipologie reprezentativă pentru o mulțime de alte aspecte accidentale. Exponent al unei categorii limitate ale cărei uniformități tipice le întruchipează, personajul realist rămâne întotdeauna la o viziune secvențială, atomistă; în absența unei propensiuni cosmice către o lume situată dincolo de realitatea imediată, el refuză perspectiva holistă pe care o deschidea ideea romantică privitoare la Marele Tot. Aici viziunea holistă, esențial romantică, a lui Dilthey se desparte vădit de realismul pozitivist. 3. Poziția lui Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a ordinii mundane și implicit o celebrare a acestei libertăți: saturnaliile implică modelul. Dincolo de toate, probabil că există populații mai dispuse la dinamica identificatorie, mai aplecate către comunicarea gălăgioasă, exuberantă, cu Ceilalți, cu lumea...Prea multă teorie pentru a defini propensiunea națională spre petrecerea colectivă nu este necesară. O știa prea bine Caragiale, îmbătat de plăcerea de a privi și de a fi în posesia adevărului uman cuprins în pornirea spre existența indistinctă, ce acordă gregarității, in-diferenței, un loc categorial. Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lui Caragiale este "actuală" sub impulsul identificator, în hazul de necaz al sincerității cu sine a românului. Așadar, ...viceversa, cum ar veni. "Caragialești" se trezesc situațiile de viață, verbiajul, vidul gîndirii, impostura demagogică, fatalitatea, viceversa, amorul fără glorie, angel radios, propensiunea belicoasă... lesne reversibilă (firește că în:) opusul ei. "Republicanii" de la Ploiești și de aiurea, "boborul", rromânii verzi, revoluția, reacțiunea, dar și Piața Independenții ca etern reper al schimbării de umoare, al concilierii contrariilor au devenit, vai, emblemele liber consimțite ale
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în poezia După melci. În lumea gasteropozilor se petrece o dramă, provocată de un cântec folcloric prin care, i se cere melcului să scoată coarnele înainte de vreme și drept urmare acesta îngheață: "Iarna coarnele se frâng/ Melc nătâng/ Melc nătâng!"; 10. Propensiunea spre muzical este evidentă în mai multe poezii, în incantațiile folclorice proprii, în o serie de onomatopei dedicate cîinelui Fox (In memoriam); Grecia homerică fiind turcită în "nadir latent", poetul se lasă în voia unui Kief oriental, cu lenea lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o expresie legitimă în Proclamația de la Timișoara. În sprijinul acesteia se demonstrează de câteva săptămâni în Piața Universității din capitală, devenită un simbol al rupturii de vechiul regim și expresia cea mai clară a luptei anticomuniste. Voința de putere și propensiunea civică au acum, pe cât se pare, direcții divergente. Una a emis un discurs menit a menține starea de confuzie a societății, pe seama căreia să-și poată face "jocul". Cealaltă s-a refugiat într-un spațiu simbolic, aproape minuscul, care tinde
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vieții materiale. Mai există, desigur, o șansă: minunea! Dar cine a crezut că abolirea unei dictaturi anacronice și sufocante determină prin ea însăși, peste noapte, minunea "schimbării la față" s-a înșelat. Deziluzia avea să fie la fel de mare ca și propensiunea utopică. De unde lunga serie de lamentații pe care presa ni le servește de la începutul acestui an cu o stăruință demnă de un program pozitiv. Cum de s-a ajuns la impasul prin care trecem nu e greu de explicat. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ne este de altfel cunoscut. Așteptăm de la forurile noastre de conducere o atitudine mai lămurită în această privință. Iași, 5.XI.1990 JUBILEU ÎN TRANZIȚIE Născut din explozia de energie umană produsă de (cum să-i spunem?) Revoluție și din propensiunea legitimă a unor tineri spre asanarea societății noastre, cotidianul "24 ore" promitea din start să rămână, oră de oră, la dispoziția publicului. Totuși, el a cunoscut sincope nu numai de ore, ci și de zile, după cum reiese dintr-o simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
trăim acum și ceea ce se întâmpla în societatea noastră cu două secole în urmă. Disperarea se înstăpânise și atunci peste suflete, orizontul părea definitiv închis, inerția aproape deplină. Era nevoie de multă forță sufletească, dacă nu și de o mare propensiune utopică, pentru a închipui o ieșire din letargie. Cum să se înfrângă exasperantul imobilism? Lancea lui Horea a fost una dintre soluții: protestul radical și fără întoarcere contra opresiunii. Luminarea sistematică a poporului prin școală și biserică definea o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Revoluția franceză, lumea a trăit sub obsesia ideologicului. Se risipesc acum, sub ochii noștri, reverberațiile unei obsesii. Mulți cred a sesiza fapt imposibil chiar moartea oricărei ideologii. O atmosferă de crepuscul, impregnată cu amintiri dureroase, de melancolie, însă și de propensiuni utopice, plutește azi peste lume. Istoricii o alimentează cu mijloacele lor, tot mai conștienți că în efortul actual spre o mai deplină claritate a discursului despre om ei aduc nu doar necesare limpeziri, ci și penumbra noilor, inerentelor mituri. Societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu spiritul critic, realizarea personală în spațiul ideilor cu o pedagogie civică mereu valabilă. Dacă spiritul nu e altceva decât "puterea de a împrumuta unei circumstanțe actuale resursele trecutului și energiile devenirii" (P. Valéry), spiritul maiorescian se definește ca o propensiune constructivă, susținută și disciplinată prin rigorile filosofiei. Un asemenea spirit nu-și pierde nicicând actualitatea. E spiritul unui gospodar ce asumă rosturile unei culturi și mai mult decât atât. "Ai un singur bloc de marmură: dacă îl întrebuințezi pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și simplă. Mai întâi, sincronia acestui final cu unele mutații geopolitice de amploare, apoi eșecul spectaculos al regimurilor comuniste și intrarea în noua vârstă a revoluției tehnologice creează o disponibilitate în plus pentru abordări de tip viitorologic, însă și o propensiune escahatologică. Se evocă deja post-istoria ca un fapt pe care, de la Hegel încoace, destui gânditori au voit să-l definească. Celestin Bougle îl utiliza încă de la începutul secolului. Prin anii '50, pe când lumea apuseană își lua avânt după marea conflagrație
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
persoana lui." (Ernesto Sábato, Întâlnire cu Cioran) " Nu sunt influențat de nimeni. Vorbesc după capul meu. E ridicol să-l citezi pe Schopenhauer sau pe Nietzsche pentru a defini acel "Lebensgefühl" al meu, care îmi vine de la strămoși și din propensiunea de a-mi converti necazurile în nenorociri și nenorocirile în catastrofe." (Emil Cioran, Caiete III) La sfârșitul secolului al XIX-lea, Europa este în decadenta, omul trece printr-o criză (economică, politica, socială), cu componentă să cea mai dramatică, criza
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în ultimele trei-patru decenii un tablou al relațiilor politicodiplomatice cu o structură spațială adaptată propriilor aspirații regionale, izvorâte din tendința naturală de a urmări direcțiile considerate prioritare pentru construirea/deservirea propriului hinterland de interese (fig. 47 și fig. 48). Funcție de propensiunea și ponderea relațiilor bilaterale cu țări de pe cele trei continente învecinate, în spațiul arabofon se identifică patru categorii de state: a. Statele cu ponderea cea mai mare a relațiilor politico-diplomatice în Europa și Africa sunt localizate aproape în totalitate în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
microstatele din Golf prezintă afinități cu statele arabe din Asia de sud-vest, iar Marocul se apropie de șablonul dinamicii de integrare al țărilor arabo-africane. Se evidențiază sub acest aspect o geografie a integrării regionale, în care Asia arabofonă a manifestat propensiune pentru integrarea mai degrabă în organizațiile mondiale decât în cele regionale, spre deosebire de Africa arabofonă cu tendințe mult mai pregnante către identitatea teritorial-regională. d. Statele cu dinamică sinuoasă a integrării în structurile organizaționale au cunoscut în istoria lor recentă o serie
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
că nu se mai sfârșesc, meditează îndelung pe marginea unui vers din poezia lui Rimbaud: "Des serpents géants dévorés par des punaises." Gilbert Durand punea în legătură nostalgia nudității din creațiile lui A. Gide și H. Hesse cu o certă propensiune suicidară: "Goliciunea este pentru ei (Gide și Hesse, n.n.) "sfârșitul dezbrăcării", când toate veșmintele sociale au fost scoase..., veșminte care te fac mai ales la fel ca toți ceilalți, deoarece purtăm toți aceleași haine. Amăgire la fel de perfidă ca deșertul, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
la un moment dat, Techirghiolul), este și el cam peste tot. Bântuie noaptea străzile orașului, e când la redacție, când în vizită la Emilia sau Tănase Vasilescu, când la vernisajul unei expoziții, când principalul arbitru al unui concurs canin (sic!). Propensiunea aceasta spre apodemie (Dochia din Memento mori e un alt argument suplimentar în legătură cu intima conjuncție dintre biografie și operă), ușurința, aproape ubicuă a triadei Quijote-Eminescu-Ladima, este tragic contrabalansată de căderea în contingent, fiindcă acest contingent diseminează în astfel de ființe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]