37,169 matches
-
rezultatele experimentale oferă o altă perspectivă asupra comportamentului indivizilor. McKelvey și Palfrey (1992), spre exemplu, arată că în situații experimentale cu 4 și 6 ture, doar între 1% și 7% dintre jocuri se încheie în prima tură, procentajul scăzând invers proporțional cu numărul turelor. Astfel, în interacțiuni repetate, participanții jocurilor dezvoltă încredere unul în celălalt și cooperează în virtutea reputației construite prin strategia cooperării, care, pe termen lung, aduce beneficii repetate. Mai mult decât atât, tratamentul experimental al jocurilor cu bunuri publice
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
anii 2009 și 2012, atât în regiunea Dél-Alföld cât și în Regiunea Vest, a continuat fenomenul de îmbătrânire a populației. Din punct de vedere al structurii vârstei, la începutul anului 2012 situația este mai nefavorabilă în regiunea Dél Alföld, deoarece proporțional erau mai puțini locuitori cu vârsta cuprinsă între 1564 de ani și mai mulți vârstnici decât în Regiunea Vest. În ianuarie 2012, din populația regiunii maghiare, 68% făceau parte din categoria vârstei mijlocii, iar din populația regiunii române 71%. Din
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
ceva mai accentuat în Regiunea Vest. Instituțiile rămase au primit mai mulți copii, decât cu trei ani în urmă, astfel în toamna anului 2010 în Dél-Alföld aproape 42 de mii de copii au mers la grădiniță, iar în Regiunea Vest - proporțional cu numărul mai mare al populației - peste 56 de mii de copii au frecventat una dintre grădinițe. Numărul de educatoare care se ocupau de acești preșcolari a fost mai mare în regiune maghiară, astfel aici unui pedagog reveneau în medie
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
0,8%, respectiv 1,3% față de anul 2008. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în județul Timiș (2,2%), iar valoare minimă s-a înregistrat în județul Békés (0,2%). Distribuția de locuințe pe județe în ambele regiuni era proporțională cu numărul de locuitori din regiune. Unul dintre cei mai importanți indicatori ai condițiilor de locuit este reprezentat de numărul de locuitori raportat la o sută de locuințe. Sub acest aspect, la sfârșitul anului 2011 situația din Dél-Alföld a fost
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
și pe principiul nerivalității în exploatarea resursei. Nevoia de a achita cisla satului a dus la apariția unei forme incipiente de impozitare, astfel că fiecare obștean era obligat să participe la plata birului și alte cheltuieli comune cu o sumă proporțională cu beneficiile pe care le obținea din exploatarea bunurilor. Cu timpul, regula conform căreia fiecare contribuie cu o sumă proporțională cu bene ficiile obținute se schimbă cu regula conform căreia fiecare poate revendica dreptul de a folosi privat suprafețe de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de impozitare, astfel că fiecare obștean era obligat să participe la plata birului și alte cheltuieli comune cu o sumă proporțională cu beneficiile pe care le obținea din exploatarea bunurilor. Cu timpul, regula conform căreia fiecare contribuie cu o sumă proporțională cu bene ficiile obținute se schimbă cu regula conform căreia fiecare poate revendica dreptul de a folosi privat suprafețe de teren din averea devălmașă în funcțiue de contribuția sa (Stahl, 1998, vol. I, p. 174). Stabilirea contribuției la bir în funcție de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
drepturi de exploatare a bunurilor comune alături de băștinași. După ce cumpărau drepturile, nebăștinașii treceau la exploatarea pădurii în concordanță cu principiile devălmășiei absolute. Exploatarea după putere și nevoi devine astfel un principiu care duce la inegalizarea drepturilor. Puterile acaparatorilor erau direct proporționale cu capacitatea de a folosi tehnici avansate de tăiere a pădurii, iar nevoile erau direct proporționale cu nevoile pieței libere (Stahl, 1998, vol. II, pp. 189-190). Codul civil a introdus libertatea contractelor de vânzare-cumpărare prin care oricine putea achiziționa orice
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în concordanță cu principiile devălmășiei absolute. Exploatarea după putere și nevoi devine astfel un principiu care duce la inegalizarea drepturilor. Puterile acaparatorilor erau direct proporționale cu capacitatea de a folosi tehnici avansate de tăiere a pădurii, iar nevoile erau direct proporționale cu nevoile pieței libere (Stahl, 1998, vol. II, pp. 189-190). Codul civil a introdus libertatea contractelor de vânzare-cumpărare prin care oricine putea achiziționa orice teren și orice drept oriunde, fără a exista condiționarea apartenenței la un anumit grup. Aceste prevederi
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fi exploatat după regulile devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor. Caracterul colectiv al izlazului este dat de faptul că activitatea de creștere a animalelor este o activitate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
S-a trecut de la regula stabilirii contribuției în funcție de nivelul beneficiilor obținute la regula contrară a stabilirii drepturilor de exploatare în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Dar contribuția la bir și alte cheltuieli au condus, în timp, la inegalizarea averilor. Raportul proporțional dintre nivelul contribuției și drepturile de exploatare a dat naștere unui alt principiu de coordonare a activităților de la nivelul operațional. Noul principiu consfințea faptul că cine contribuie cu o sumă mai mare la cheltuielile comune primește suprafețe mai mari în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la cel cenzitar, în care voturile erau inegale, odată ce diferențierea averilor și împărțirea drepturilor deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe voturi, proporțional cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de la ideea foarte limpede a contribuirii la o sarcină comună în proporție cu folosul pe care îl ai de la bunul comun, s-a trecut la regula inversă, potrivit căreia nu ți se acordă decât atâta folos cât ești în stare, proporțional, să contribui la cheltuielile comune pe care acest bun le aduce după sine. Astfel, se ajunge și la concluzia că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul „așezat pe munți” se trece astfel
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Au existat însă și sate care s-au plâns că ele nu au putut contribui mai mult pentru că au locuri „proaste și mici”, ca urmare, că o nedreptate inițială le-a adus în situația asta și că un asemenea sistem proporțional ar perpetua-o. Printr-o procedură suplimentară, proporționalitatea a fost completată cu un criteriu egalitar și redistributiv: s-a luat de la celelalte sate un număr de „lei-munte” cu care au fost compensate satele reclamante, peste dreptul proporțional al acestora (Stahl
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
un asemenea sistem proporțional ar perpetua-o. Printr-o procedură suplimentară, proporționalitatea a fost completată cu un criteriu egalitar și redistributiv: s-a luat de la celelalte sate un număr de „lei-munte” cu care au fost compensate satele reclamante, peste dreptul proporțional al acestora (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Într-o a treia fază, satele care au rămas cu diverse solduri datorate lipsei de corespondență exactă a suprafețelor munților cu calculul au „decontat” reciproc „creditele” și „debitele” respective prin cedări parțiale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care încearcă să capitalizeze avantajul ridicând pretenții la proprietate privată și alte privilegii financiare (vezi Jalonul III mai jos). Satele nemulțumite, care nu apucaseră să aibă pământ suficient, contribuie mai puțin la cheltuieli, dar ridică pretenții reparatorii împotriva perpetuării împărțirii proporționale. Satele avantajate (ca Poiana) militau pentru oprirea oricăror modificări care le-ar putea doar dezavantaja și luptă pentru păstrarea status quoului din perioada în care erau în fruntea Vrancei. Distribuția din 1818 s-a realizat cu greu și a creat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și 1840. Toți au fost redistribuiți cu ocazia aruncărilor. Ulterior, satele (vezi satul Poiana) au emis pretenții de stabilitate a posesiunilor asupra anumitor munți (mai apropiați, în principiu). Cota-parte de munți stăpâniți variază în funcție de evoluția economică a satelor (potrivit principiului proporțional, completat de cel egalitar), iar munții distribuiți în fazele recente sunt munți care inițial rămâneau în devălmașia întregii Vrance: se stabilizează hotarele între sate pe munții mai apropiați și se joacă doar pe cei mai îndepărtați. Dinspre vetre spre munți
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care călătoresc sînt cele prevăzute în anexa nr. 7 *). Articolul 277 Termenele prevăzute în prezentul regulament se calculează în zone libere, potrivit normelor prevăzute în Codul de procedură civilă. Articolul 278 Bunurile degradate pe timpul transportului sînt supuse taxelor vamale reduse proporțional cu gradul avarierii, iar cele distruse sînt exceptate de la plata taxelor vamale. Prevederile alin. 1 nu se aplică autoturismelor introduse în țara de persoanele fizice sau juridice în afara operațiunilor de comerț exterior. Articolul 279 La cererea organelor vamale, autoritățile portuare
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
deschidere, adăpostind o pluralitate de conținuturi în stare să ducă la multiple interpretări posibile. Creațiile contemplative pot fi percepute îndeobște ca muzici închise, iar creațiile narative pot fi recepționate ca muzici deschise. Pornind de la premisa conform cărora ambiguitatea este direct proporțională cu deschiderea semantică și claritatea cu închiderea, ajungem la concluzia că muzicile, cu cât sunt mai ambigue, cu atât sunt mai narative și, cu cât mai clare, cu atât mai contemplative. În beletristică lucrurile stau invers: o operă literară cu
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
nr. 59/2001 *) publicată în M.Of. nr. 217 din 27 aprilie 2001. În reglementare art. 114 alin. (1) avea următorul conținut: "Președintele, îndată ce primește cererea de chemare în judecată și constată plata timbrului, a taxei de procedură și a impozitului proporțional, vă soroci ziua înfățișării și va cita părțile înaintea instanței, în ședința. Președintele va putea soroci o anumită oră pentru judecarea pricinii." Alin. 4 al art. 114 a fost introdus prin art. 1 pct. 8 al Ordonanță de urgență nr.
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
fără drept de apel. Secțiunea IV Cheltuielile de judecată Articolul 274 (1) Partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. ... (2) Judecătorii nu pot micșora cheltuielile de timbru, taxe de procedură și impozit proporțional, plata experților despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut. ... (3) Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor. Articolul 277 Dacă sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți parați, ei vor fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei. Secțiunea V Execuția vremelnica Articolul 278 Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect: 1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
probelor, cheltuielile de deplasare a părților, arbitrilor, experților, martorilor, se suporta potrivit înțelegerii dintre părți. (2) În lipsa unei asemenea înțelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral dacă cererea de arbitrare este admisă în totalitate sau proporțional cu ceea ce s-a acordat, dacă cererea este admisă în parte. ... Articolul 359^1 (1) Tribunalul arbitral poate evalua, în mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor și poate obligă părțile să consemneze suma respectivă prin contribuție egală. ... (2) Părțile pot fi
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
cod, judecătoria va da adjudecatarului ordonanță de adjudecarea nemișcătorului. Ordonanță va cuprinde, pe scurt, jurnalul de adjudecare desăvârșită, individualizarea nemișcătorului adjudecat, numele fostului proprietar și al adjudecatarului și arătarea plății prețului, în întregime, a taxelor de executare, timbrul și impozitul proporțional. Completul judecătoriei va semna atît originalul ordonanței ce se va predă părți, cît și acel ce vă rămîne la dosar. Această ordonanță se va transcrie în registrele de mutații ținute de notariatul de stat corespunzător instanței de executare. Ordonanță de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
precum și din chirii sau arenzi; ... h) creanțele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; i) alte creanțe. ... (2) În cazul creanțelor care au aceeași ordine de preferință, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată se repartizează între creditori proporțional cu creanța fiecăruia. ... Articolul 564 Dacă există creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferință conservate, în condițiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanțele lor vor fi plătite
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
Persoanele și colectivele de contractare stabilite potrivit alineatului precedent se aprobă de biroul executiv al consiliului de conducere din Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Articolul 12 Sumele cuvenite personalului muncitor retribuit pe bază de cote se repartizează acestuia proporțional cu retribuția tarifara și, după caz, indemnizația de conducere, aferente timpului efectiv lucrat și în funcție de contribuția adusă la contractarea și derularea operațiunilor de comerț exterior. Economiile la fondul de retribuire pentru personalul muncitor retribuit pe bază de cote care rezultă
DECRET nr. 349 din 20 septembrie 1983 privind retribuirea personalului muncitor din întreprinderile de comerţ exterior şi compartimentele autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior, precum şi din unităţile române ale reţelei externe de comercializare şi de service. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106628_a_107957]